942 matches
-
de istorie, de ruine - ciudat, decolorat, suspendat în vreo tradiție și vreun vals depășit în care tipul eșuatului își plimbă plictisul moștenit de-a lungul generațiilor.” Veritabilă demonstrație de forță, studiul Svetlanei Paleologu Matta face o fixare spațială a poeziei bacoviene care poate fi greu demontată pornind de la faptul că întreaga operă ține ombilical de geografie: 1. „occidentalitatea la marginea Europei”; 2. „Bacovia este un occidental la gurile Dunării”. Reținem principalele idei ale Svetlanei Paleologu Matta despre Bacovia: 1. „trebuie să
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
comunismului în România, stătea suspendată, dispărându-i rădăcina ce-i alimenta așa-zisul lirism. Gheorghe Crăciun „le-a dat” optzeciștilor o rădăcină, Bacovia. După un timp, vine Lucia Olaru Nenati și, scoțând la lumină exegeza Svetlanei Paleologu Matta despre opera bacoviană, adaugă o tulpină nu doar pentru a justifica o generație sau alta, ci chiar occidentalitatea întregii literaturi române generată de ratarea istorică a destinului, după cum bine remarca și Mihai Cimpoi. Studiul introductiv propus de Lucia Olaru Nenati, contrar uzanțelor, este
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
esențial al instanței de difuzare - a întârziat decenii până să ajungă la cunoștința lumii literare românești, pătrunzând doar sporadic aici prin diferite modalități accidentale, circulând, așadar, oarecum în samizdat până când a ajuns să fie invocată de importanți exegeți ai operei bacoviene ... Studiul introductiv propus de Lucia Olaru Nenati își depășește prin dimensiune și calitate propria condiție, devenind o adevărată exegeză la exegeză, demersul instituind trei profiluri: Bacovia, Svetlana Paleologu Matta și Lucia Olaru Nenati În altă ordine de idei, voi recunoaște
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
al Luciei Olaru Nenati și nu înainte de a scrie despre interviul cu Svetlana Paleologu Matta sau textul exegezei acestei autoare. Cunosc chiar și ultimele puncte de vedere despre poezia lui Bacovia. Elena Pârlog vorbește despre cele trei dimensiuni ale poeziei bacoviene: 1. prima dimensiune - „intensitatea coloritului”; 2. a doua dimensiune - „acuitatea sunetului instrumentului muzical ce acompaniază senzația”; 3. a treia dimensiune - „ a plumbului”, care e legată de faptul că sentimentele lui Bacovia au volum, sunt asemenea unui basorelief căruia îi poți
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
măcar o referință prin care să pună în valoare ideea cunoașterii existenței acestei exegeze despre Bacovia: 1. „Multe din disocierile teoretice și observațiile stilistice (câteodată neașteptat de subtile) ale Svetlanei Matta le consider ca pe un bun câștigat pentru exegeza bacoviană” (Constantin Călin); 2. „ ... lucrarea ne-a părut remarcabilă prin adâncimea, unitatea și noutatea interpretării - mai ales la data respectivă - radicală prin ideea unui Bacovia poet al existenței tragice” ( Mihai Petroveanu ); 3. „Trebuie să mai adăugăm că Svetlana este și o
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
însă ca acestea să lipsească - ci se raportează în chip firesc, organic și fără complexe, la zestrea poetică și chiar filozofică europeană, relevându-i consonanțele de acest fel și astfel având capacitatea de a defini fără ezitări profilul existenței poetice bacoviene din perspectiva culturală europeană și nu doar din cea națională”; 2. „ ... atitudinea poetică bacoviană, așa cum se petrece ulterior și cu poezia eminesciană, este evaluată atât cu mijloacele poetice cât și cu cele filozofice”; 3. „Pentru evaluarea hermeneutică a profilului existențial
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
complexe, la zestrea poetică și chiar filozofică europeană, relevându-i consonanțele de acest fel și astfel având capacitatea de a defini fără ezitări profilul existenței poetice bacoviene din perspectiva culturală europeană și nu doar din cea națională”; 2. „ ... atitudinea poetică bacoviană, așa cum se petrece ulterior și cu poezia eminesciană, este evaluată atât cu mijloacele poetice cât și cu cele filozofice”; 3. „Pentru evaluarea hermeneutică a profilului existențial - poetic bacovian, exegeta se sprijină în pătrunzătoarea ei demonstrație pe nume autorizate ale gândirii
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
perspectiva culturală europeană și nu doar din cea națională”; 2. „ ... atitudinea poetică bacoviană, așa cum se petrece ulterior și cu poezia eminesciană, este evaluată atât cu mijloacele poetice cât și cu cele filozofice”; 3. „Pentru evaluarea hermeneutică a profilului existențial - poetic bacovian, exegeta se sprijină în pătrunzătoarea ei demonstrație pe nume autorizate ale gândirii europene și nu numai ( ... ), citând însă și nume românești”; 4. „Lucrarea conține idei remarcabile, unele chiar insolite, înserate într-o evoluție analitică de mare intuiție și abilitate hermeneutică
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
dezintegrării existențialiste, manifestată, de pildă, în deformarea chipului omenesc în viziunea lui Picaso ori în alienarea „Străinului” camusian, conchizând că „în marginea Occidentului, Bacovia înregistrează marea dezbatere din cultură care pune în priză întreaga Europă”. Notabilă este și ipoteza eredității bacoviene duble care adună în filonul identității sale emergențele sufletului european, dar și pe acelea ale Moldovei istorice, „ultimul bastion al Europei” care, după ce a contribuit prin atitudinea unor voievozi precum Ștefan cel Mare, „la structura și unitatea Occidentului”, a rămas
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
melancolii, sentimente care domină și pe care, după cum spune și Heine, autorul urmează să le “împodobească frumos”, cu trăirile emanate de vulcanul ce-și aruncă lava-n scânteieri de cuvinte, curgând melodios spre sufletul cititorului. Cu răbufniri poetice de factura bacoviană în fundal, poezia care dă și titlul volumului de față derulează imaginea “Celei ce nu mai este” în filmul trecerii ei prin viața autorului, lăsându-și vizibil amprenta în existența acestuia: “Privesc cum picuri năvălesc / din înălțimea plumburie / pe ramuri
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
urmeze starea de lucruri subiacentă a cadrului social. Precaritatea, perceperea realității prin "lentila"deformalității, selecția cu predilecție a orașelor provinciale, periferia acestora, cârciumi sărace, murdăria străzilor, peisajele dezolante, vagabonzi, toate acestea duc la nefericirea generală, deși aceste simboluri, în poezia bacoviană, devin uneori sursa plăcerii: "Tălăngile, trist,/ Tot sună dogit.../ Și tare-i târziu,/ Și n-am mai murit... ("Pastel"). Echivalentele toamnei sunt memorabile mai ales prin modulațiile sonore "bucium", "târție", "răgete", "sună dogit", care converg spre un vaier cosmic dezlănțuit
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
prerogativele unui cenzor plin de ambiții. În acest context, opoziția dintre rațiune și simțuri, percepută de cititor face ca simțurile să dobândească tot mai mult caracterul unei facultăți interioare, subordonate, ținând de un domeniu de instincte obscure, ineluctabile. În poezia bacoviană un rol însemnat îl are momentul senzorialității. Tocmai datorită acestei receptivități, acestei dăruiri deschise a simțurilor către obiect, simțurile pot deveni o sursă a fericirii, fiindcă în ele izolarea eului poetului este abolită, iar mediul acestuia i se apropie fără ca
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
transferată în plăcere, sau plăcerea devine rațională. La Bacovia, fericirea cu pretenția ei imanentă de intensificare și perpetuare nu aspiră să se debaraseze de însingurare și de reificarea relațiilor umane. Tocmai însingurarea, reificarea și accidentul constituie dimensiunea fericirii poetului. Hedonismul bacovian menține revendicarea fericirii prin idealizarea nefericirii: "Departe, în cetate, viața tropota.../ O, simțurile-mi toate se enervau fantastic,/ Dar în lugubrul sălii pufneau în râs sarcastic/ Și Poe, și Baudelaire, și Rollinat"("Finis"). Implicațiile estetice ale râsului sarcastic amintesc de
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
și Baudelaire, și Rollinat"("Finis"). Implicațiile estetice ale râsului sarcastic amintesc de Baudelaire, el fiind expresia unui sentiment contradictoriu inspirând un hedonism ce aduce în prim-plan cinismul și dureroasa luciditate. În acest context, volens nolens, râsul amar al eroului bacovian provine din starea de lucidă dedublare psihologică, pe de o parte plăcerea care pasează, pe de altă parte simptomul unei slăbiciuni în fața neantului. Subiectivitatea pură a fericirii ce-i exprimă hedonismul nu-l împiedică pe poet să exclame de plăcere
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
Disecându-și lăuntrul, expunându-l privirilor curioase, poetul exprimă o experiență de viață inedită, folosind mijloace stilistice, simboluri, metafore de mare finețe. Rafinamentul lirismului este pecetea pe care o poartă fiecare poezie în parte. Asemenea unei ape tulburi... neliniștile, accentele bacoviene se strecoară prin fisurile sufletului învăluit în culorile cenușii... ale unei melancolii nelumești ( uneori). “eu rămân aici cu rana sângerând // nesfârșitele ploi îți vor aminti // strigătul meu // tu mă vei privi dintr-un fir de iarbă // legănat de zbaterea vântului
CRONICĂ REALIZATĂ ( DE VALENTINA BECART) VOLUMULUI “RĂNITĂ, UMBRA MEA”, AUTOR, GEORGE IONIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356300_a_357629]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 434 din 09 martie 2012 Toate Articolele Autorului PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ dr. Ștefan Lucian MUREȘANU Motto: Vrăjitorilor evului mediu le spun: / - Lăsați să clipească ochiul senin deasupra Egipetului, / Niciodată
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 434 din 09 martie 2012 Toate Articolele Autorului PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ dr. Ștefan Lucian MUREȘANU Motto: Vrăjitorilor evului mediu le spun: / - Lăsați să clipească ochiul senin deasupra Egipetului, / Niciodată nu mor martirii dreptății. (George Bacovia) Cuvinte cheie: previziune, apocalipsă, umbre, întuneric, cadavre, morbid, magie, Nil Rezumat: George Bacovia s-a născut
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
știe că Mântuitorul este: Cel ce cercetez rărunchii și inima (Apocalipsa), îndemnând neputința din omul profan: Nu râde ... citește-nainte (Decembre) și observă că, deși e ziuă, întunericul spumegă ajutorând în distrugerea sa potopul. Lumea nu este semnificativă în creația bacoviană poate și datorită faptului că el trăiește deja, în poezia sa, într-o lume sfârșită, bântuită de umbre care îi dau ocol însă faptul că a fost inițiat de tainice făpturi nu poate încă să fie atins de răul abătut
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
mai însemna nimic în fața pierzaniei pentru că singurul, care mai sesiza suferința era poetul, care gândea la lumi ce nu există, auzindu-le ca un ecou vaietele din străfunduri și vede: Întreg pământul pare un mormânt ... (Note de toamnă). În poezia bacoviană nu se repetă nimic, totul este un curs firesc al stărilor de fapt, natura, viața omului, mișcările umbrelor, o mitologie a firescului în nefiresc, un neînțeles înțeles până la urmă cu trimiteri ca în Scriptură și cu dăltuiri adânci în cele
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
în tainica măsură a timpului, pentru că în concepția stoicilor greci cuvântul indica numai rațiunea, care guverna universul fără să-l fi creat, operând dinăuntrul naturi, în comparație cu noțiunea aramaică memra ca verb divin ce opera asupra naturii dinafara ei. Cuvântul poetic bacovian se formulează în spațiul deusian și coboară descriind misterele spațiului luciferic, pentru că moartea, ca fapt sigur al întreruperii vieții, este doamna care ia trupul însă nu și sufletul poetului, pentru că acesta nu îi aparține decât matricei din Univers: Și adormind
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
moarte, o întoarcere într-un alt timp: Șerpi cu puteri de magie, / Secrete ale vremurilor, / Civilizație înspre viitor, / Eroii libertății / Vă apără ... / Egipet, revărsare a Nilului de aur ... (Egipet). București, 07.01.2012 Referință Bibliografică: Previziune cataclismică în poezia simbolistă bacoviană / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 434, Anul II, 09 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ștefan Lucian Mureșanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
respirării, al tuturor mișcărilor mecanice. “Inimă, bijuterie-ntr-un cufăr / O, de-ai ști surioară cât sufăr!” (Emil Botta). Tristețile amiezilor de sărbătoare când nu ți-e dor de nimeni și nimeni nu-ți bate în ușă ... Tristeți duminicale, minulesciene, bacoviene, labișiene, eminesciene, argheziene. “Gol de duminică” spune autoarea, “o culme a singurătății”. Oare toți poeții au fost nefericiți în zilele de sărbătoare? “Dintr-o rană mai cumplită iese versul mai sublim” - spunea poetul Jose Marti. Temă predilectă marilor poeți - singurătatea
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
eu,/L-am înșelat/Și l-am vândut,/Pe Dumnezeu.( Alergând după fluturi). Este un volum compozit în care descoperim o percepție acută a interirității și o proiectare metodică a trăirilor în discursul sentențios, net și persuasiv.Uneori o atmosferă bacoviană inuntă versurile:Plouă mărunt de zile-n șir/Din răsărit până-n amurg,/Peste câmpiile-n delir/ În doruri apele îmi curg.(Joc de primăvară). Un optimism melancolic se desprinde din versurile lui Gavril Moisa. Revelația provine din exultanța confesiunii,vizunea
ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356790_a_358119]
-
dată de către poetă, creatorului de versuri, tocmai prin personalizarea acestui talent divin și scrierea lui cu literă specifică numelui propriu. Călătorim apoi cu poeta Elisabeta Iosif, într-un poem care îi dă de gol afinitatea și apropierea de poezia simbolistă bacoviană, o oboseală a firii după o descindere în lumea uitării. Ea nu încetează niciodată să se definească: Eu sunt Poetul, culegător al stelelor, / Când lovește-n Lună, șirul lung al cocorilor...(Glasul Deltei), cu o simplitate caracteristică și naivă eului
TIMP ŞI SENS ÎN DESCIFRAREA CODULUI POETIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356916_a_358245]
-
și cei din Ungaria. La noi s-a depășit cu mult sfera toleranței și a egalității de drepturi și s-a ajuns la ceea ce se numește privilegii. O paralelă interesantă, vizând atât asemănări cât și deosebiri , este realizată între creația bacoviană și a lui Mircea Ciobanu. Asemănările sunt date de „substanța materiei”, adică de aspectele concrete, materiale ale universului înconjurător, ca sursă de inspirație. Gânditorii antici rezumau substanța materiei în cele patru elemente: focul, apa, aerul, pământul, iar G. Călinescu într-
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]