1,589 matches
-
ascund umilințe - când trec pe cer Mirii! STRÂNSA PRIETENIE după ce l-am bărbierit cu ușa de la intrare (...cu capătul căreia-i re-modelasem - anterior degetele ambelor mâini...) - i-am stabilit și înălțimea - cu un ciocan împlântat în creștet... măsura și numărul bătăturilor degetelor de la picioare - i le-am rezolvat - trecând cu șenilelele unui tanc dezafectat peste ele...peste toate cele zece...nimănui nu-i dădu prin minte s-aducă vreun tun sau berbece... ...acum - în sfârșit - am ajuns cei mai buni prieteni
MĂREAŢA IMPERFECŢIUNE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364043_a_365372]
-
lichide personale pe rotile motocicletei, scrisori de dragoste către câinii din oraș. Gardul de la ulița meșteșugit împletit din nuele se întindea între doi nuci uriași iar portița era legată cu o sârmă că la niște femei singure, fără bărbat în bătătura. Cardul de rate se plimbă agale pe ulița, scroafa stătea tolănita în mijlocul ogrăzii cu troscot iar purceii trandafirii abia fătați sugeau înfometați din țațele pline cu lapte. În teuca lungă dintr-un trunchi de copac așezată lângă poartă gașca tocmai
DIN CARTEA RAIUL IN CARE AM FOST de DORINA STOICA în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362925_a_364254]
-
stătea tolănita în mijlocul ogrăzii cu troscot iar purceii trandafirii abia fătați sugeau înfometați din țațele pline cu lapte. În teuca lungă dintr-un trunchi de copac așezată lângă poartă gașca tocmai își învăța bobocii verzulii și pufoși să innoate. În bătătura, pe pirostie, fierbea ceaunul cu demâncare la porci, semn că femeile erau acasă. Casă avea prispa de jur împrejur, o odaie pentru musafiri în față, unde aveam onoarea să locuim și alta mai mică în spate. Odaia de oaspeți spațioasa
DIN CARTEA RAIUL IN CARE AM FOST de DORINA STOICA în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362925_a_364254]
-
trase briciul pe bucata de piele de toval, întinsă pe un suport din lemn, se săpuni bine cu pămătuful și începu să-și dea jos barba crescută peste săptămână. Lampa cu petrol nu-i făcea lumină suficientă, așa că ieși în bătătură, își agăță ciobul de oglindă de un cui bătut direct în trunchiul salcâmului crescut falnic în fața casei. De el se sprijinea și plita oarbă, zidită din spărturi de olană, lipite cu pământ galben amestecat cu balegă de cal. Acolo pregătea
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
să facă și un copil mai răsărit ca vârstă, însă necopt pentru muncile mai serioase ale câmpului. Seara de sfârșit de octombrie se lăsă peste satul dobrogean, așa că și mesenii lui bunicul Constantin și ai bunicii Floarea începură să părăsească bătătura, îndreptându-se spre cășile lor, ca tot omul. A doua zi nu mai era sărbătoare și la țară timpul nu te lasă să lenevești în pat. Zilnic găsești câte ceva de făcut. Bunica Floarea strânse totul de pe masa pe care bunicul
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
casa toată. Când în jos și când în sus, Trag șoriceii de pluș, Dar de cel adevărat, Vă spun drept, s-au speriat. Acum așteaptă cuminți Până când mă spăl pe dinți, Ca apoi mai dăm o tură De-alergat prin bătătura. Rățuștele Două rate șugubețe Vor la scoala, să învețe! Bine dragelor, veniți, Vă învăț ca să citiți! Zice dascălul din sat Privindu-le cam mirat. Parcurgând abecedarul Îl cuprinse însă-amarul Că la orice întrebare Mâcâiau în gura mare. Dascălul e necăjit
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
trase briciul pe bucata de piele de toval, întinsă pe un suport din lemn, se săpuni bine cu pămătuful și începu să-și dea jos barba crescută peste săptămână. Lampa cu petrol nu-i făcea lumină suficientă, așa că ieși în bătătură, își agăță ciobul de oglindă de un cui bătut direct în trunchiul salcâmului crescut falnic în fața casei. De el se sprijinea și plita oarbă, zidită din spărturi de olană, lipite cu pământ galben amestecat cu balegă de cal. Acolo pregătea
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
să facă și un copil mai răsărit ca vârstă, însă necopt pentru muncile mai serioase ale câmpului. Seara de sfârșit de octombrie se lăsă peste satul dobrogean, așa că și mesenii lui bunicul Constantin și ai bunicii Floarea începură să părăsească bătătura, îndreptându-se spre cășile lor, ca tot omul. A doua zi nu mai era sărbătoare și la țară timpul nu te lasă să lenevești în pat. Zilnic găsești câte ceva de făcut. Bunica Floarea strânse totul de pe masa pe care bunicul
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
--Bucură-te, tușă Anico! A zis că, după ce o repară, poate o cumpără . S-a bucurat Anica Mărășteanu: poate nu se mai chinuie cu bicicleta aia. Iar Tache Spârcâiac făcea haz cu „prietenii”,că scăpase de fierătania care-i ocupase toată bătătura. S-a supărat foc Mărășteanu când a văzut-o în curte. A certat-o rău pe maică-sa și s-a dus valvârtej la Tache: --Să-ți iei rabla din curtea mea! --Și dacă nu vreau? --Am să te reclam autorităților
S.R.L. AMARU -5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361026_a_362355]
-
devenit acum, în perioada dintre cele două războaie, stațiune balneoclimaterică. Începe slujba, o slujbă adevărată, oficiată cu dăruire de Părintele Gheorghe sau de Părintele Nicolae, ale căror voci străbat prin liniștea dimineților de dumunică. La amiază, tot satul e în bătătura hanurilor, fie la Traicu, la Aliman, la Nică Șuțu, unde se bea vin de Orlești, la Nae Petrică sau la Tecău, cârciumioare curate, cu pastramă și mititei, cu covrigi și bere de Bragadiru. Fetele și flăcăii satului joacă de răpăie
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
numai repere geografice, ele sunt locuri cu o deosebită încărcătură spirituală. Tot ce aparține locului are însușiri deosebite, caractere specifice, proprii - ,, nu lumea e în spațiu, ci spațiul în lume”. Descifrăm starea sătenilor după construcția caselor, după interioare, după aspectul ,,bătăturii” și ale împrejurimilor casei. Câteva exemple susțin afirmațiile. Casa lui Țugurlan: ,, Văzută din drum gospodăria lui Țugurlan pare să fie a unui om cu stare. Avea un fânar cu patru rânduri, frumos făcut, înalt, cu acoperiș de șiță, care parcă
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
lui Iocan: ,, Avea o curte mititică, în mijlocul căreia stătea căruța omului, nu avea nici un șopron, nici vreun salcăm mai umbros sub care s-o vâre. În fundul curții se vedea un fel de gard mic, din nuiele care despărțea casa și bătătura de o grădină la fel de mică în care Vasile Boțoghină avea câteva straturi de ceapă și usturoi. În grădină și curte, omul făcuse un grajd pentru cai.” O altă înfățișare exprimă casa lui Isosică, femeia lui fiind ,,prima gospodină din sat
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
tradiționale sau de lampa de gătit cu petrol. Casa lor nu era dintre cele mici, dar nu prea avea acareturi, semn că gospodarul nu prea se ocupa cu agricultura și n-avea nici vite, nici nutrețuri.” Impresiile specifice casei, prispei, bătăturii, curții, locului, în general, sunt în strânsă legătură cu viața omului și condiția lui. Între om și lumea exterioară, între țăran și obiecte există un mod specific de cunoaștere, un fel de participare nu numai fizică, ci și afectivă, o
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
frigului, a foamei, a neodihnei, a mizeriei, a însingurării, a răzvrătirii, a nedreptății etc. sunt create unele dintre cele mai plastice imagini: Hei, degetele noastre noduroase/ au pietre scumpe de rubin pe ele/ din rănile ce-ajung până la oase/ și bătături în jurul lor, inele („Aceste mâini”, Andrei Ciurunga, p. 202); Sub zeghe trupul s-a făcut covrig,/ căci în adâncul cărnii vlăguite,/ în loc de nervi coboară șerpi de frig,/ în loc de oase urcă stalagmite/ (...) Trec singur și trudit și duc în sân/ amarul
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
lunii prea plăcut înfiorată să scutur de roade prunii. Când în ceața dimineții soarele varsă scîntei eu, cu drag, să alrg descuță, către brațele mamei.... Dar, căruța răsturnată, lîngă plugul ruginit, mi-amintește, încă odată, că prea tîrziu am venit. Bătătura e pustie casa-nclinată-ntr-o parte prin unghere țes păianjeni urlă vîntul în geamuri sparte. Buruienile-n grădină, mă întreabă, din ochi verzi: “ce se întîmplă, Titină ai venit să ne mai vezi? Noi o ducem foarte bine nimenea nu ne mai
DOAMNE, AJUTĂ-MĂ... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360893_a_362222]
-
poartă... Dar sfânta libertate a lor, a celor mulți ce nu cuvântă, rămase amintire ce-n lunga noapte, cu jale, o mai cântă... În zgardă, gâtul strâns legat, sugrumă lătrătura, de nici nu știe omul când altul rău îi calcă bătătura. Grăbiți, mulți oameni toarnă case, ce-s una peste alta, iar bieții câini lipsiți de curți, își blestemă și soarta. Se-adună greu și pun de o ședință, să hotărască toți: de-acum în haită doar, să umble, s-alerge
SUPĂRAREA LUI BOSCHITO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360905_a_362234]
-
Tanti Florica i-a crescut pe amândoi la țară, ajutată de cuscra ei cu care se înțelege foarte bine, spre binele copiilor. Nepoții o iubesc și o respectă iar ea este bucuroasă când vin cu toții în vacanțe; i se umple bătătura și sufletul de bucurie. Nu știe cum să le mai stea în față. Este o bună gospodină și toate preparatele ei sunt eco, făcute din producție proprie; crește oi, vaci, păsări, porci, ca tot omul gospodar care sfințește locul pe
CRIZA (SCHIŢĂ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360898_a_362227]
-
pe câțiva chirpici din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură , iar când grosimea stratului ajungea la 20-30 cm, se trecea cu tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității din dejecții, se tăia cu un satâr special, în bucăți de 40x40 cm, care
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu plăcere. Samson era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne bosolea
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
cu viermi e țestuită pe cărămizi importate din Grecia. Triada pești-prostituate-cămătari vrea să fie votată la Președinție de toți mamuții care fură cu cardurile banii occidentalilor. Nu avem încă suficientă diaree să facem băi lejere în apa democrației, plină de bătături pe creier. Este greu să răspundem măcar la apelurile ucrainenilor bătuți de ucraineni. Ebola e la noi de mai mulți ani decât credem, dar se manifestă altfel. Simptomele sunt de boreală colectivă, coroborată cu inapetența pentru muncă și consumul exagerat
RADIOGRAFIA ZILEI-NAŢIUNE FĂRĂ RAŢIUNE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368291_a_369620]
-
clădirile... angajații erau ai partidului. El apăruse deasupra tuturor, fluturând o repartiție de pe care nu se uscase bine cerneala și începuse să le dea ordine. Ba chiar să schimbe oameni, reguli și obiceiuri bine încetățenite în fermă. Îi călca pe bătături cum era mai rău și unde durea mai tare. Își băga nasul în cele mai mici detalii ale mecanismului după care era administrată îngrășătoria de bovine, fără a ține cont de nemulțumirile celor obișnuiți cu traiul lejer de până atunci
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
cetate, din mrejele cu vălul de aramă vin amintiri fugare puse-n în ramă. prin sat trec umbre grele de tăceri, unde s-au dus potecile de ieri? cine s-a răzbunat cu-atâta ură, unde e nucul meu din bătătură? și prispa mea cea plină de ulcele și nopțile dormite prin vâlcele? unde-i fântâna noastră cu izvoare, din care-au curs legende milenare? pe bolta naltă îmi ridic privirea, se cuibărește-n suflet iar uimirea, atâtea stele sunt pe
AMINTIRI FUGARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368423_a_369752]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Poeme > Antologie > IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cântec de-acasă Din bătătura palmei și sudoare Se naște-n Apuseni dulceața pâinii, Căci din străbuni au cunoscut românii Negoțul cel cu donițe și ciubare. Un tulnic sună de la `deal la altul În fracul lui cel alb se-mbracă liliacul, Se-aude prin frunzișuri
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
în felii inegale singurătatea în bătaia vântului scăpate din pumn cireșele inimă de porumbel se rostogolesc în umbra pietrelor; crengile sub care am crescut au rămas în bătaia vântului. nu am știut să păstrez hohotul de râs al copilăriei, sărut bătătura din palma mamei și nodul din gât se topește brusc sub privirea ei îngăduitoare scrisoare pentru mama am intrat în rândul lumii mamă, realitatea mă urmărește obsedant; uneori mă iau la întrecere cu ea cum în copilărie alergam paralel cu
CARMEN TANIA GRIGORE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367352_a_368681]
-
pe câțiva chirpici din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură , iar când grosimea stratului ajungea la 20-30 cm, se trecea cu tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității din dejecții, se tăia cu un satâr special, în bucăți de 40x40 cm, care
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]