2,714 matches
-
Listei unităților sanitare de bază în care se tratează persoanele bolnave ... ... Partea A II-A MANAGEMENTUL CLINIC AL PACIENTULUI CU TUBERCULOZĂ 1. DIAGNOSTICUL TUBERCULOZEI Scop: Reducerea numărului de cazuri TB prin identificarea în stadii incipiente ale bolii Obiective: 1. Investigarea bacteriologica și radiologică a tuturor pacienților cu simptomatologie clinică ... 2. Întărirea capacității DPF de diagnostic a TB ... A. Diagnosticul tuberculozei pulmonare Diagnosticul clinic: unii pacienți (20-40% din cazuri) sunt asimptomatici, dar în majoritatea cazurilor pacienții prezintă cel puțin 1 sau două
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
identificate ca fiind suspecte la medicul de familie sau în alte servicii medicale publice sau private inclusiv serviciile de boli infecțioase sunt îndrumate către DPF conform domiciliului real declarat unde vor beneficia de consult de specialitate, examen radiologic și examen bacteriologic. Pacientul suspect TB internat într-o secție cu alt profil decât pneumologie cu domiciliul real în alt județ, va fi îndrumat pentru consult în vederea diagnosticării tuberculozei, la dispensarul TB teritorial de care aparține spitalul respectiv. Doar cazurile ce reprezintă
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
Doar cazurile ce reprezintă o urgență medicală (hemoptizie, insuficiență respiratorie, alte condiții amenințătoare pentru viață) vor fi îndrumate pentru spitalizare în compartimentele și secțiile care tratează pacienți cu TB din structura spitalelor, în vederea investigării pentru suspiciunea de tuberculoză. Diagnosticul bacteriologic: este singurul criteriu care stabilește diagnosticul de certitudine al TB. Este efectuat în majoritatea cazurilor din sputa expectorată spontan, dar se pot folosi și alte prelevate patologice. Examinarea bacteriologică este principala metodă pentru diagnosticul de certitudine al TB. Recoltarea sputei
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
din structura spitalelor, în vederea investigării pentru suspiciunea de tuberculoză. Diagnosticul bacteriologic: este singurul criteriu care stabilește diagnosticul de certitudine al TB. Este efectuat în majoritatea cazurilor din sputa expectorată spontan, dar se pot folosi și alte prelevate patologice. Examinarea bacteriologică este principala metodă pentru diagnosticul de certitudine al TB. Recoltarea sputei de la suspecții de TB este esențială pentru stabilirea diagnosticului. Se recoltează întotdeauna 2 probe de spută separate, chiar și la suspecții la care examenul radiologic pulmonar este normal
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
metodă pentru diagnosticul de certitudine al TB. Recoltarea sputei de la suspecții de TB este esențială pentru stabilirea diagnosticului. Se recoltează întotdeauna 2 probe de spută separate, chiar și la suspecții la care examenul radiologic pulmonar este normal. Randamentul investigației bacteriologice este condiționat de calitatea probelor de spută recoltate. Una dintre probe poate fi recoltată de către pacient la domiciliu, dimineața devreme, înainte de a mânca, (după ce pacientul s-a spălat pe dinți) și a doua recoltează în cursul vizitelor
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
vizitelor pacientului la dispensar sub supravegherea unui lucrător sanitar. Pentru detalii privind recoltarea sputei și altor produse biologice se va consulta anexa 20 la prezentul Ghid metodologic (Recoltarea produselor biologice). După recoltarea sputei se va completa "Formular pentru solicitare/raportare examen bacteriologic pentru tuberculoză" prevăzută în anexa 21 la prezentul Ghid metodologic. La cazurile cu suspiciune înaltă de TB sau la care se confirmă diagnosticul de TB prin examen microscopic și la care se decide inițierea tratamentului în ambulator se va face
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
genetice pentru tuberculoză" din anexele 22 și 23 la prezentul Ghid metodologic. În cazul în care primele 2 probe recoltate sunt negative la examenul microscopic și suspiciunea de TB se menține, se repetă recoltarea după manevre de provocare și examinarea bacteriologică în aceleași condiții (maxim 4 specimene). Examenul microscopic al frotiului de spută utilizând metoda de colorare Ziehl-Neelsen sau cu substanțe fluorescente (conform recomandărilor OMS) este esențial în controlul TB pentru că ajută la identificarea bolnavilor cu contagiozitatea cea mai ridicată
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
schimbare se datorează următoarelor avantaje: ● acces facil la aceasta metodă ● costuri mici, ● posibilitate de investigație mobilă, ● calitate foarte bună a imaginii, ● risc minim de iradiere și ● obținerea unor rezultate rapide (în radiologia digitală, mai ales) dând astfel posibilitatea unei examenelor bacteriologice moleculare rapide. Metoda are și o serie de dezavantaje: ● specificitatea este scăzută, imaginile sunt bi- dimensionale, ● variabilitate de interpretare a imaginilor radiologice, ● expunerea paciențiilor la radiația ionizantă, ● necesita personal pregătit profesional, etc. Moduri de utilizare ale investigației radiologice toraco-pulmonare în
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
decizie asupra diagnosticului și a managementului cazurilor; ● metodă de screening sistematic pentru depistarea și diagnosticul TB active, ● metodă de diagnostic la copii, la persoane imunodeprimate (infectate HIV sau alte imunodeficiențe) ● metodă de excludere a TB active în asociere cu examenul bacteriologic înainte de instituire a chimioterapiei preventive ● metodă de monitorizare și depistare a complicațiilor sau sechelelor TB. Ultrasonografia, tomografia computerizată toraco pulmonară, imagistica prin rezonanță magnetică nucleară, computer tomografia cu emisie de pozitroni nu își găsesc încă, în mod programatic, locul
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
și mai eficientă a comorbidităților sau complicațiilor. Este obligatoriu ca fiecare pacient TB să aibă statusul HIV cunoscut. Algoritmul de diagnostic al TB este prezentat în anexele 27 , 27A , 27B și 27C la prezentul Ghid metodologic. Datele privind rezultatele examenului bacteriologic sunt înregistrate în registrul de laborator prevăzut în anexa 28 la prezentul Ghid metodologic. ... B. Diagnosticul TB chimiorezistente și în special TB-DR Pentru identificarea spectrului de rezistență a tulpinilor de MT izolate, este esențială efectuarea corectă a testelor de sensibilitate
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
pentru aprobarea Ghidului metodologic de implementare a Programului național de prevenire, supraveghere și control al tuberculozei vor fi testate HIV toate cazurile de TB pulmonare și extrapulmonare respectând legislația în vigoare, după consiliere prealabilă. Orice persoană infectată HIV trebuie evaluată bacteriologic și radiologic în vederea depistării precoce a TB, în spitalele de boli infecțioase. Orice caz HIV la care se începe tratamentul TB trebuie anunțat/declarat DPF. ... D. Diagnosticul TB extrapulmonare Diagnosticul TB extrapulmonare este dificil și necesită excluderea altor condiții patologice
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
care se începe tratamentul TB trebuie anunțat/declarat DPF. ... D. Diagnosticul TB extrapulmonare Diagnosticul TB extrapulmonare este dificil și necesită excluderea altor condiții patologice de către medicii din specialitățile implicate prin efectuarea de investigații suplimentare și va fi susținut de examenul bacteriologic BAAR și/sau histopatologic. În cazul în care există localizări multiple dintre care cel puțin una pulmonară, primează diagnosticul de TB pulmonară. Cele mai frecvente localizări extrapulmonare ale TB sunt: pleurezia TB, limfadenita TB, meningita TB (cu sau fără TB miliară
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
care se identifică prin teste de sensibilitate chimiorezistența MTB, administrarea altor regimuri în afara celui standard pentru TB-DS se poate indica în următoarele situații: – suspiciune foarte înaltă de rezistența la medicamentele antiTB, ce nu poate fi dovedită datorită lipsei confirmării bacteriologice; în această situație se poate începe o schema de tratament individualizat, numai după discutarea cazului în colectivul de TB; ... – apariția de reacții adverse majore la medicamentele antiTB din schemele terapeutice standardizate; ... – coexistența unor boli asociate și interacțiuni medicamentoase care contraindică
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
de întrerupere a tratamentului antiTB: Datorită duratei lungi a tratamentului și posibilității apariției unor evenimente pe parcursul acestuia, sunt posibile omisiunile de doze Când acestea apar, trebuie semnalizate și corectate din timp. Durata întreruperilor tratamentului, analiza cauzelor acestora și situația bacteriologică dirijează atitudinea în aceste situații (reluarea întregului curs de tratament sau doar prelungirea acestuia cu zilele omise). Dozele omise trebuie notificate în fișa de tratament și softul aferent programului. Dacă întreruperea apare pe parcursul fazei de continuare, după ce pacientul
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
omise). Dozele omise trebuie notificate în fișa de tratament și softul aferent programului. Dacă întreruperea apare pe parcursul fazei de continuare, după ce pacientul a primit peste 80% din doze, nu e necesară reluarea acestuia dacă pacientul se menține negativ bacteriologic. Pentru atitudinea în caz de abandon vezi pagina 17. ... B. Particularități de tratament al unor forme speciale de TB: ● TB pulmonară cu bacteriologie negativă Absența confirmării bacteriologice pentru M. tuberculosis din produse prelevate corect, în repetate rânduri la persoane cu
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
80% din doze, nu e necesară reluarea acestuia dacă pacientul se menține negativ bacteriologic. Pentru atitudinea în caz de abandon vezi pagina 17. ... B. Particularități de tratament al unor forme speciale de TB: ● TB pulmonară cu bacteriologie negativă Absența confirmării bacteriologice pentru M. tuberculosis din produse prelevate corect, în repetate rânduri la persoane cu semne clinice și/sau modificări radiologice foarte sugestive pentru TB nu exclude diagnosticul de TB. Aceste cazuri se tratează similar cu TB-DS, cu excepția cazurilor cu probabilitate mare
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
se tratează similar cu TB-DS, cu excepția cazurilor cu probabilitate mare de rezistență medicamentoasă, ex: contact cu caz de TB-DR, când se tratează conform spectrului de rezistență al cazului sursă, după discutarea cazului în cadrul comisiei. La cazurile fără confirmare bacteriologică se recomandă investigații suplimentare (bronhoscopie, lavaj bronhiolo-alveolar, biopsie pulmonară, etc) ● TB extrapulmonară necesită o abordare multidisciplinară între pneumolog și medicii de alte specialități: () Meningita TB se tratează timp de 9-12 luni: primele 2 luni cu combinație HRZE, după care se
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
împreună, trebuie să își petreacă acest timp în încăperi foarte bine ventilate sau afară. Este obligatoriu ca mama să poarte mască de protecție, până când devine necontagioasă. Chimioprofilaxia la nou-născut va fi luată în considerare, în funcție de status-ul bacteriologic al mamei și de momentul instituirii tratamentului antiTB al acesteia. În cazul în care mama este identificată cu examen bacteriologic pozitiv în microscopie în momentul nașterii, sau dacă este negativată, dar nu a încheiat tratamentul antiTB, se poate lua în
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
mască de protecție, până când devine necontagioasă. Chimioprofilaxia la nou-născut va fi luată în considerare, în funcție de status-ul bacteriologic al mamei și de momentul instituirii tratamentului antiTB al acesteia. În cazul în care mama este identificată cu examen bacteriologic pozitiv în microscopie în momentul nașterii, sau dacă este negativată, dar nu a încheiat tratamentul antiTB, se poate lua în considerare administrarea chimioprofilaxiei cu INH a nou-născutului, cu atenta monitorizare a funcției hepatice și asocierea de piridoxină. Vaccinarea BCG va
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
a diagnosticului și tratamentului cazurilor identificate cu ITBL ... 2. identificarea rezervorului natural de TB într-un teritoriu ... Diagnosticul infecției tuberculoase latente Infecția TB latentă (ITBL) este starea asimptomatică întâlnită la persoanele infectate cu Mycobacterium tuberculosis fără dovadă clinică, radiologică sau bacteriologică de boală activă. Pacientul cu ITBL nu este contagios. Prevalența infecției TB nu este cunoscută cu certitudine, deoarece nu există un test "gold standard" diagnostic, totuși se estimează că până la o treime din populația globului este infectată cu Mycobacterium
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
cel puțin 6 luni TCT (-) - tratament profilactic timp de 3 luni - în caz de viraj tuberculinic la retestare (TCT (+)), chimioprofilaxia se continuă până la cel puțin 6 luni TCT (-) persistent - chimioprofilaxia se întrerupe numai dacă dispare sursa de contagiune (negativare bacteriologică sau izolare) Adulții până la 35 ani cu factori de risc și TCT(+) - boli imunosupresoare (leucemii, limfoame, boala Hodgkin, imunodeficiențe câștigate sau dobândite) - imunosupresie medicamentoasă (chimiotereapie anticanceroasă, steroizi) - insuficiență renală cronică - pneumoconioze - diabet zaharat insulino-dependent prost controlat - sindrom de malabsorbție
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
1 din LBA în prezența simptomelor pulmonare și anomaliilor radiologice [noduli, cavități, infiltrate, bronșiectazii], în condiții de excludere a TB) vor fi înregistrate în baza electronică de date, menționându-se faptul că nu sunt micobacterii TB în rubrica destinată examenului bacteriologic. Diagnosticul diferențial presupune excluderea pneumoniei de aspirație, TB, cancer pulmonar, bronșiectazii, micoze pulmonare (aspergiloza, blastomicoza, histoplasmoză sau coccidioidomicoză). Câteva dintre caracteristicile celor mai frecvente micobacterioze în funcție de agentul etiologic sunt prezentate în continuare: Mycobacterium avium complex (MAC) (în mod
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
cauzate de NMT în vestul Europei. Simptomele sunt similare cu MAC formă diseminată cu febră, scădere ponderală. Radiografie toracică evidențiază mai frecvent infiltrate pulmonare, afectare interstițială și noduli și mai rar cavități. Diagnosticul este sugerat de identificarea micobacteriei prin examen bacteriologic și testare moleculară din spută, lichid BAL sau biopsie pulmonară. Ocazional cauzează boli diseminate, infecții ale spațiului articular și limfadenită, iar tratamentul pare că nu influențează supraviețuirea. Mycobacterium malmoense este prezentă în Europa și dă o boală asemănătoare cu TB
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
C2 - Program Național TB. La pacienții HIV + cu CD4 sub 50 celule/mmc se poate indica profilaxie pentru MAC (claritromicină, azitromicină sau rifabutin), dar terapia antiretrovirală este esențială în prevenirea îmbolnăvirilor. În leziunile focale se indică rezecția chirurgicală. Se recomandă monitorizare bacteriologică la 12 luni și radiologică la nevoie. Recăderile și reinfecțiile sunt posibile. Clasificarea speciilor NTM/ și regimurile terapeutice sunt prevăzute în anexa 37 la prezentul Ghid metodologic. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Bumbăcea D., et al. The risk of tuberculosis in transplant
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
care se suprapune în linii mari componentei clinice, ambele contribuind la realizarea obiectivelor PNPSCT, desfășurându-și activitatea integrat în acest program. Pentru buna funcționare a rețelei este necesar să se asigure supervizare de la nivelul imediat superior. Asigurarea calității examinărilor bacteriologice este posibilă prin cunoașterea și asumarea responsabilităților de către personalul încadrat în aceste laboratoare, pe niveluri de activitate și competență. Structura rețelei naționale a laboratoarelor de micobacteriologie: LABORATOARE NAȚIONALE DE REFERINȚĂ BUCUREȘTI și CLUJ-NAPOCA LRR Călărași LRR Leordeni LRR Constanța**
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]