656 matches
-
la noi în România sunt mai demult și mai mulți hitleriști și totuși, nu au putut impune așa ceva!”* Ni s-a tăiat și telefonul. Se vor lua toate prăvăliile de la evreii din Oradea... Mama este foarte speriată. Vrea ca Béla baci să fugă negreșit peste graniță în România... știut fiind în toată Ungaria că este ziarist și are vederi de stânga. I-au ajuns patru luni de inchisoare pe bulevardul Margit din Budapesta și cincisprezece luni de muncă forțată în Ucraina
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
Budapesta și cincisprezece luni de muncă forțată în Ucraina! Se zice că Guvernul din Pesta pregătește acum o și mai mare ticăloșie! Toți cei care nu s-au născut în Ungaria și sunt evrei, vor fi duși în Polonia... Bela baci spune la toți cunoscuții săi, dar mai ales nouă, că trebuie neapărat să procurăm documente false și să trecem în România, altfel vom fi pierduți... Ne-a mai spus că patru evrei din Oradea și anume Katz Iosif, Kahan Marta
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
și mereu te ascund chiar și de ochii alor mei. Vreau să-ți mărturisesc că sunt foarte, foarte nefericită. De ce au trebuit sa pătrundă până aici acești sălbatici de naziști? Fără ei, jandarmii nu ar fi avut atâta curaj... Béla baci ne spune însă că rușii au ajuns deja în România, iar debarcarea englezilor și a americanilor în Balcani este doar o chestiune de zile... Radioul anunță mereu alarmă aeriană și înjură evreii cum îi vine la gură, ca niciodată până
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
îi vine la gură, ca niciodată până acum... Mama a vorbit azi cu Pesta. A aflat cu groază că toți prietenii ei și-ai lui nenea Béla sunt arestați de către nemți și că romanele și scrierile tatălui meu vitreg, Béla baci, vor fi aruncate-n foc, fiind dăunătoare societății... (adânc contrariată) - Chiar și romanul „Băieții din strada Pal” al lui Molnar Ferenc va fi ars... Nu pricep ce poate fi dăunător în această carte pentru copii, pe care am citit-o
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
să fie și el scos la rândul lui din imobil... Tot mai multe familii de evrei din Oradea se trezesc în stradă fără adăpost... Nu mai avem dreptul de a fi informați, ni s-au confiscat aparatele de radio... Béla baci ne-a surprins cu o știre de senzație: foarte mulți evrei vor să se creștineze, fie la catolici, fie la reformați. Dar preoții creștini din Oradea dau din colț în colț și spun că mai întâi candidații iudei trebuie să
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
iudei trebuie să învețe în șase luni religia și Noul Testament al lui Iisus Hristos și abia apoi să se poată creștina! Bineînțeles că este prea târziu pentru evrei să mai studieze acum cu sabia hortistă deasupra capului religia creștină! Béla baci ne-a spus că prin această atitudine, biserica reformată și catolică din Oradea și-au dat pe față! Arama fascistă... Eu am crezut întotdeauna că preoții creștini sunt niște sfinți și că îi ajută pe cei aflați în suferință. Se
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
vechime și să retez cu sabia capul vreunui Holofern - jandarm ungur, ori Holofern - ofițer neamț cu grad înalt... De la general în sus...!!! Ar trebui dat un exemplu de mare curaj ca toată evreimea din Oradea să sară la arme... Béla baci ne-a spus că evreii din ghetoul din Varșovia s-au răsculat împotriva naziștilor și, deși slab înarmați, au rezistat trupelor SS timp de patru săptămâni... Apoi tot el ne-a mai spus că s-au revoltat și evreii din
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
civil al evreilor din Oradea... (deznădăjduită) - În primul rând, bunica ar țipa la mine că sunt o nebună bună de dus la spital... Ar face o criză de isterie cu siguranță... Mama mi-ar trage două perechi de palme... Bela baci ne-a povestit în mare secret că, în drumul său spre Elveția, ambasadorul Regatului României, dl. Vespasian Pella l-a vizitat pe consulul general Mihai Marina din Oradea. Acesta i-a înmânat ambasadorului un raport amănunțit despre atrocitățile la care
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
ci că „ne deportează”... Deportare... ce cuvânt poate fi ăsta? Nu am mai auzit niciodată de acest cuvânt decât aici în ghetou. (Scoate cu mare grijă dintr-o bocceluță un aparat de fotografiat de mici dimensiuni) - Mama și cu Béla baci au cumpărat la negru, dar cu o grămadă de bani, acest micuț aparat de fotografiat... Este o adevărată bijuterie a tehnicii... Eu nu renunț în ruptul capului de la decizia de a fi fotoreporter și o mare ziaristă... Am făcut aici
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
din gară, așa cum ar fi normal, ci de aici din Parcul Rhédey, să nu observe lumea din oraș cum suntem deportați... Am fotografiat de sus niște vagoane cu placarte având inscripția „Cadouri pentru sinistrații germani din partea națiunii ungare”, pentru că Béla baci mi-a spus să le fotografiez întrucât „cadourile” erau bunurile confiscate ale evreilor din Oradea... Zidul ghetoului trece, ca într-o enormă ironie, chiar pe lângă peretele casei noastre... (Afară, din curtea interioară a ghetoului se aud strigăte de durere urmate
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
-n dungă...și să vedeți, cât de bine l-au mai jumulit pe Mihai Ghimpu... De ce? Pentru, că Președintele PL Mihai Ghimpu s-a arătat mai mândru ciobănel, mai aproape de sufletele-valorile noastre naționalele. Ceilalți doi Vlazi-ciobănei-mai aproape de valorile materiale, iar baciul slovean- dondonean și cu cel șanti- voronean dansează hora unirii... cu Kremlinul! Dacă e să comparăm doctrinele partidelor, apoi...poți să juri, că la bază au aceiași ideologie, că sunt surori și suferă modificări esențiale de la o electorală la alta
MEDITAŢIE ÎNAINTE DE FURTUNA ALEGERILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379094_a_380423]
-
de Lumină a Bunilor și Străbunilor, a Moșilor și Strămoșilor, ca o permanentă Naștere-renaștere a Neamului: „Stau străbunii noștri la ferestre privind colindătorii și ascultând, cutremurați, colindele despre dulcele Prunc Iisus, Care, mic și neajutorat, culcat pe fân în stâna baciului Crăciun, binecuvântând cu mâini micuțe albastrele galaxii ieșite din gândurile Marelui Creator, Pantocratorul desăvârșitelor frumuseți celeste.” (Preot Dimitrie Bejan, Simple povestiri. Cugetări morale despre viața de toate zilele. Trinitas, Iași-2008, p. 251) Cerul și Pământul se îmbrățișează, se contopesc într-
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
În cazanii și în denii. Generații serii-serii Ce revendică latina, Hoarde năvălind puzderii, Au supt seva, rădăcina Limbii vechilor imperii. Apărând vatră și stână, Limba ce le-au dat-o dacii, Peste vremi să le rămână, Zeii lumii au fost bacii Ce-au scornit limba română. Având stea dumnezeiască, Neamul nostru grăitoriu De vorbire strămoșească A adus din purgatoriu Sfânta limbă românească. Nu puțini o simt rușine Și-și ascund în lume slova Din meleaguri carpatine, Din Ardeal, Banat, Moldova, Și
LIMBA TA, FIICĂ DE LEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379513_a_380842]
-
2124 din 24 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Duminică, 23 Octombrie 2016 Când eram prunc, Doamne, cât de mult îmi plăcea să stau de vorbă cu meșterii Satului meu, să tac privindu-i meșterind cu lumina aceea dumnezeiască pe față! Baciul Valerii, cioplindu-și cu mâinile lui din lemnul vrăjit, trupul viorii, Baciul Ioan rostuindu-și fluierul, ori donița de lemn, Linuța lui Șandor țesând la război tricolorul... Meșterul Horea din Albac, Cioplitorul acela vestit de biserici și de adevăr: „lucrat
MEȘTERUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371377_a_372706]
-
Când eram prunc, Doamne, cât de mult îmi plăcea să stau de vorbă cu meșterii Satului meu, să tac privindu-i meșterind cu lumina aceea dumnezeiască pe față! Baciul Valerii, cioplindu-și cu mâinile lui din lemnul vrăjit, trupul viorii, Baciul Ioan rostuindu-și fluierul, ori donița de lemn, Linuța lui Șandor țesând la război tricolorul... Meșterul Horea din Albac, Cioplitorul acela vestit de biserici și de adevăr: „lucrat Ursu H.” Meșterii anonimi ai veșniciei noastre! Toată viața mi-am dorit
MEȘTERUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371377_a_372706]
-
luptă, ajunge pământul o temniță mută, ca somnul. Cutremur lumina, iar lutul tresare, văzduhul cu vuiet aduce chemare, de tunet răsună adâncuri de mare, ca doina. Mioara pietrdută, în suflet ascunsă, copil de furtună, în ceruri e plânsă, așteaptă ea baciul, la poale de stână, ca dorul. Din culme de munte, brâie de pace se întind peste lume, când ceru-și desface porți, să primească mioara în pășune, ca Domnul. Referință Bibliografică: Furtună / Camelia Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
FURTUNĂ de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375356_a_376685]
-
nu se poate compara cu fetele. Fire melancolică, visătoare, cedează uneori în fața „băiețoasei” Olguța, mai impetuoasă și voluntară. Monica se dezvăluie ca o ingenuă, mai feminină. De o mare gingășie este figura lui moș Gheorghe, un alter ego al lui Baci Mihu din „Viața la țară”, Olguța devenind pentru el o adevărată slăbiciune. Moartea lui rămâne impresionantă pentru copii. Trebuie spus că majoritatea cititorilor rămân cu impresia că acest roman este un roman autobiografic. Nimic mai fals. Ionel Teodoreanu și-a
IONEL TEODOREANU SAU MEDELENISMUL UNEI TINEREȚI PIERDUTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375477_a_376806]
-
-i apoi în pricepuți și nepricepuți. Talentul înnăscut al unora a desăvârșit frumusețea obiectului creat spre folosință sau spre decorarea mediului ambiant, locul în care familia conviețuia sau a confecționării portului popular de sărbătoare, dar și a celui Ruinele casei baciului Ioan de fiecare zi. Însemnul a diversificat și marcat creația creatorului popular și a primit ceea ce imaginația a dat prin îndemânare imagine imaginarului: ”Un produs creat de un individ devine folclor numai prin preluarea și transmiterea acestuia de către o colectivitate
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
de iarbă verde și mlădioase. O natură de basm care a dăruit din totul ei tainic inspirație românului de la munte, oferindu-i izvor nesecat de imagini împletite spre dăinuire cu imaginația și naivitatea lui. Dinspre Săliștea Sibiului am Podul casei baciului Ioan urcat, la un moment dat, pe firul unui râuleț care apoi ne-a părăsit, adâncindu-se în desișuri. Cu mine se învoise să urce și nea Mărin (unchi prin alianță, din partea tatălui meu), localnic al Săliștei Sibiului, care îmi
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
Sibiului, care îmi tot povestea de o aventură a sa, petrecută cu mulți ani în urmă, în desișul sălbatic al muntelui. Doream să ajungem la stâna unde un prieten de-al său, bătrân cioban, își făurise o lume a lui. Baciul Ioan trăise mult în singurătatea muntelui, de pe când era copil, și nu obișnuia să coboare în sat decât arareori, odată la trei sau patru ani, să-și mai vadă prietenii, pentru că rude nu mai avea, muriseră toți trei când el
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
înzestrat cu o înțelepciune ce uimea pe toți cei care încercau să intre în vorbă cu el. Se înserase de-a binelea când am ajuns la poalele vârfului de munte, în lătratul aprig al celor patru câini ciobănești, pe care baciul Ioan îi crescuse de mici, alăptându-i și îngrijindu-i ca pe copiii lui. Știa că vom veni, așa că ne aștepta semeț în fața stânii. Cum ne-a văzut nici nu a așteptat salutul nostru că vocea lui domoală și apăsată
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
etnologică tema este inedită - ca model organizat al comportamentului la o anumită poziție a individului într-un ansamblu interacțional, socialmente instituit, vehiculând un cumul de limbaje care servesc în globalitatea lor unor funcții bine articulate” (Anuar IEF CB, 1992:55). Baciul Ioan era un exponent, un model al unei vieți singuratice în care natura, cu tot ceea ce putea să-i destuinuie ca apartenență la viața de fiecare zi, constituia cosmicul, legătura lui cu lumea care îi dădea puterea să descifreze neînțelesul
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
spre mâna celui care mesteca de zor laptele subțiat cu apă, în care, pentru început, turnase o lingură cu sare. Rar, mesteca compoziția și mormăia ceva, adăugând mălaiul. Când laptele începu să clocotească și se formă așa-zisa mămăliguță pripită, baciul spuse rugăciunea regală, luă ceaunul de pe foc și puse cu mare grijă cașul fărâmițat și o bucată sănătoasă de unt. Le amestecă aprig, cu o lingură tot din lemn, cu mânerul lung, până când toate cele puse în ceaun se uniră
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
mă întrebi. În timpul mesei, nu a scos nimeni niciun cuvânt, se auzeau doar lingurile de lemn care loveau străchinile frumos ornamentate, din lut ars, desfacerea cepei de frunzele uscate care fâșâiau sub degetele noastre și plescăirea apăsată a unchiului Mărin. Baciul s-a ridicat și a coborât în pivnița pe care și-o săpase în dreapta ușii de la intrare, în interiorul casei, acoperită cu un chepeng din scânduri, peste care erau bătute, pentru a forma o placă sigură, altele, asigurând susținerea celorlalte, dar
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
dar și siguranța că nu vor plesni sub greutatea corpului, dacă se întâmpla în grabă să treci peste el. Capacul era acoperit cu o bucată de blană roșcată, de capră, bine tăbăcită, pentru a asigura ermetizarea pivniței, mi-a spus baciul, pivnița măsurând în adâncime vreun metru și jumătate, iar în lățime vreo doi metri. De-o parte și de alta a scobiturii, se aflau rafturi cioplite rudimentar și bătute în cuie unde, pe lângă alimentele frumos rânduite și acoperite cu capace
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]