1,143 matches
-
și obiceiurile moștenite din strămoși. Recensământul din Iudeea trebuia să se facă ținând seama de vechea stare a poporului evreu împărțit in triburi, astfel că fiecare om trebuia să se înscrie nu în locul unde se afla, ci în cetatea de baștină a fiecăruia, adică în locul din care se trăgea. Prin această măsură, politica romană se mlădii după obiceiurile locale ale tradiționaliștilor iudei. Trimiterea lui Quirinius în Iudeea era o amabilitate, o tactică iscusită, ca să nu atingă nici mândria lui Irod, nici
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
de rău trecut deja de 11 ani în eternitate Petre Ciobanu, fiul satului, care se stabilise cu traiul în orașul Brașov, cel care ani de-a rândul, ajutat fiind de alți doi cupceni, a trudit la apariția monografiei istorice a baștinii. Pe urmă câțiva ani n-am prea avut prin cine să transmitem ceea ce am publicat eu aici, și doamna Mariana acolo, dar niciodată n-am uitat una de alta. Tocmai din această pricină eu personal am doar primele volume de
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
niciodată n-am uitat una de alta. Tocmai din această pricină eu personal am doar primele volume de poezie ale doamnei, iar domnia sa doar o parte din cărțile mele. Pe urmă deși cu mare întârziere au ajuns totuși aici, la baștină, două cărți importante de ale doamnei scriitoare din Timișoara. E vorba despre cărțile dedicate a doi mari cupceni ai tuturor timpurilor și anume «Vasile Plăvan - boabe de lacrimi» și «Petru Ciobanu, un iubitor de neam». (Despre ambii am publicat și
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
ca un fir neîntrerupt mereu dorul de Bucovina, a ajuns până la noi. Ne-am dori mai multe volume, căci în toate predomină dorul de unde își are rădăcinile scriitoarea pe care ne-am dori s-o revedem într-o zi la baștina părinților. Cărțile ei, ca de altfel și cele ale lui Vasile Plăvan, Petre Ciobanu, cât și cele scrise despre ei, prin ziarele bucovinene, își ocupă și vor mai ocupa locul în biblioteca muzeului istoric al satului Cupca, aflat în incinta
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
unor intelectuali din acest sat bucovinean, la care și-a adus contribuția nemijlocită și autoarea acestor rânduri, fiind chiar directoarea lui pe principii obștești. Felicitări minunatei doamne Mariana Gurza, această ostenitoare pe altarul cuvântului scris, această neobosită iubitoare de neam, baștină, grai și credință. Succese, scrieri alese în continuare, sănătate deplină, dragoste de neam și glie și fie ca bunul Dumnezeu, sfânta Fecioară Maria și Sfinții arhangheli Mihail și Gavriil, ocrotitorii bisericii și ai satului Cupca, s-o aibă mereu în
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > DOUĂ FETE ALINTATE ȘI HOTARUL DINTRE SATE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 811 din 21 martie 2013 Toate Articolele Autorului DOUĂ FETE ALINTATE ȘI HOTARUL DINTRE SATE Înainte de Unirea de la 1859, satul Verșeni (baștina mamei lui Mihail Sadoveanu) era una dintre numeroasele moșii ale domnitorului Mihai Sturza, iar satul vecin, Mitești, era veche așezare răzășească. Pe vremea aceea, biserica la care se închinau locuitorii ambelor sate se afla pe pământul răzeșilor, unde își avea
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
noi: am învățat cum să fim solidari, ca astfel să rezistăm împreună. Am fost restabilit peste un an la facultate, nu la Ziaristică însă, ci la Litere. Dar în acel an, cât am lipsit de la Chișinău, izolat în satul de baștină Codreni, lângă Căinarii lui Mateevici, am scris cartea mea de debut „Ochiul al treilea” și am citit saci de cărți, pe care părintele Serafim Dabija mi-i trimitea de la Cernăuți. Fără acel moment dramatic, biografia mea ar fi fost incompletă
„POEZIA E UN GEST DE PROTEST CONTRA DEZORDINII LUMII” de LILI BOBU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349035_a_350364]
-
pregătire la Băneasa. A fost ultima dată când s-a mai încercat recrutarea lui P. Amza l-ar fi vrut ofițer sub acoperire. În aceeași seară l-a mai așteptat pe P și Stan, un inginer agronom din satul de baștină a lui P și prieten. Venise cu logodnica în București pentru cumpărături și s-a gândit să se întâlnească cu P, la Dunărea, unde seară de seară știa că-și pierde vremea la o cafea și ore interminabile de discuții
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
marea se va liniști, ca de obicei. Un bătrân vecin m-a rugat să-l iau și pe el în barcă. Moșul avea deja 72 de ani, însă mai fusese cu mine și nu avea rău de mare, era de baștină de pe malul Dunării, din Galați. De multe ori, atât eu cât și alți colegi de pescuit, la insistența cunoscuților sau turiștilor, mai luam în larg câte un însoțitor. Când sunt doi în barcă, este uneori mai plăcut de ieșit pe
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349851_a_351180]
-
și obiceiurile moștenite din strămoși. Recensământul din Iudeea trebuia să se facă ținând seama de vechea stare a poporului evreu împărțit in triburi, astfel că fiecare om trebuia să se înscrie nu în locul unde se afla, ci în cetatea de baștină a fiecăruia, adică în locul din care se trăgea. Prin această măsură, politica romană se mlădii după obiceiurile locale ale tradiționaliștilor iudei. Trimiterea lui Quirinius în Iudeea era o amabilitate, o tactică iscusită, ca să nu atingă nici mândria lui Irod, nici
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
plimba prin tot supermarketul până îl vor durea tălpile de atâta alergătură, așa că prefera să poată dormi și să viseze în continuare că el este acel Făt Frumos din Oglindă, nicidecum Andrei ospătarul de la restaurantul din centrul orașului său de baștină. Începu să viseze cum într-o zi, pe aleele din parcul orașului apăru un tânăr îmbrăcat cam ciudat. Avea în picioare în loc de teniși sau pantofi cum purta el de obicei, niște încălțări special făcute dintr-o mătase fină la culoarea
FĂT FRUMOS DIN OGLINDĂ (DIN LUMEA COPILĂRIEI) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347991_a_349320]
-
antireformiste. Dan BOANȚĂ: Domnule președinte, ce reprezintă Basarabia pentru dumneavoastră si cum catalogați relațiile actuale dintre Republica Moldova și România? Eugen TOMAC: Eu sunt român basarabean, născut în sudul Basarabiei, pe Teritoriul de azi al Ucrainei. Înțelegeți deci că Basarabia este Baștina, cum spunem noi. Fac parte dintre mulții români basarabeni Stabiliți în România și port cu mine în suflet Basarabia. Cât privește Relațiile României cu Republica Moldova, ele sunt foarte bune și s-au Îmbunătățit imediat după căderea regimului Voronin în aprilie
INTERVIU CU EUGEN TOMAC – PREŞEDINTELE PARTIDULUI MIŞCAREA POPULARĂ de DAN BOANŢĂ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347969_a_349298]
-
scris, devenind pentru domnia sa ca un lucru între patimă și înălțare. Extrem de rodnic în creația sa, poetul și prozatorul Mihai Leonte și-a zămislit continuu, carte după carte. Fără îndoială cărțile domniei sale au cinstirea cuvenită. Meleagurile natale Bunești - locul de baștină, n-au rămas mai prejos, prețuindu-l pentru întreaga sa activitate literară ca Cetățean de Onoare, iarăși eu Constanța Abălașei-Donosă, pictor , grafician și poet, am încercat să-l descriu în cuvinte. Voi începe cu însăși versurile autorului. ,, Căutam visuri în
UN POET VISĂTOR de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347633_a_348962]
-
cea intitulată „DIN CALEA ROBILOR”, pe versurile lui Dumitru Matcovschi, muzica Mircea Oțel. „Acest șlagăr este adorat de românii de pretutindeni, care după ani de străinătate, se întorc acasă și nu mai găsesc ce au lăsat la vatră lor de baștină” îmi spune Olga și o lacrima se prelinge pe obraz.. Acesta este de fapt cântecul de debut al Olgăi în muzică ușoară și a devenit șlagărul mai multor generații de români. În anul 1989 Olga Ciolacu a lansat în Basarabia
INIMĂ ROMÂNĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361918_a_363247]
-
și schimbând cu Domnia Sa câteva vorbe, în trei întâlniri fugare și întâmplătoare. Ceea ce poți să spui însă sigur, după această episodică intersectare, e că poetul Ionel Căpiță are un senzor special prin care receptează și trăiește suprem românismul. În urma smulgerii baștinii sale, cu tot cu el și cu ai lui, din glia Neamului, "organul" respectiv - în fond, parte anatomică a matricii sale etnogenetice - putea să-și piardă funcția sau măcar să și-o slăbească. Dar nu s-a întâmplat așa, ca, din păcate, în
POETUL IONEL CĂPIŢĂ DE LA CHIŞINĂU ÎŞI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAŢĂ DEMNĂ ŞI BOGATĂ ÎN ZESTRE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365376_a_366705]
-
la o întrbare : -De unde ești ? Ezită. A fost luat prin surprindere. El este din România, oriunde s-ar afla ! Un gând năstrușnic îi trece prin minte, să se împăuneze și el, la fel ca toți ceilalți, cu locul de baștină ori măcar cu unul aiurea și răspunde, așa cum a învățat în armată, umflându-și pieptul cu mândrie : - Din Chiajna ! domn profesor. Cel surprins, acum, este profesorul. Se aștepta să fie pomenit vreun județ care să-i amintească cel puțin de
XXIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365388_a_366717]
-
marea se va liniști, ca de obicei. Un bătrân vecin m-a rugat să-l iau și pe el în barcă. Moșul avea deja 72 de ani, însă mai fusese cu mine și nu avea rău de mare, era de baștină de pe malul Dunării, din Galați. De multe ori, atât eu cât și alți colegi de pescuit, la insistența cunoscuților sau turiștilor, mai luam în larg câte un însoțitor. Când sunt doi în barcă, este uneori mai plăcut de ieșit pe
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366461_a_367790]
-
și obiceiurile moștenite din strămoși. Recensământul din Iudeea trebuia să se facă ținând seama de vechea stare a poporului evreu împărțit in triburi, astfel că fiecare om trebuia să se înscrie nu în locul unde se afla, ci în cetatea de baștină a fiecăruia, adică în locul din care se trăgea. Prin această măsură, politica romană se mlădii după obiceiurile locale ale tradiționaliștilor iudei. Trimiterea lui Quirinius în Iudeea era o amabilitate, o tactică iscusită, ca să nu atingă nici mândria lui Irod, nici
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
românilor risipiți în jurul României, mai presus de peisajul mirific, sunt parcă rupte din Carpații noștri, din colinele Subcarpaților, sugerându-ne că semenilor noștri de aiurea le seamănă și glia, că Dumnezeu nu a lucrat cu “osebire” atunci când a rânduit românimii baștina înspre cele patru zări ale Europei. Și că Edenul - paradisul primordial - nu trebuie căutat în vechea Persie, ci acolo unde românul poate rosti cuvântul Acasă. Apoi, chipurile oamenilor din album, ale celor de departe, cât ne seamănă și ele! În
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
marea se va liniști, ca de obicei. Un bătrân vecin m-a rugat să-l iau și pe el în barcă. Moșul avea deja 72 de ani, însă mai fusese cu mine și nu avea rău de mare, era de baștină de pe malul Dunării, din Galați. De multe ori, atât eu cât și alți colegi de pescuit, la insistența cunoscuților sau turiștilor, mai luam în larg câte un însoțitor. Când sunt doi în barcă, este uneori mai plăcut de ieșit pe
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365592_a_366921]
-
este pasajul în care Elizeu încearcă să-și analizeze sufletul, privindu-l ca într-o oglindă. O vizită în satul natal, la casa părintească este și ea un prilej de frumoase și nostalgice descrieri ale naturii și a locului de baștină unde toate elementele înconjurătoare parcă îl recunosc și-i dau binețe celui plecat, care vine atât de rar pe acasă. Prilej de amintiri, de chipuri și de întâmplări aproape uitate, dar care reînvie o dată cu întoarcerea în sat. Oameni care-l
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366051_a_367380]
-
care Bucureștiul (și țara) se mândresc pentru că, oriunde se află, aduce un farmec împrejurului. E vorba de Kera Călita (doamna Lăură Nicolau) - artista în artele culinare, proprietara unei locante și a unui bistrou numite la fel, Jariștea - dupa locul de baștină al soțului ei, Nicolau. Kera Călita, personaj carismatic, este îndrăgostită de teatru și de artiști, dar și ei de ea, după principiul: „Mai Ioane, dragi țî-s fetele? -Îhî! - Da' tu lor? - Și ele mie!” Spuneam că și artiștii o iubesc
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366205_a_367534]
-
o gură în plus cum involuntar i-am spus și lui Ionel. Surioaro, povestea ta? - Am copilărit în Irak. Mama actriță nu s-a ocupat niciodată de mine. Cu ocazia unui turneu în Europa a re-vizitat România țara ei de baștină și, cu acordul tatei, ne-am stabilit cu toții aici la Cluj unde mama este primadonă a operei. - Cum motivează actrița lipsa consimțământului dacă totuși nu este atât de atașată de ea? Întrebă Ionel. - Orgoliul. Probabil nu i-a plăcut Irak
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-3- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366211_a_367540]
-
o țară străină, vorbind o limbă străină, printre oameni și repere necunoscute. Alții au privit „evadarea” ca pe o nouă oportunitate de afirmare și realizare a dezideratelor. Există o părere comună a celor plecați temporar sau definitiv din țara de baștină: nu le-a fost ușor. Schimbarea radicală a vieții, este un fapt copleșitor, devastator, care uneori devine o piatră de încercare pentru persoana care-și ia destinul în propriile mâini. Nu mulți reușesc performanța de a se adapta. Dar când
FRAU MOVIE, DE VIOLETA DĂNĂILĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361645_a_362974]
-
e-mail spre sfârșit de noiembrie 2012, semnat de o verișoară de-a mea de la Timișoara. Firește că de-abia așteptam să vorbesc cu o copilă care scrie, mai ales că aflasem că are rădăcinile sănătoase și înfipte în locul meu de baștină; după câteva zile am și fost contactată de tânăra mea colegă în ale scrisului ... Trei zile am răsfoit poeziile și textele în proză ce purtau aceeași semnătură: Paula-Diana Handra, citind și gustând din fiecare fărâmă de suflet așezată cuminte în
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]