5,096 matches
-
desene ale Fortunei Mavromati Brulez închinate "Mâinilor Maestrului", iar cealaltă dedicată capodoperei enesciene "Oedipe". Recitalul cameral cu lucrări de George Enescu va fi susținut de către Gabriel Croitoru (vioară), Christian Alexandru Petrescu (tenor) și Verona Maier (pian). În program se regăsesc: "Balada pentru vioară cu acompaniament de pian, op. 4", "Șapte cântece pe versuri de Clément Marot, op.15", "Sonata a III-a pentru pian și vioară «în caracter popular românesc», op. 25". George Enescu (născut pe 19 august 1881, la Liveni
Muzeul "George Enescu" sărbătorește 131 de ani de la nașterea compozitorului by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21356_a_22681]
-
anul acesta la Editura Vinea este, ne spune autorul, o continuare a aventurii poetice din volumul Carte singură (1982) și cuprinde poeme aproape în totalitate inedite, scrise între 1985 și 2000. Poemele sînt de două tipuri, pe de-o parte "balade", pe de altă parte "imnuri", toate numerotate în succesiunea celor din volumele anterioare. Declarația autorului e lămuritoare în acest sens: "o spun și de astă dată, tot ceea ce, Deo volente, am scris și voi mai scrie negrăbit nu reprezintă decît
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
cu acela din Nunta Zamfirei, dar Nunta Zamfirei ca poezie a traducătorului lui Dante și nu a poetului utilizat poate abuziv și grăbit la serbările școlare. Baladă fără sfîrșit (2) este ultimul poem din volum, închizînd cercul care începe cu Baladă fără sfîrșit (1), din care sînt reluate într-o tonalitate ușor coborîtă cuvinte, sintagme, într-o stranie horă jucată între tărîmul acesta și celălalt: "să ne zîmbim în cerc încerc/ cum ne-am găsit cu toți în cerc/ dormind acum
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
m-a poftit plecînd sărac/ să stăm de vorbă-n noul veac/ să mă-ntîlnesc în el cu toți/ căci vine-un timp cînd nu mai poți/ și nu-i nevoie să mai lași/ în crîngul de pe urmă pași:". O altă baladă, poate cea mai frumoasă din volum, dezvoltă aceeași stranie seducție născută, ca la Ion Barbu, din întîlnirea livrescului, a cerebralului, cu o amețitoare lume mediteraneană: "drum la cordoba prin cretă/ și izvoare vii sub moarte/ nu țipa cînd apa-n
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
sonor al compozitorului, un prim pas pe drumul către Tetralogie și Tristan. "Olandezul" se află la intersecția dintre genuri și stiluri, între opera romantică și drama muzicală, între povestea fantastică și cadrul realist, între îndrăznețe proiecții muzicale ale viitorului ca "Balada" Sentei și tonul de opéra comique al intervențiilor lui Daland, între un fel de folclor marinăresc inventat și un simfonism somptuos. Această pluralitate de straturi unificate prin viziunea dramatică genială a lui Wagner ridică în fața punerii în scenă și a
"Soirées de Vienne" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16899_a_18224]
-
Nicolae Breban neavând măcar tactul de a-și ascunde plăcerea vicioasă de a vorbi despre sine. Eforturile scriitorului de a-și reprezenta țara sunt apoi zădărnicite de prea marea sa încredere în anumite clișee culturale, cum ar fi acela cu balada Miorița - simbol al pasivității românilor. " Un cioban află - povestește Nicolae Breban francezilor -, prin gura unei mioare vorbitoare, năzdrăvane, că urma să fie asasinat de cei doi ortaci ai săi, pentru motive de tip material. în loc să se revolte sau să se
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
ortaci ai săi, pentru motive de tip material. în loc să se revolte sau să se apere, ciobanul Mioriței are o reacție paradoxală, fatalistă la extrem(...). El va lăsa doar unele instrucțiuni testamentare mioarei năzdrăvane" etc. Dacă ar citi măcar o dată, atent, balada, Nicolae Breban ar roși. Acolo problema prozaică a reacției sau nereacției ciobanului nici nu se pune și, de altfel, nu și-ar avea locul. Personajul este zguduit de o revelație: că trăiește într-o lume în care trădarea și crima
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
cărți, persoane, locuri, întâmplări și melodii": Biblia, Ioan Botezătorul, bulevardul Magheru etc. etc. până la Daniel Bănulescu, restul familiei Bănulescu și Adrian Serafim. în volum sunt incluse poeme din două cărți anterioare - Te voi iubi pân'la sfârșitul patului, 1993, și Balada lui Daniel Bănulescu (culeasă și prelucrată de el însuși), 1997 -, dar urmează încă o surpriză: fiecărei treimi a tirajului i se adaugă câte un poem nemaiîntâlnit în nici o altă carte, astfel încât cine ar vrea să citească toate cele trei poeme
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
Cercului Literar de la Sibiu nu ia sfârșit atunci când, odată cu instaurarea regimului comunist, componenții lui se despart, ci continuă și după aceea, chiar dacă neoficial. Prin urmare, nici contribuția Cercului Literar nu poate fi redusă la susținerea principiilor criticii lovinesciene și resurecția baladei. Pentru a releva în mod adecvat rolul fecund pe care l-au avut "cerchiștii" în dezvoltarea criticii literare, poeziei, prozei, dramaturgiei era nevoie de un studiu aplicat asupra tuturor acestor domenii. Un asemenea travaliu nu-l putea realiza decât un
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
K. Heitmann relevă cu pertinență modul în care această "doctrină" utopică (un fel de "manierism al clasicității", după Ion Vartic) a marcat în chip aparte operele "cerchiștilor", conferindu-le o notă distinctă, de înaltă, frenetică intelectualitate. Un amănunțit istoric al baladei românești, populare și culte, de până la apariția Cercului Literar s-a dovedit foarte util pentru ceea ce și-au propus autorii, adică pentru evidențierea originalității "resurecției" înfăptuite de tinerii poeți ardeleni. Spiritul ludic (Ioanichie Olteanu scrie balade parodic-umoristice) și propensiunea livresc-intertextuală
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
Un amănunțit istoric al baladei românești, populare și culte, de până la apariția Cercului Literar s-a dovedit foarte util pentru ceea ce și-au propus autorii, adică pentru evidențierea originalității "resurecției" înfăptuite de tinerii poeți ardeleni. Spiritul ludic (Ioanichie Olteanu scrie balade parodic-umoristice) și propensiunea livresc-intertextuală (Radu Stanca și Doinaș prelucrează motive elegiace din antichitatea elină) i-au determinat pe semnatarii prezentei exegeze să-i considere pe "cerchiști" un fel de postmoderniști avant la lettre. Ecouri "euphorioniste" găsesc apoi autorii și în
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
Ion Cristoiu (pentru că, "fonf" fiind, mai are și o atitudine antioccidentală), Sergiu Nicolaescu (pentru că într-o carte a sa despre revoluție face numeroase greșeli de gramatică), poezia românească (pentru că nu s-a demodat ca gen, ceea ce dovedește primitivismul culturii noastre), balada Miorița (pentru că prezintă faptele din perspectiva persecutorilor), balada Meșterul Manole (din același motiv), Mircea Dinescu (pentru că în calitate de președinte al Uniunii Scriitorilor l-a reangajat pe Traian Iancu), postul de radio "Europa Liberă" (pentru că nu mai plătește 200-250 de dolari pe
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
o atitudine antioccidentală), Sergiu Nicolaescu (pentru că într-o carte a sa despre revoluție face numeroase greșeli de gramatică), poezia românească (pentru că nu s-a demodat ca gen, ceea ce dovedește primitivismul culturii noastre), balada Miorița (pentru că prezintă faptele din perspectiva persecutorilor), balada Meșterul Manole (din același motiv), Mircea Dinescu (pentru că în calitate de președinte al Uniunii Scriitorilor l-a reangajat pe Traian Iancu), postul de radio "Europa Liberă" (pentru că nu mai plătește 200-250 de dolari pe o colaborare, ca înainte de 1989), Mihai Ungheanu (pentru că
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
analitice, cerebrale. Trebuie să citești tot atît de firesc pe cît trăiești și doar atunci lectura curge în autobiografie... Într-un anume fel s-ar putea spune că în Apus nu există o poveste de dragoste fără Madame Bovary, fără baladele trubadurilor, că nu există despărțiri în gări fără Anna Karenina. Desigur pare amuzant ceea ce spun, dar eu sînt convinsă că un cititor pasionat încorporează în trăirile și experiențele sale și literatura universală. R.B.: Priviți lumea cu ochii literaturii? M.M.: Da
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
Ibrăileanu în redacția Vieții Românești, făcînd munca de selecție a materialului și de "reparator" al manuscriselor trecute prin ciurul condeiului său sagace. A devenit, desigur, și colaborator permanent al prestigioasei reviste ieșene iar volumele încep să-i apară din 1916 (Balade vesele, Parodii), apoi, în 1918, Amintiri din luptele de la Turtucaia, selecția Balade vesele și triste, în 1920, și, apoi, în 1930, Scrisori fără adresă și Pirin Planina, 1936. Poetul se adaptase fericit în ambianța ieșeană (a povestit asta, mai tîrziu
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
de "reparator" al manuscriselor trecute prin ciurul condeiului său sagace. A devenit, desigur, și colaborator permanent al prestigioasei reviste ieșene iar volumele încep să-i apară din 1916 (Balade vesele, Parodii), apoi, în 1918, Amintiri din luptele de la Turtucaia, selecția Balade vesele și triste, în 1920, și, apoi, în 1930, Scrisori fără adresă și Pirin Planina, 1936. Poetul se adaptase fericit în ambianța ieșeană (a povestit asta, mai tîrziu, în conferința Cum am devenit moldovean), căpătase pasiunea vînătorii, petrecîndu-și sfîrșiturile de
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
anumită carte, despre un anume scriitor"? Tot așa observația interogativă că tot scriind despre tot și toate, fără alegere e curios cum poetul nu și-a dat seama că adevărata sa vocație trebuie căutată în izbînzile din Rapsodii, din cîteva balade, din Parodii. S-a complăcut în evocarea banalului transfigurat, descoperind că îi reușea tristețea umorului său pururea recunoscută. În prefața volumului de debut, antedatată, scria, cunoscîndu-se bine pe sine: "O, indulgentă critică postumă,/ Să nu le-nțepi cu vîrful unui
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
volumului de debut, antedatată, scria, cunoscîndu-se bine pe sine: "O, indulgentă critică postumă,/ Să nu le-nțepi cu vîrful unui ac/ Cărînd pe rînd baloanele de spumă/ În lacrimi grele iarăși se prefac." Tot atît de lucidă e aprecierea că Balada chiriașului grăbit ar fi emblematică pentru opera și personalitatea poetului. A făcut și multe concesii gustului minor, ca în aceste catrene: "Greu mi-i, dragă, fără tine/ Și te chem de atîtea ori, -/ Nu din zori și pînă-n sară/ Cît
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
dintre aprecierile sale conduc spre această concluzie. Ceea ce este, negreșit, un record pentru un comentator al operei lui Topârceanu. Asta, să adaug, deși istoricul literar nu pregetă să semnaleze realele izbînzi lirice ale poetului, inclusiv cele din Rapsodii sau din Balade. Ciudat lucru, atît de lucid în aprecieri cît privește lirica lui Topârceanu, brusc dl. Grăsoiu e cuprins de cecitate în spațiul prozei. Și memorialistica despre înfrîngerea de la Turtucaia cea despre perioada de prizonierat din Pirin Planina sînt, de admis, producții
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
fine, pasajele exegetice corespund de asemenea unui fond de obiectivare prin explicația de specialitate: "Citesc canto cinquo și sette din Orlando innamorato cu satisfacții necurmate și de un ordin foarte înalt. Fac o apropiere utilă între fondul nostru folkloric de balade și arta mediteraneeană, de fapt arta cu un singur cuvînt căci este singura". Dar, evident, predomină subiectivitatea ascuțită, sensibilă pînă la delir. Uneori cu o notă picant-detectivistică, ramificată ca de obicei în masa doctelor referințe: "Dar dacă e adevărată prima
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
adresându-se atât specialiștilor, cât și celor interesați de creația populară și impactul ei asupra culturii române. Recent, el a publicat, la Editura Universal-Dalsi, studiul , în care își propune să demonstreze valoarea, și nu în cele din urmă artistică, a baladei, numită "cântec povestitor", sau "cântec eroic", având părerea că asupra ei s-a insistat mai puțin decât asupra celorlalte două capodopere, Miorița și Meșterul Manole. Semnalând faptul că textul a fost cules prima dată în 1831, de către D. Ardelean, însă
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
fundamentale: Toma Alimoș și Miorița sunt cele două dimensiuni ale noastre. Toma Alimoș este Iliada noastră, Miorița este Odiseea noastră". Împărtășind și el aceeași opinie, Iordan Datcu își încheie studiul nu numai cu o generoasă bibliografie, dar și cu reproducerea baladei în varianta V. Alecsandri, însoțită de traducerea ei în engleză, franceză, germană, spaniolă. În felul acesta se face cunoscută străinătății una dintre creațiile noastre folclorice de seamă, care prin motivul și valoarea ei literară n-a fost identificată la nici unul
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
un fel oarecum diferit de al altor români din exil. în The Disappearance of the Outside: a Manifesto for Escape, o carte din 1990, tradusă în românește în 1995, e vorba despre nimic altceva decît despre obsesia specificului nostru național, balada Miorița. Pentru a recenza această carte, un critic american a săpat adînc în istoria noastră culturală, a încercat să explice teoriile lui Blaga și Eliade, interpretările care s-au dat de-a lungul timpului acestui mit fundamental, pentru a se
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]
-
TVR Internațional, anunțând cu hotărâre: �Mărțișorul deschide ciclul babelor"). Acum, la cinste e bradul trimis către Vatican (bine de italieni; au și brad, au și papa). Succesul va da, în mod sigur, rezultate folclorice. Cam așa o să sune începutul viitoarei balade: Jos la Râm, pe caldarâm, Se-nalță un brad bătrân. Este brad național. Cu globuri în plan gobal. N-are mușchi și nici lichen Dar are viză Schengen. Dor de Bulei Vis-a-vis de cinematograful Viitorul, în geamul unui atelier de
Actualitatea by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15647_a_16972]
-
este o precizare realistă a peisajului, în cadrul căruia se petrece actul liric. În ce privește tematica, Dominic Stanca iese din sfera subiectelor antice (Doinaș), medievale (Radu Stanca) sau rustice (I. Olteanu), pentru a ancora în orizontul bine determinat al istoriei naționale, eroii baladelor sale, de pildă, nu mai sunt nici figurile mitologice ale Antichității, nici siluetele misterioase ale unor burguri din Evul de Mijloc, nici personajele de extracție socială modestă, ci chiar profilurile reprezentative ale unei societăți românești identificabilă istoricește. Prin lirica sa
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]