1,481 matches
-
firmei de catering; - șuncă de pui, curcan sau porc; - organe și preparate din organe (de exemplu, pate) pregătite în blocul alimentar din unitatea de învățământ/firma de catering. Exemple: - carne prăjită/pane în baie de ulei; - mezeluri: cârnăciori, crenvurști, salam, pastramă, parizer, bacon, kaizer; - pui rotisat din comerț; - aripioare și/sau costițe. Pește** Exemple: - pește proaspăt, congelat sau conservat, (de exemplu: sardine, macrou, heringi, crap, somn, somon, păstrăv, doradă) fără sosuri, sare sau condimente, cu excepția cazului în care se adaugă la fața locului
ORDIN nr. 541 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295089]
-
mulțumiți doar cu Legea negării negației și cu discutabila Lege a acumulărilor cantitative și salturilor calitative?) sau de metoda cercetării filosofice a realității: unii sunt pentru metoda deductivă (de la general spre particular), alții pentru metoda inductivă recomandată stăruitor de Francis Bacon (urcarea de la particular la general, predilecta metodă de lucru în științele particulare), ba chiar pentru experiența intuitivă (intuiția intelectuală a subiectului cugetător). Iată de ce ne spune P.P. Negulescu că dacă științele pozitive pot fi studiate în mod dogmatic, în filosofie
DESPRE CARACTERUL ŞTIINŢIFIC AL FILOSOFIEI ŞI ISTORIEI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378840_a_380169]
-
tehnologie și tehnică. Cu toate că știința depășește dimensiunea instrumentală și utilitaristă, ea este marcată de performanțele tehnice și tehnologice existente astăzi. Inclusiv în cercetarea teoretică, demersul științific este influențat de tehnică. Cercetarea științifică determinată de tehnică se înscrie pe linia lui Bacon conform căruia știința înseamnă putere. Creșterea cunoașterii științifice înseamnă o sporire a puterii. Dincolo de limitele interne ale cunoașterii științifice, posibilitățile tehnice reduse și costurile foarte mari necesare pentru programele științifice contemporane impun anumite bariere în cercetarea științifică actuală. În acest
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
cunoașterii științifice înseamnă o sporire a puterii. Dincolo de limitele interne ale cunoașterii științifice, posibilitățile tehnice reduse și costurile foarte mari necesare pentru programele științifice contemporane impun anumite bariere în cercetarea științifică actuală. În acest sens, Arnold Kramish afirmă: „Dacă Francis Bacon s-ar fi gândit la costul cercetării științifice - deși nici un indiciu nu i-ar fi permis să-l afirme - ar fi fost moderat în speranța sa privind cunoașterea. Bacon ar fi pălit astăzi în fața costului cercetării. Descoperirea ultimelor secrete ale
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
cercetarea științifică actuală. În acest sens, Arnold Kramish afirmă: „Dacă Francis Bacon s-ar fi gândit la costul cercetării științifice - deși nici un indiciu nu i-ar fi permis să-l afirme - ar fi fost moderat în speranța sa privind cunoașterea. Bacon ar fi pălit astăzi în fața costului cercetării. Descoperirea ultimelor secrete ale naturii este iluzorie, căci orice noutate avansată prin experimentarea științifică revelează de fiecare dată o nouă lume necunoscută care deschide calea unor noi câmpuri de cercetare. În cursul ultimelor
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
transforma viața în corvoadă ci/ învață să fii tu însuți)”, de misoginismul lui Schopenhauer (între femei și artă nu e nicio deosebire), de psihologismul lui Wilhelm Wundt („omul trăiește într-o lume paralelă/ datorită propriilor senzații)”, sau de moralistul elisabethan Bacon (invidia este produsul succesului celorlalți și starea neputinței tale). În privința politicienilor, poetul se mulțumește să citeze înțelepciunea antică (când te cobori la nivelul politicienilor, începi să nu te mai recunoști ca om), în schimb filosofia pragmatistă a eului care nu
MARIA-ANA TUPAN (ÎN CONTEMPORANUL NR.1 IANUARIE 2017) DESPRE CARTEA VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, (AFORISME) DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373442_a_374771]
-
atitudine speculativă la Friedrich Nietzsche, Ciprian Jeler: Lecții de dans pentru avansați. Corp și actualizare la Bergson, Gerard Stan: Corpuri și genuri naturale, Cristian Ciocan: Problema corporalității în scrierile tânărului Lévinas, Dana Țabrea: Reprezentări ale corporalității în pictura lui Francis Bacon. Estetica metafizică etc. (sursa Univ Al. I. Cuza- Iași) O carte binevenită, aș zice, pentru că, după milenii de filozofie încercată pe planuri diferite, comparate, criticate, unele cu pretenții de pietre filozofale descoperite dar imediat repudiate, altele modeste și simpliste la
LECTURĂ DE PAŞTI- AUTOR GEORGE BONDOR de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374864_a_376193]
-
Figuri din Ghetto” Warșovia, cât și din Auscwitz, pe care le-am expus la Galeria „Beit Eli" - Aschkelon din Israel au fost de-a lungul vremii prezentate în America și la Cluburile Studenților; „Luria Ester, Internee"-Stutthof, „1944-Ghetto FightersHouse”; Yehuda Bacon, „Portretul unei tinere din lagărul, Auschwitz"-1945-grafică. Arnold Daghani a pictat tabloul „Transnistria 1943” - aquarelă; Isis Kischka „imagini din lagărul Compiege, 1942” - aquarelă; Alexander Bogen „Israel”. Un gând se îndreaptă spre voi, artiști plastici care ați fost martori ai marii
HOLOCAUSTUL REFLECTAT (ŞI) ÎN ARTA PLASTICĂ de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371095_a_372424]
-
prima dată în documente în anul 1632. Orașul Williamsburg, numit așa după suveranul Angliei din acea perioadă - Regele William, a devenit capitala Comonwealth of Virginia în anul 1689, când a fost mutată aici de la Jamestown, oraș ars în timpul Rebeliunii lui Bacon din 1676 și atacat frecvent de indienii Powhatan. O instituție de învățământ superior a fost mult timp aspirația coloniștilor englezi. După multe încercări eșuate, reverendul James Blair a plecat în Marea Britanie, unde timp de câțiva ani, a făcut lobby pentru
WILLIAMSBURG VIRGINIA, CAPITALA AMERICII COLONIALE de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 9 din 09 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344883_a_346212]
-
luna lunguiață/Ca pe-o inima în palmă/ Nu-mi vezi sufletul cum iese/ În haotice cuvinte/, Au înnebunit salcâmii/ Și tu vrei să fiu cumïnte?” Să ne deschidem inima și să ascultăm rugamintea naturii-nu mă loviți !. Cum afirma Francis Bacon :„ Nu putem porunci naturii, trebuie să o respectăm ", deși „Natura nu poate fi mândră cu noi. O secătuim, îi stricăm liniștea și-i afumăm permanent tavanul.” (Vasile Ghica), totuși încă mai existăm datorită EI. Prof.Camelia Cosma www.phoenixmission.org
PLEDOARIE PENTRU VIATA de CAMELIA COSMA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345026_a_346355]
-
Militară, București 75 29. Iosifescu, Șerban, (coord.), 2003 - „Management educațional”, vol. I și II, Institutul Român de Management Educațional, Editura CDRMO, Iași 30. Johnson, D.W. and Johnson, F.P., 1997 - „Joining together. Group theory and group skills”. Boston: Allyn and Bacon 31. Mayer, B.S., 1995 - „Conflict resolution”. In R.L. Edwards et. al. 32. Mayer, B.S., 2000 - „The dynamics of conflict resolution. A practictioner’s guide”. San Francisco: Josey Bass. 33. Nica, P., 2000 - „Managementul calității în instituțiile de învățământ” (curs), Editura
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
printre numeroasele opere invocate sau citate de el se află și unele nesemnificative sau de mâna a doua, cum am spune astăzi, dar cercetătorul va constata că în lecturile lui N. Bălcescu n-au lipsit operele lui Platon și Socrate, Bacon, Descartes, Newton, Kant și Leibniz, Montesquieu, Mirabeau și Rousseau, Shakespeare, La Fontaine, Corneille, Lamartine, opera istoricilor antici, începând cu Homer, cea a lui Augustin Thierry și a lui Fr. Guizot, scrierile utopiștilor Saint-Simon, Ch. Fourier ș.a., ale socialiștilor mic-burghezi Louis
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
eseistic la începuturile sale. Eseul este, pentru fondatorul său, un prilej de a-și mărturisi preferințele literare și filosofice și de a-și etala atitudinea în fața vieții. Dintr o lucrare fragmentară și dominată de subiectivitate, eseul a fost transformat de Bacon într-o compoziție închegată și unitară. Precursorii eseului au fost, în opinia unor autori, dialogurile platoniciene și hermeneutica alexandrină. Termenul eseu provine din latinescul exagium - cântărire, examen precis și din fr. essai - încercare. Într-o accepțiune cu caracter general, specifică
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
consideră că eseistul ridică o problemă și propune soluții fără să le impună sau să le dogmatizeze. Conotații actuale Eseul este astăzi altceva decât a fost odinioară. Arta eseistică actuală se deosebește, la modul esențial, de eseurile lui Montaigne sau Bacon. Eseul s-a transformat într-un gen filosofic, ștințific și literar care păstrează componența umanistă și își anexează continuu domenii limitrofe. Diversitatea domeniilor care permit o abordare în manieră eseistică face dificilă precizarea accepțiunii contemporane a noțiunii. Eseul pare să
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
OPPOSITORUM ȘI IRAȚIONALISMUL HERMETIC Vorbind despre renașterea gîndirii hermetice, Umberto Eco scrie: "Geneza acestei renașteri este complexă: istoriografia ne-a învățat că este imposibil să separi curentul hermetic de curentul științific, Paracelsus de Galilei. Cunoașterea hermetică îi va influența pe Bacon, Copernic, Kepler, Newton, iar știința cantitativă modernă se va naște, între altele, dintr-un schimb cu acea cunoaștere calitativă a hermetismului [...] Însă, această influență este intim legată de o certitudine pe care hermetismul nu o avea, de care nu putea
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Vasile Papadopol, Editura Științifică, București, 1965. Bentham, Jeremy, An Introduction to The principles of Morals and Legislation, Hafner Publishing Co, New York, 1965. Bentham, Jeremy, Principles of Moral and Legislation, cap. XIII, în: Edwin A. Burtt (editor), The English Philosophers. From Bacon to Mill, The Modern Library, Random House, New York, 1939. Brandt, Reinhart, Dreptate și dreptate penală la Kant, în: M. Flonta și H. K. Keul (editori), Filosofia practică a lui Kant, Editura Polirom, Iași, 2000. Boucher, David, Kelly, Paul (editori), Mari
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
astăzi, traducere de Camil Golub, Diana Popescu, Raluca Ana Alecu, Dragoș Bîgu, Editura All, București, 2008. Buber, Martin, Eu și Tu, traducere și prefață de Ștefan Aug. Doinaș, Editura Humanitas, București, 1992. Burtt, Edwin A., (editor), The English Philosophers from Bacon to Mill, The Modern Library, New York, 1939. Caraiani, Ovidiu (editor), Dreptate sau moralitate? O intoducere în filosofia politică a lui John Rawls, Editura Comunicare.ro, București, 2008. Cătineanu, Tudor, Elemente de etică, vol. I, II, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982. Cătineanu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a noilor timpuri democratice, traducere și prefață de Victor-Dinu Vlădulescu, Editura Babel, București, 1996. Le Bihan, Christine, Marile probleme ale eticii, Editura Institutul European, Iași, 1999. Locke, John, Concerning Civil Goverment, în: Edwin A. Burtt (editor), The English Philosophers. From Bacon to Mill, The Modern Library, Random House, New York, 1939. Mabbott, J. D., Punishment (Pedeapsa), în: Stanley E. Grupp (editor), Theories of Punishment (Teoriile pedepsei), Indiana University Press, Bloomington, London, 1971. MacIntyre, Alasdair, Tratat de morală. După virtute, ediția a II
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
114. 131 Ibidem. 132 Vasile Papadopol, Studiu introductiv la Despre infracțiuni și pedepse. C. Beccaria, Editura Științifică, București, 1965, p. XLIII . 133 J. Bentham, Principles of Moral and Legislation, cap. XIII, în: Edwin A. Burtt (editor), The English Philosophers. From Bacon to Mill, The Modern Library, Random House, New York, 1939, p. 843. 134 T. Hobbes, Leviathanul, în: E. M. Socaciu (editor), Filosofia politică a lui Thomas Hobbes, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 69. 135 J. Locke, Concerning Civil Goverment, în: Edwin A
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
House, New York, 1939, p. 843. 134 T. Hobbes, Leviathanul, în: E. M. Socaciu (editor), Filosofia politică a lui Thomas Hobbes, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 69. 135 J. Locke, Concerning Civil Goverment, în: Edwin A. Burtt (editor), The English Philosophers. From Bacon to Mill, The Modern Library, Random House, New York, 1939, p. 407. 136 C. Beccaria, Despre infracțiuni și pedepse, Editura Științifică, București, 1965, p. 40. 137 T. Hobbes, op. cit., p. 97. 138 Stanley Grupp, op. cit., 1971, p. 7-8. 139 C. Beccaria
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
într-o serie de scrisori adresate lui Thomas Paine" de Watson (Annotations to Watson's 'An Apology for The Bible în a Series of Letters addressed to Thomas Paine') (1798) (BCW: 383-396); Adnotări la "Eseuri morale, economice și politice" de Bacon (Annotations to Bacon's 'Essays Moral, Economical and Political') (că 1798) (BCW: 396-410). Partea ÎI: Adnotări la traducerea lui Boyd a "Infernului" lui Dante (Annotations to Boyd's translation of Dante's 'Inferno') (că 1800) (BCW: 411-414); Adnotări la "Discursurile
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de scrisori adresate lui Thomas Paine" de Watson (Annotations to Watson's 'An Apology for The Bible în a Series of Letters addressed to Thomas Paine') (1798) (BCW: 383-396); Adnotări la "Eseuri morale, economice și politice" de Bacon (Annotations to Bacon's 'Essays Moral, Economical and Political') (că 1798) (BCW: 396-410). Partea ÎI: Adnotări la traducerea lui Boyd a "Infernului" lui Dante (Annotations to Boyd's translation of Dante's 'Inferno') (că 1800) (BCW: 411-414); Adnotări la "Discursurile" lui Șir Joshua
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
temă fundamentală: geneză, căderea și mîntuirea lumii. Această trilogie, spune Raine (2002), ne povestește despre căderea minții națiunii engleze (Gigantul Albion, a cărui poveste este spusă în termenii poveștii lui Iov biblic) în "somnul mortal" al filosofiei științifice a lui Bacon, Newton și Locke, si simultan cheamă pe cei adormiți să se redeștepte la viziunea eternității. Margaret Rudd (1956) susținea, similar, si pe bună dreptate, ca Vala, Milton și Jerusalem formează "o lungă narațiune" ("one long narrative"). Următorul proiect la care
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mari gânditori, înțelepciune pe care nimeni n-o poate pune la îndoială. Și, ca să fie și mai convingător, a așezat pe masa onorabilului judecător Profesor Universitar Emerit Academician Dr. Dr. h. C. Julius Zimberlan și texte din Freud și Roger Bacon. Cu asemenea autori, a fost floare la ureche să demonstreze că, deși în acte I. R. era trecut drept impotent, în visele lui S. S., I.R. s-a deconspirat ca un adevărat Don Juan. Și a mai arătat maestrul cu opt
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
la dispoziție o armă... ăăă... o unealtă ce-l poate scăpa oricând. Această unealtă este oprirea timpului. Pentru că <Timpul este stăpânul care întrece până și puterea tuturor zeilor> a afirmat deja Pindar în zorii civilizației și mult mai târziu Francis Bacon a adăugat în același spirit, <Timpul este măsura activității, după cum banii sunt măsura mărfurilor>. Și să nu uităm nici vorbele atât de potrivite ale lui Borak cel Bătrân, <Timpul este...>" După altă oră și patruzeci de minute cât maestrul Ludovic
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]