827 matches
-
moleculei este meromiozina usoara (LMM), iar capetele polare și lanțul peptidic de legatura formează meromiozina grea (HMM). Pe lanțul peptidic care leagă capul polar de corpul moleculei există una sau două zone de flexibilitate moleculară, care au primit denumirea de “balama”, capul polar putând avea înclinații diferite față de corpul moleculei. Structura supramoleculară ordonată a filamentului gros este conferită de subunitățile LMM care se alătură longitudinal, alcătuind un cilindru gros, cu extremitățile libere ale moleculei orientate spre mijlocul filamentului și capetele polare
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
constantă cu 3-4 domenii. Lanțurile ușoare sunt împărțite în 2 tipuri, k și δ, pe baza diferențelor în secvența de aminoacizi din regiunea lor constantă. Papaina (enzimă proteolitică) clivează moleculele de imunoglobuline la nivelul unei regiuni a lanțului greu numită “balama”. Se formează două fragmente care se combină cu anticorpul (Fab); fiecare fiind alcătuit dintr-un întreg lanț ușor, din domenii variabile și din prima regiune constantă a lanțului greu . Un fragment, numit fragmentul Fc, este format din domeniile restante ale
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
precum dimineața de luni [...]. (Charlotte Brontë, începutul romanului Shirley, trad. de D. Mazilu, Univers, 1974, p. 5.) Doamna Dalloway spuse că are să cumpere ea însăși florile. Pentru că Lucy avea de lucru pînă peste cap. Ușile urmau să fie scoase din balamale; oamenii lui Rumpelmayer erau pe cale să sosească. Și, de altfel, se gîndi Clarissa Dalloway, ce dimineață! proaspătă, răsărită parcă unor copii pe țărmul mării. Ce escapadă! Ce salt în adînc! (Virginia Woolf, începutul romanului Doamna Dalloway, trad. de Petru Creția
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
o localitate evacuată de inamic. Acolo rămăseseră mai multe scaune, dar nu mai exista nici o masă. Mai multe zile, soldații s-au chinuit să mănânce cu mâncarea pe brațe, până când unuia i-a venit ideea să scoată o ușă din balamale și, punând-o pe 4 scaune, au avut o masă foarte comodă. Această idee a venit foarte târziu, întrucât pentru noi toți funcția ușii este de a închide o încăpere și nu de a servi drept scândură pentru masă. Tot
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
spui că tata s-a dus într-o dimineață devreme în pădure după vreascuri și nu s-a mai întors hornul de la casă a căzut peste iedera urcată până la cer cireșii au privirile pline cu flori poarta se zgâlțâie în balamaua ruptă de anul trecut duminică bătrânele satului cu mâinile sorojite de vreme au îngenuncheat lângă altar clopotul a bătut în dungă s-a dus și mătușa... Citește mai mult copilul din mine agită cerul și plângecu mâinile lui desenează pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
din ortostatism, subiectul se va așeza pe o placă (19) care, prin greutatea celui testat, are și rol de fixare a întregului aparat. Placa este din lemn, acoperită cu foaie striată de aluminiu și prinsă de cadrul metalic cu ajutorul unor balamale (20). Această posibilitate de pliere a plăcilor 17 și 19 va ușura transportul întregului ansamblu. Pentru măsurarea forței musculaturii lombare, subiectul se va stabili pe o placă (17) având aceleași caracteristici cu placa 19. De placa 17, traductorul 23 va
SISTEM DE MĂSURARE A DEZECHILIBRELOR MUSCULARE PREZENTE LA NIVELUL TRUNCHIULUI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Zenovia Stan, Vasile Marcu, Chiculiță Claudiu, Eugen Baştiurea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_813]
-
cu o membrană albă, lucioasă ca satinul din care se fac rochiile de mireasă. Să ieșim însă afară acum și să privim această fatidică falcă de jos, care seamănă cu capacul lung și îngust al unei tabachere enorme, a cărui balama ar fi situată la un capăt, nu într-o parte. Dacă ridici acest capac pînă deasupra capului, scoțînd la iveală șirurile de dinți, ai senzația că te afli în fața unui teribil „portcullis“ - cum și este, vai! pentru mulți pescari nenorociți
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pînă aproape de cabestan, sînt sigur că ați fi privit cu interes un obiect straniu, misterios, întins acolo, lîngă gaura de drenaj din partea de sub vînt. Nici minunata cisternă din capul uriaș al balenei, nici miracolul fălcii sale de jos, desprinsă din balamale, nici minunea cozii sale simetrice - nimic din toate astea nu te poate uimi mai mult decît vederea acestui con inexplicabil, avînd la bază un diametru de aproape un picior și întrecînd în înălțime pe orice vlăjgan din Kentucky. Negru ca
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cîteva aspecte ale structurii sale interne. Dar, pentru a dobîndi o înțelegere largă, atotcuprinzătoare, se cuvine să merg mai departe cu dezghiocarea lui, să-i desfac ochiurile ciorapilor, să-i scot jartierele, să-i desprind cele mai ascunse oase din balamalele și încheieturile lor și să vi-l pun sub ochi în forma lui esențială, adică în stare de schelet pur. Dar cum ai putea oare tu, Ismaele, un simplu vîslaș, să pretinzi că știi ceva despre structura internă a balenei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
unuia dintre oameni să-i aducă din sacul lui marinăresc pe micul zeu Yojo. După care, încrucișîndu-și brațele pe piept, cu Yojo între ele, ceru să i se pună capacul î „bocaportul“, cum îi zicea el). Capacul prins într-o balama de piele, coborî peste Queequeg, nelăsînd la vedere decît fața lui liniștită. Ă Rarmai îmerge, e ușor), murmură el într-un tîrziu, cerînd prin semne să fie dus înapoi în hamac. Dar înainte de asta, Pip, care se tot învîrtise pe-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ei nu aveau violența unei distrugeri recente. Ploile spălaseră de multă vreme negreala pereților arși, bălăriile ascundeau pietrele temeliilor. Doar cuptoarele își mai înălțau coșurile, indicând locurile unde fuseseră case. Pavel se ghemui, trase ușița din fontă a cuptorului - scârțâitul balamalelor era unicul zgomot care evoca prezența umană în liniștea aceea vegetală. Vorbi cu voce tare, mergând încet de-a lungul uliței principale. Cuvintele, rostite chiar la întâmplare, dădeau acelor minute un dram de logică. Recunoscu fierăria: înnegrită de rugină, nicovala
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
alunecare (articulația oaselor carpului sau tarsului); b) articulații sferoide (enartroze) - sunt formate dintr-o față articulară sferoidă și alta concavă, ca o cupă (coxofemurala, scapulohumerala), forme care permit o foarte mare mobilitate în mai multe planuri; c) articulații cilindroide sau balamale, cu cele două variante: trohleară, ca la articulația cotului, și trohoidă, ca la articulația radiocubitală superioară sau între atlas și axis; d) articulații elipsoide, cu cap articular condiloidian, ca la articulația genunchiului; e) articulații selare, cu una din suprafețe concavă
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
neobișnuit de tăcuți. Cine... ? Eterna. Îi apucasem mânerul cu sete și o trăsesem în afară atât cât să-i văd tăișul. În acea clipă, un alb strălucitor umplu coridorul. Eram printre prieteni, iar unul dintre ei, cel de lângă mine, zâmbea. Balamalele ruginite au scârțâit când am deschis ușa. Întrerupătorul se afla pe partea stângă a peretelui. Ce trebuia să văd? Colegii mei trebuiau să sape aici, dar unde? Uitându-mă mai atent, mi-am dat seama. O bucată de pământ mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
rugină ca și ușa prin care au dat aici. Le urcară cu grijă, căci scârțâiau la atingere și nu prea erau de încredere, și se pomeniră în fața unei alte uși. Aceasta era mai ferită, dar nu se ținea bine în balamale, așa că profitară de slăbiciunea ei și o sparseră. Căzu cu putere la pământ, unde stârni un nor de colb și trezi toți șobolanii din împrejurimi. Aveau armele pregătite și nervii întinși la maxim. Nu știau unde se află și nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
retrăgându-se, Antonius Musa începe și el, tăcut cum îi e felul, să-și strângă instrumentele pe un inel spiralat, asemănător unui trusou de chei. Doar medicamentele și oglinzile folosite pentru explorarea rectului le aranjează separat, într o lădiță cu balamale, pe care o încredințează unui tinerel sfios. E fiul lui, singurul care-i servește de ucenic, de când fratele său Euphorbus a fost trimis de principe să-l trateze pe regele Juba al Mauretaniei. Îi face semn băiatului să o ia
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
autoritară, gestul lui Simplicius, care, prompt, se repezise să-l ajute. O clipă mai târziu, trase zăvorul, iar ușa, alcătuită din scânduri bătrâne de nuc, lovite în câteva locuri, dar întărite cu cuie mari de fier, se deschise, scârțâind din balamale. Călugării se găsiră în fața mulțimii ce se adunase în curte. Zeci de bărbați și femei, cu mulți copii și câțiva bătrâni, sprijiniți de rude. Zidurile dărăpănate ce înconjurau sihăstria - în trecut, un post militar - nu erau de ajuns ca să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Devenea la fel de nesimțitoare ca o bucată de lemn sau o bucată de piatră desprinsă dintr-un zid igrasios. Înainte suferise de reumatism și tuse seacă. Acum cea care Își scuipa plămânii era apa. Tusea se auzea răzbătând din ulcior. Iar balamalele ferestrelor și ușilor gemeau de durere. Treptele pe care coborau sau urcau pașii scoteau câte un oftat prelung, iar cuptorul pe care se odihnea trupul bătrânei se umpluse de răni. Moartea Își strecurase ghearele În fiecare crăpătură a podelei, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
rouă, picura rugină. Frunzele copacilor Începeau să Îngălbenească Încă din luna mai. Cireșii și vișinii aveau viermi Încă din floare, iar legumele se mănau de la ploile acide. Peste tot vedeai numai paragină, numai ruină. Ușile caselor atârnau Într-o rână, balamalele scârțâiau, porțile le bătea alandala vântul. Câinii erau jigăriți și vitele aveau râie. Pe casele acoperite cu țiglă de șindrilă creștea mușchi gros de câteva degete, iar hornurile fuseseră invadate de bălării. Din când În când, câte un firicel subțire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
mi-o repare și poate vă veți potoli. - Dar ce, pe aici frizerii repară canapele? zâmbi oaspetele. - Da, spuse Mașa, la noi frizerul e un om priceput În toate, el știe să dreagă și o ușă care a ieșit din balama, știe să repare și reșoul electric, știe să pune și ventuze și lipitori pe tâmple sau pe brațe, atunci când din cauza frigului sau a unor perturbații sângele se-ngroașă... - Nu, zău, făcu Extraterestrul, știe să pună și lipitori? - Le ține Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
intra În panică. - Complicat!? sări ca ars Extraterestrul. E infernal. E o birocrație de nedescris. Nici nu știi ce rotiță trebuie să ungi ca să ți se dea curs liber cererii! Ai uns una, și vezi că Începe să scârțâie din balamale alta. Și tot așa. Intri ca Într-un fel de malaxor birocratic, care te aduce În stare de exasperare. Îi vine să urli, să te izbești cu capul de pereți, să faci ca toți dracii. Dar Îți stăpânești nervii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
sfârșit, punea zahăr În mâncare sau bicarbonat sau chiar cenușă adunată din vatră. Continua să confunde lucrurile Între ele, creând În jurul său o Învălmășeală ce putea fi asemănată cu trecerea unui adevărat taifun. Ușile și ferestrele se deschideau de la sine. Balamalele scârțâiau. Clanțele ușilor se umpleau de broboane de sudoare, iar În casă se adunau atâtea lucruri, că abia reușeai să te mai miști printre ele. Dacă la Început bătrâna confunda scaunul cu masa, cuțitele cu furculițele sau lingurile cu făina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
presupun. Mă duc să-l chem. Fără să-mi lase vreo secundă de răgaz să mai zic ceva, directorul se ridică brusc de pe scaun și Împinse cu mîna, lovind În același timp și cu piciorul, ușa furniruită, prinsă prost În balamale. Prin deschizătură, care dădea spre un birou plin de praf, izolat de rest printr-o singură placă din lemn, strigă: — Tashiro ! Tashiro ! Vino-ncoace repede! Își șterse broboanele de sudoare de pe cap cu palmele pe care și le trecu apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
muzică enervantă!... Priviți! Acolo, În fața stîlpului de telefon, localul acela cu intrarea puțin Înclinată... Acolo nu poți intra neînsoțit... Bănuiesc că se simt oarecum vinovați... din pricină că se joacă de-a dispăruții... Ușa era din plăci de lemn. Avea ciocănaș și balamalele-i scîrțîiau. Lămpile demodate aruncau o lumină ce făcea ca umbrele să iasă și mai mult În evidență. Pe lîngă barul dotat cu scaune Înalte, se mai găseau trei mese. Îți lăsa impresia unei atmosfere În care nu interesează decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
să facă ceva deosebit, spectaculos pentru a atrage atenția lumii... precum unul căruia Îi face plăcere să aibă pieptul plin de decorații. Oare peste un minut va chicoti sau va ofta la telefon?... Dar, vai! Un sunet ciudat... scîrțîitul unei balamale... și un țipăt Îngrozit mi-a izbit auzul... o voce răgușită, consternată, cuprinsă de panică... Am pus receptorul În furcă. Deci era adevărat! Liniștea din jurul meu o confirma. Iarași strada Întunecată... Întunecată. Femeile plecate la cumpărături pentru masa de seară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
CLEMENT 930 de la hegira (10 noiembrie 1523 28 octombrie 1524) Un tumult de pași, o mulțime de glasuri, apoi sutele de zgomote seci și impersonale ale unei chei care se răsucește și ale unei uși care se mișcă încet în balamalele ei ruginite. În picioare lângă pat, mă frecam la ochi, pândind siluetele care aveau să se decupeze în lumina de afară. A intrat un bărbat. Când l-am recunoscut pe Guicciardini, am făcut un pas spre el, gata să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]