310 matches
-
județul Mehedinți, Oltenia, România, formată din satele Bunoaica, Cireșu (reședința), Jupânești și Negrușa. Comuna Cireșu este situată în partea de nord-vest a județului Mehedinți. Zona prezintă un relief predominant deluros cu formațiuni carstice, cu poieni și lunci străbătute de râurile Bahna și Topolnița. Regimul climateric este de tip temperat cu influențe mediteraneene cu o temperatură medie anuală de 8-9 grade C. Principalele atracții turistice ale zonei cuprind Complexul carstic "Topolnița - Epuran" (Peștera Topolnița, Peștera Epuran), cuptoarele dacice de prelucrare a fierului
Comuna Cireșu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301600_a_302929]
-
Podeni este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată din satele Gornenți, Mălărișca și Podeni (reședința). Centrul de comună (satul Podeni) este străbătut de răul Bahna care își are izvoarele în amonte de Podeni. Cele două sate apartinatoare, Gornenți și Malarișca se găsesc pe partea dinspre podișul Mehedinți, dar în compunerea comunei există cîteva cătune mărișoare pe dealurile care mărginesc malul drept al râului Bahna (către
Comuna Podeni, Mehedinți () [Corola-website/Science/301611_a_302940]
-
răul Bahna care își are izvoarele în amonte de Podeni. Cele două sate apartinatoare, Gornenți și Malarișca se găsesc pe partea dinspre podișul Mehedinți, dar în compunerea comunei există cîteva cătune mărișoare pe dealurile care mărginesc malul drept al râului Bahna (către orașul Băile Herculane din județul Caras Severin). E vorba despre Sarafinești, Bolovanul și Satu din Mijloc. În sat cea mai mare sărbătoare este Sfanțul Ilie (20 iulie). Mai multe informații pot fi aflate vizitând Monografia satului Podeni realizată de
Comuna Podeni, Mehedinți () [Corola-website/Science/301611_a_302940]
-
Bârgăuani (în ) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Bahna Mare, Baratca, Bălănești, Bârgăuani (reședința), Breaza, Certieni, Chilia, Dârloaia, Ghelăiești, Hârtop, Homiceni, Talpa și Vlădiceni. Comuna se află în centrul județului. Este străbătută de șoseaua națională DN15D, care leagă Piatra Neamț de Roman și Vaslui. La Baratca, acest drum se intersectează
Comuna Bârgăuani, Neamț () [Corola-website/Science/301619_a_302948]
-
Arămești este un sat în comuna Bahna din județul Neamț, Moldova, România. Este situat în partea de Sud-Est a județului Neamț, la exteriorul dealului subcarpatic Runc (515 m) - zona limitrofa cu județul Bacău, aflându-se în vecinătatea satelor Liliac, Bahna și Broșteni. Satul are o populație de
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]
-
Arămești este un sat în comuna Bahna din județul Neamț, Moldova, România. Este situat în partea de Sud-Est a județului Neamț, la exteriorul dealului subcarpatic Runc (515 m) - zona limitrofa cu județul Bacău, aflându-se în vecinătatea satelor Liliac, Bahna și Broșteni. Satul are o populație de aproximativ 50 de persoane și este sat component al comunei Bahna-Neamț, ce cuprinde următoarele localități: Izvoare, Bahnisoara, Broșteni, Tuscanii din Vale, Tuscanii din Deal, Liliac și Bahna. Din punct de vedere fizico-geografic, sătul
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]
-
aflându-se în vecinătatea satelor Liliac, Bahna și Broșteni. Satul are o populație de aproximativ 50 de persoane și este sat component al comunei Bahna-Neamț, ce cuprinde următoarele localități: Izvoare, Bahnisoara, Broșteni, Tuscanii din Vale, Tuscanii din Deal, Liliac și Bahna. Din punct de vedere fizico-geografic, sătul Arămești se suprapune zonei de contact a culoarului Șiretului, în dreptul Podișului Central Moldovenesc, cu dealurile piemontane pericarpatice din Sud-Estul Depresiunii Caracu-Bistrita. Partea Nordică a satului, este străbătuta de pârâul Turbata, ce izvorăște din Dealul
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]
-
comuna spre est în județul Vaslui de Băcești (unde se termină în același DN15D) și spre vest de Oniceni, Valea Ursului, apoi în județul Bacău de Dămienești, Filipești (unde se intersectează cu DN2), apoi din nou în județul Neamț de Bahna și înapoi în județul Bacău de Racova (unde se termină în DN15). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bozieni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Bozieni, Neamț () [Corola-website/Science/301623_a_302952]
-
Dochia este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Neamț, Moldova, România. Prima atestare documentară apare în 1864 când s-a înființat comuna Bahna și a inclus satele Dochia si Bălușești. În anul 1880 s-a înființat comuna Dochia care a fost apoi inclusă în comuna Girov la reforma administrativă din 1968. În anul 2003, prin legea 261 s-a reconstituit comuna Dochia pe
Dochia, Neamț () [Corola-website/Science/301629_a_302958]
-
în județul Neamț de Valea Ursului și Oniceni și mai departe în județul Vaslui de Băcești (unde se termină în DN15D); și spre est în județul Bacău de Filipești (unde se intersectează cu DN2), din nou în județul Neamț de Bahna și înapoi în județul Bacău de Racova (unde se termină în DN15). Din acest drum, la Rocna se ramifică șoseaua județeană DJ107D, care duce spre nord la Ion Creangă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Icușești se ridică la
Comuna Icușești, Neamț () [Corola-website/Science/301646_a_302975]
-
unde se termină în DN15D), și spre vest în județul Bacău de Dămienești, înapoi în județul Neamț de Icușești și din nou în județul Bacău de Filipești (unde se intersectează cu DN2), mai departe din nou în județul Neamț de Bahna și înapoi în județul Bacău de Racova (unde se termină în DN15). Din acest drum, la Valea Ursului se ramifică șoseaua județeană DJ207C, care duce spre nord-vest la Ion Creangă și Horia (unde se termină în DN2). Conform recensământului efectuat
Comuna Valea Ursului, Neamț () [Corola-website/Science/301695_a_303024]
-
41%) și adventiști de ziua a șaptea (1,18%). Pentru 1,76% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Trotuș a județului Bacău și era formată din satele Bogdănești, Bahna, Pârgărești, Nicorești, Satu Nou, Tisești și Tuta, având în total 2786 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 31 de elevi la Bogdănești, înființată în 1865; o biserică ortodoxă la Bogdănești; și trei biserici catolice la Tuta, Pârgărești
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
Tuta, Pârgărești și Satu Nou. Principalii proprietari de pământ erau frații Weissgrün, Angelica Rosetti-Tețcanu, epitropia Sf. Spiridon din Iași, Tasica Apostol și Ianoș Gabor. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa aceeași plasă, având 2025 de locuitori în satele Bahna, Bogdănești, Filipești, Nicorești și Satu Nou. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat, căpătând atunci alcătuirea actuală (după ce restul satelor au trecut la comuna Oituz
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
Băhnășeni este un sat în comuna Pârjol din județul Bacău, Moldova, România. Așezarea geografică. Satul Băhnășeni ( bahnă , înseamnă -loc mlăștinos ), așezat pe apa Solonțului , cu axa principală orientată de la vest la est , între satul Sărata în amonte și satul Tărâța (Gura Solonțului) în aval , având pe axa secundară , la nord , Pârâul Barnei , iar spre sud Pârâul Coșarilor
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
nordică a județului, la limita cu județul Neamț. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Roman. Între Filipești și Onișcani, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ159, care o leagă spre vest în județul Neamț de Bahna și înapoi în județul Bacău de Racova (unde se termină în DN15); și spre est tot în județul Neamț de Icușești și înapoi în județul Bacău de Dămienești și mai departe tot în județul Neamț de Valea Ursului și Oniceni
Comuna Filipești, Bacău () [Corola-website/Science/300670_a_301999]
-
sat de lângă Trotuș este Stănești, unde sunt 87 de catolici pentru împărtășanie și 19 copii, de neam sunt unguri. Au o biserică mică de lemn...Mai sunt sunt alte trei sate de numite unul Borzești, altul Mănești și al treielea Bahna. În aceste trei sate sunt puțini catolici, cu totul 90 pentru împărtășanie și 20 de copii, de neam sunt unguri. Toate trei satele au o biserică de zid." Iată catalogul preoților, dascălilor și tuturor famiilor catolice din Târgu Trotuș, de
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
Tradiția locală afirmă că satul s-a ridicat cu lemnul "„tăiat pe loc”". Dovezi în acest sens sunt alături de configurația frecventă a terenurilor cu sol tipic de pădure în continuă degradare și unele toponime precum fânațele: Poiana cea Mare, Poiana Bahnei sau Poiana Șesului etc. În privința existenței masive a pădurii pledează și plasarea în câmpul primei peceți din 1812 a unui brad sau molid. Între anii 1773-1775, este întocmită harta Būschel, izvor cartografic care pe amplasamentul actual al satului Poieni nu
Comuna Poieni-Solca, Suceava () [Corola-website/Science/301987_a_303316]
-
Valea Mare, Baronul, Boșneag, Varad, Sicolovăț, Alibeg, Liuborajdia, Crușovița, Caonița, Camenița, Oravița, Zascoc, Berzasca, Recica, Suva, Cozla, Sirina, Elișeva, Saraoschi, Stariște, Paolina, Sușcava, Ciuceavca, Iuți, Tișovița, Recița, Liubotina, Plavișevița, Ponicova, Mraconia, Costinețiu, Suhodolu, Mala, Valea Satului, Eșelnița, Dâlboca, Groțca, Cerna, Bahna, Vodița, Jidoștița, Dudaș, Topolnița, Bistrița, Blahnița, Drincea, Sărăceaua, Desnățui, Nedeia, Jiu, Jieț, Celei, Ursa, Olt, Oltul Mic, Călmățui, Sâi, Vedea, Pasărea, Argeș, Mostiștea, Berza, Almălău, Begena, Galița, Canlia, Canaraua Fetei, Jegălia, Valea Mare, Vederoasa, Urluia, Rasova, Peștera, Țibrin, Dunărea, Calachioi
Dunărea () [Corola-website/Science/296526_a_297855]
-
din material textil. A se culege doar de persoane inițiate, deoarece există plante asemănătoare din aceeași familie, care sunt otrăvitoare! Se pot face confuzii cu alte specii de Equisetum, dintre care cea mai "toxică" este Equisetum palustre (Barbă ursului de bahne), care are, în general, un singur fel de tulpini, cu spice sporifere terminale, iar ramificațiile în secțiune au 5 muchii și sunt goale la interior (la "Equisetum arvense" sunt pline). Alte specii:"Equisetum silvaticum" (Rușinea ursului) cu ramificații foarte subțiri
Coada-calului () [Corola-website/Science/308760_a_310089]
-
care își au izvoarele în munții Semenic, Locvei, Almăjului, Cernei și Mehedinți. Principalele cursuri de ape de la vest la est sunt: Nera, Ribișul, Valea Mare, Radimna, Pârva, Moldova, Liborajdea, Camenița, Oravița, Berzasca, Sirinia, Tisovița, Plavișevița, Mraconia, Ogradena, Mala, Eșelnița, Cerna, Bahna, Vârciorova, Jidoșița. Afluenții direcți ai Dunării au un caracter montan de la izvoare până la vărsare. Pe lângă cursurile de apă principale se regăsesc și cursuri de apă care prezintă caracter temporar, cu bazine de recepție mici și caracter torențial: Stariște, Recița, Iuți
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
și formării lacului de acumulare Porțile de Fier I a condus la inundarea tuturor gurilor de vărsare a afluenților direcți ai Dunării și transformarea lor în golfuri de diferite dimensiuni. Golfurile cu dimensiunile cele mai mari sunt cele ale Cernei, Bahnei (în apropierea barajului de la Porțile de Fier I) și al Mraconiei. Afluenții Dunării din Parcul Natural Poțile de Fier se caracterizează prin ape mari, viituri de primăvară și iarnă, scurgerea de iarnă fiind mai mare datorita climatului mediteranean care determină
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
spre Cărbunari și Sasca Montană. De asemenea, din Moldovița se desprinde un drum care trece prin Gârnic și coboară prin Sichevița în DN57. Accesul în zona interioară a parcului se face prin drumuri forestiere și comunale nemodernizate (spre Ilovița și Bahna, ramificație din E70), Bigăr (din Cozla 17 km) și spre Eibenthal (drum modernizat). Transportul fluvial se realizează prin porturile Drobeta Turnu Severin, Orșova, Moldova Veche și Drencova dar traficul este redus din cauza condițiilor economice actuale. În vecinătatea parcului se află
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
colecția sa, dar începerea războiului a trimis în Rusia cele mai valoroase tablouri, odată cu tezaurul țării, și acestea nu s-au mai întors niciodată. Vasile G. Morțun a murit la 30 iulie 1919, la moșia sa din satul Broșteni, comuna Bahna (astăzi în județul Neamț), fiind înmormântat în cavoul familiei. La înmormântarea sa au participat miniștrii Alexandru Constantinescu, Ion Gh. Duca, Dumitru Buzdugan, George G. Mârzescu, aghiotantul regal Ion Țenescu (din partea Regelui Ferdinand), oficialități din aproape toate județele țării, precum și țărani
Vasile G. Morțun () [Corola-website/Science/307444_a_308773]
-
(n. 29 august 1945, Bahna, județul Neamț) este un sociolog și istoric al filozofiei român. Este fiul Mariei Schifirneț, născută Movileanu, și al lui Neculai Schifirneț. A urmat cursurile Școlii generale din Bahna și ale Liceului „George Bacovia” din Bacău. Este absolvent al Facultății de
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
(n. 29 august 1945, Bahna, județul Neamț) este un sociolog și istoric al filozofiei român. Este fiul Mariei Schifirneț, născută Movileanu, și al lui Neculai Schifirneț. A urmat cursurile Școlii generale din Bahna și ale Liceului „George Bacovia” din Bacău. Este absolvent al Facultății de Filosofie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași în anul 1968. A fost cercetător la Centrul de Cercetări pentru Problemele Tineretului (1968-1990, 1996-2004). La data de 17 iunie
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]