33,137 matches
-
se impune o notă mai "serioasă" este strigat - TATĂ -, în perioada avântatului elan tineresc, atunci când crezi că vei atinge cerul cu mâna, unii îi spun în glumă - BABACU -, iar în ultima perioada de viață, i se mai spune și - ĂL BĂTRÂN - sau BUNICUL- împrumutând limbajul nepoților. Dar indiferent de vârsta pe care o avem, indiferent la ce distanță ne aflăm de părinți, rămânem mereu copiii lor cu aceeași dorința de a fi iubiți, de a fi înțeleși, de a fi susținuți
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1468413357.html [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
să vrei, La Piatra Neamț, spre seară, Într-un amurg, cu pașii grei Și-un dor la inimioară, La Petricica să urcăm, Să contemplăm - Înaltul. . . Să încercăm, poate uităm, Cât am robit, la altul. . . Doresc, Ionică, să mai stăm, Ca doi bătrâni de vorbă Și un Cotnari să savurăm, Pe când tu, faci. . .o ciorbă. . . ,, Burgundili”, cum spuneai tu, Cu ,,detonantul BUSCH”, Pe lângă vinul românesc, E suc de rumeguș!. Astăzi, doresc prin ce ți-am scris, Să-ți mai alin un Dor. . . Întorși
DORESC de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 by http://confluente.ro/Doresc_ionel_davidiuc_1345014523.html [Corola-blog/BlogPost/355064_a_356393]
-
pune, incredibil de corect în ecuație, elementele ce alcătuiesc destinul acestor „Lumini pe Pânza Timpului”: „Ce-o să-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gândesc? ... Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l .../ Ce-o să aibă din acestea pentru el, bătrânul dascăl?/ Nemurire, se va zice.” Apoi, cu admirație și compătimire pentru soarta lor, Eminescu dezvăluie taina acelor înfăptuiri, care-i fac, cu adevărat, nemuritori: „Este drept că viața-ntreagă,/ Ca și iedera de-un arbor, de-o idee i se
LUMINI PE PÂNZA TIMPULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Lumini_pe_panza_timpului_al_florin_tene_1356717278.html [Corola-blog/BlogPost/341550_a_342879]
-
că la bisericuța de acolo s-ar fi cununat domnitorul Mihai Viteazul cu doamna Stanca... Tot în zona Proieni este un pod CFR în curbă, peste Olt, foarte vechi, unicat în Europa! La câteva sute de metri spre amonte, peste bătrânul râu, este o punte pe cabluri care face legătura cu satul Drăgănești. După viaductul Albioara este satul Călinești cu mirifica vale a Călineștiului. Aici este hotarul de nord al Brezoiului, învecinat cu Schitul Cornet, ctitorie a lui Vel Vornicu Mareș
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
dintre cele mai moderne centrale hidroelectrice din Europa. Revenind la Gura Lotrului, de la cătunul Văratica și de la apele Oltului care scaldă stânca Muntelui Cozia, spre apus, pe drumul național DN7A, se întinde orașul Brezoi străjuit de o parte de apele bătrânului Olt și Muntele Cozia, iar la nord de vestita stâncă ce se ridică deasupra comunității, Țurțudanul, urmată de Pietrele Doabrei. De partea cealaltă, la sud, orașul este flancat de Muntele Foarfeca și Naruțu din cadrul Munților Căpățânii. Astfel, Brezoiul este înconjurat
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
indigenii încă își mai păstrează tradițiile și obiceiurile din moși strămoși. Aici la confluenta Oltului cu Lotru se deschide parcă o nouă poartă din universul românesc, Țara Loviștei, care se desfășoară către nord de o parte și de alta a bătrânului Râu dar și pe mirifica Valea Lotrului și a Latoriței. foto: ro-ro.facebook.com Referință Bibliografică: BREZOI - CAPITALĂ LOVIȘTEANĂ / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1185, Anul IV, 30 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Nălbitoru
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
dată împrumut Dintre stele căzătoare Cum în patul așternut Redevii încet o floare? Sentiment împrumutat Să zidim ceva prin noi, Dorul zboară ne-ncetat, Ne trezim aproape goi, Goi de orice sentiment Rătăcim printre străini, Cu picioare din ciment Devenim încet...bătrâni Printre zboruri alcaline Răspândite că un vânt, Bătrânețea curge,vine, Clipele devin...cuvânt. Valer Popean, Târnăveni Referință Bibliografica: Iubire dată împrumut / Valer Popean : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2201, Anul VII, 09 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
IUBIRE DATĂ ÎMPRUMUT de VALER POPEAN în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/valer_popean_1483959336.html [Corola-blog/BlogPost/380244_a_381573]
-
te lupta” „TIMPUL” 01 - octombrie 1997 G. Coșbuc Pentru unii, ieșirea la pensie este asociată cu ideea că nu trebuie să mai .faci nimic. În considerentul nostru. aste o falsă înțelegere a fenomenului pensionarii. Istoria omenirii arată că foarte mulți „bătrâni” au creat încă multe opere la o vârstă înaintată și menționez două nume străine: G.B. SHAW (1858 - 1950) și JAN SIBBELIUS (1865 - 1957), iar dintre români C.I.PARHON (1874 - 1969) și ANA ASLAN {1897- 1988). Enumerarea ar putea fi desigur
„0 LUPTĂ-I VIATA, DECI TE LUPTĂ” de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_0_lupta_i_viata_deci_te_lupta_mihai_leonte_1349079481.html [Corola-blog/BlogPost/359066_a_360395]
-
1865 - 1957), iar dintre români C.I.PARHON (1874 - 1969) și ANA ASLAN {1897- 1988). Enumerarea ar putea fi desigur mai lungă. Luând drept deviza versurile lui Coșbuc, „O luptă-i viața, deci te lupta”, asociate cu constatarea lui Seneca „ și bătrânii trebuie să învețe”, am considerat că mai putem face ceva și noi, pensionarii din Moldova Nouă. Astfel, în urmă cu cinci ani am pus. bazele Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Moldova Nouă, care este organizată în baza unor noi
„0 LUPTĂ-I VIATA, DECI TE LUPTĂ” de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_0_lupta_i_viata_deci_te_lupta_mihai_leonte_1349079481.html [Corola-blog/BlogPost/359066_a_360395]
-
-l moștenesc copiii de la părinți, depozitul sacru lăsat de generațiile trecute”.Poetul Nichita Stănescu mărturisea: „Patria mea e limba română". Cu mult hâr, în graiul sau, poporul nostru a scos la lumină multe proverbe și zicători pline de învățăminte din bătrâni. La această sărbătoare, se cuvine să amintim la loc de cea mai mare cinste de făuritorul limbii române moderne, genialul nostru poet național, Mihai Eminescu, al cărui grâi a îmbrăcat haină celor mai înalte idei. Cuvântul, fie rostit prin viu
ELOGIU LIMBII ROMÂNE -ELENA BUICA (TORONTO/CANADA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1440306103.html [Corola-blog/BlogPost/373804_a_375133]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > BĂTRÂN PRIN VIAȚĂ Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1914 din 28 martie 2016 Toate Articolele Autorului E trist să fii bătrân pe drum Cerșind a lumii mângâiere... Tot ce-ai muncit s-a făcut scrum Și ai rămas doar
BĂTRÂN PRIN VIAȚĂ de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1459167508.html [Corola-blog/BlogPost/366097_a_367426]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > BĂTRÂN PRIN VIAȚĂ Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1914 din 28 martie 2016 Toate Articolele Autorului E trist să fii bătrân pe drum Cerșind a lumii mângâiere... Tot ce-ai muncit s-a făcut scrum Și ai rămas doar cu durere! E trist când toți te cred nebun, Iar lumea-n jur e numai fiere! Anii s-au dus ca un
BĂTRÂN PRIN VIAȚĂ de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1459167508.html [Corola-blog/BlogPost/366097_a_367426]
-
vedere, Dar unii nu-i mai văd acum Pe cei ce nu mai au putere! Să îl oprești nu poți nicicum, Iar tu rămâi ca o părere. Nu poți să faci nimic oricum... Viața e plină de mistere! Referință Bibliografică: Bătrân prin viață / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1914, Anul VI, 28 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Costică Nechita : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
BĂTRÂN PRIN VIAȚĂ de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1459167508.html [Corola-blog/BlogPost/366097_a_367426]
-
barbari pe rânduri Însă primitori ți-am stat. "Tristele" ne-au fost drept pilde A grandorii tale vieți Îndrumând a mea sorginte Spre o lume de poeți. Cu regret îmi las privirea Sa alunece in jos Ai învățat omenirea Tu,bătrânule frumos !... Acum plec; te las cu bine Până când ne-om revedea Știu că singur,fără mine Tomisul îl vei veghea Din a ta mută chemare Te știu tot,te văd întreg Îndreptându-mă spre mare Mă duc sa mă reculeg
LA STATUIA LUI OVIDIU de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_bertoni_albert_1479362297.html [Corola-blog/BlogPost/372709_a_374038]
-
de cele meschine. E liber în sensul deplin al cuvântului. Dar nu știe că e liber. Când va înțelege și va accepta că e liber, va fi liber: „Războiul înțelegerii vieții și-al înțelegerii minții a-nceput de mic, cu Bătrînul și frații, acolo-n imensitatea Cîmpiei, și-o să țină cît o să fii, pentru că n-o să te tîrguiești cu nimeni și n-o să-nchizi ochii la bîlbîielile minții acum, la înmuierea celulei morale, la-ncîrdășiri ori la izmeneli elitiste. N-ai fi
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1464722133.html [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
un cenaclu cu numele scriitorului, publicând articole și studii despre Pavel Dan, si chiar o carte ce a fost bine primită de critică litarară. În continuare în cadrul aceluiași context profesoară Antonia Bodea a analizat cu competența colecția de nuvele “Urcan Bătrânul“ a scriitorului Pavel Dan, subliniind că talentul acestuia a fost asemănat cu cel al scriitorilor Ioan Slavici, Ion Agârbiceanu și Liviu Rebreanu, fiind unul din reprezentanții cei mai importanți ai ardelenismului literar românesc. În încheirea medalionului profesorul Vasile Sfârlea a
LA CENACLUL RADU STANCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1462976920.html [Corola-blog/BlogPost/378517_a_379846]
-
-și păstreze curiozitatea intactă și pentru celelalte scrieri, mai puțin facile, se-nțelege, dar poate tot atât de semnificative. Mircea Eliade - Iubesc prea mult oamenii pentru a putea rămâne între ei. Pentru că, dacă rămân între ei, ajung să-i urăsc! Constantin Noica - Bătrânii sunt îngerii înțelepciunii. Ion Machidon - Aș vrea să mor cu fereastra deschisă într-o primăvară înflorită, ascultând glasul păsărilor. J.J.Rousseau - Fără rugăciune neîncetată, nu ne putem apropia de Dumnezeu. s f. Isaac Sirul - O libertate fără limite ucide libertatea. Balzac
CITATE MEMORABILE (105) de ION UNTARU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_105_ion_untaru_1392007107.html [Corola-blog/BlogPost/364130_a_365459]
-
mă ai... -Câine de mâine ce ești și flamand n-am decât umbră de pe pământ și un loc de casă sărac nici cu mine nu mai încap da’ cu hapsanu’ de tine care te tot dai la mine?! fă cale-ntoarsa, bătrâne...fă bine... -M-aș duce eu înapoi dar noaptea-i gata și noi ne lătram în zadar amândoi... Mainele-cainele vine și se uită degeaba la mine pe când Maica Domnului subțire cântă la albeclavire și la alte instrumente mici și curate până
ADRIAN PINTEA, POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Adrian_pintea_poezie.html [Corola-blog/BlogPost/356713_a_358042]
-
acolo și trăiau separat de bunici în partea lor de casă! Sora mamei, avea abia vreo 15 ani! Era o copilă încă și era foarte frumoasă și bună la suflet. Tata a pus ochii pe ea și odată când cei bătrâni nu erau acasă, a intrat peste copilă în casă și a abuzat de ea. De atunci fata a suferit un șoc din care nu și-a mai revenit pe deplin niciodată, în plus a rămas însărcinată. Ilinca se pune pe
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465760048.html [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
care părea trecut de 80 de ani, sunându-și soția acasă după un accident suferit pe o trecere de pietoni, sus. Cu o căldură care ne-a topit pe toți. Asistentele s-au ascuns prin saloane plângând. Ne-a răcorit bătrânul de toate mizeriile auzite la alții. Ne-am emoționat în bine. Semn că încă avem semne vitale. Aud că politicienii sunt supărați că un ministru a spus că sistemul medical este peste media de reacție socială a României. Să recapitulăm
Trimis înapoi în viață, vă scriu de pe patul de convalescență despre sufletul spitalului... by https://republica.ro/trimis-inapoi-in-viac-a-va-scriu-de-pe-patul-de-convalescenc-a-despre-sufletul-spitalului [Corola-blog/BlogPost/338084_a_339413]
-
pentru că mie-mi pasă! Îmi pasă de sărmani, de toți aceia Ce-și plâng amarul, văduve, orfani, De cei ce nu mai au în ochi scânteia, Căci au pierdut-o prin troieni de ani. Îmi pasă de bolnavii din spitale, Bătrâni uitați în case de chirpici, De cei căzuți și părăsiți pe cale, De oropsiți, că-s mari sau că sunt mici. Calc apăsat, afară e-ntuneric, Aud cum țipă neaua sub pocioare În universul meu rotund, empiric, Cânt o cântare pentru
PRIVIND ÎN LARGUL ZĂRII de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1484688711.html [Corola-blog/BlogPost/374214_a_375543]
-
văd surdule așa te văd orbule sunt surd știu privește-mi mai bine dansul între două coloane de foc ale timpului meu apoi spune-mi care cântec din împletirea razelor lunii este al meu dincolo de orb și de surd un bătrân înalt cu barba albă ridică toiagul desparte cântecul de lumină o clipă cei doi călători își aștern mâinile unul pe umărul celuilalt dimineața poate începe și seara lipsește răsăritul soarele nu doarme 27 martie 2014 Referință Bibliografică: împărțire / Anne Marie
ÎMPĂRŢIRE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Anne_marie_bejliu_1395952055.html [Corola-blog/BlogPost/370184_a_371513]
-
intarsiere din colecția tatălui meu. „Moară de vânt” și „Coș cu fructe” sunt doar două din colecția de lucrări, proiectate odată de vechi intarsieri și designeri și reînnviate de mine. Cum ai procedat pentru a-ți perfecționă tehnică? Intarsierii mai bătrâni din țară au avut ocazia să învețe intarsia că o meserie pentru decorarea mobilierului, în timpul liber executând din plăcere lucrări de o extraordinară măiestrie. Eu am invatat mai mult din greșeli, dezvoltându-mi tehnicile pe parcurs. Pasionat fiind, am căutat
Gherga Delian by http://www.zilesinopti.ro/articole/2116/gherga-delian-intarsii [Corola-blog/BlogPost/99587_a_100879]
-
în volumul de față, intitulat „Nichita Stănescu. Cu colțul inimii”, apărut la Editura Nico, Târgu-Mureș, în două ediții. La prima ediție a Festivalului Nichita Stănescu, de la Ploiești, din 13-14 decembrie 1984, Prințul Tom (Gheorghe Tomozei, îngrijitorul Albumului memorial) scria despre „Bătrânul Nichita”, poezia „Ultimele știri”: „Îngerii scriu articole de legi/ ori cioplesc săgeți / și în pauza de prânz ling sare.// Ei patronează cu inclemență / uzinele de ace cu gămălie / fierb rachiu de crini în alambice / și se trezesc întrebând fără noimă
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_mi_e_dor_de_nichita_ca_de_limba_romana_nicolae_baciut_nichita_stanescu_cu_coltul_inimii_editura_nico_targu.html [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
purtat la piept, ca pandantiv la o întâlnire importantă cu Viața. Ori cu Veșnicia. Ea este neîncadrabilă în vreun gen, este ceva singular în creația lui Nicolae Băciuț (deși a mai scris cărți omagiale!) - cum singular este și obiectul ei: Bătrânul Nichita. Este alcătuită dintr-o sumă de texte scrise cu dragostea dând pe dinafară, așa cum izbucnește „o lacrimă care plânge cu ochi”, pentru o personalitate atât de carismatică și de originală cum a fost Poetul. Se vede cât colo că
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_mi_e_dor_de_nichita_ca_de_limba_romana_nicolae_baciut_nichita_stanescu_cu_coltul_inimii_editura_nico_targu.html [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]