1,033 matches
-
găsește loc; // E presimțirea mea neîmplinită, / Ori sunt doar niște jocuri de opal? // E patima ce trage obosită / Ca barca înecatului la mal? Că tot ce-am căutat în legi nescrise / — Va fi oare cândva să și găsim? Stă în balansul porților deschise / Care ne joacă-n rosturi, legitim...” ( Căutare ) Și la mijloc a fi ! A fi stăpânul cuvintelor. „ Închide-ți pumnul. Taci ! E trist și greu. Dar colo la răscruce poate-s eu ! „ ( Chiromanție ) Din ce este făcută poezia ? Din
LA FONTAINE DE CE SIÈCLE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352135_a_353464]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > BALANS PE TĂIȘUL DE GÂND Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1330 din 22 august 2014 Toate Articolele Autorului Nu știi ce vrei! Te-agăți cu mâini de gheață De marginile verii din cuvânt Dar scrii prăpăstii zilnic în prefață
BALANS PE TĂIŞUL DE GÂND de AURA POPA în ediţia nr. 1330 din 22 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352241_a_353570]
-
-ncercare, argintii Și orice pas se-mpiedică de poate. Îți vor rămâne verbele pustii De nu vei șterge virgule de geruri Și cratime de vifor ne-mblânzit. Poți răsuci povestea-n mii de feluri Ca să ajungi pe valul potrivit... Referință Bibliografică: Balans pe tăișul de gând / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1330, Anul IV, 22 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
BALANS PE TĂIŞUL DE GÂND de AURA POPA în ediţia nr. 1330 din 22 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352241_a_353570]
-
de florile de tei și porți în suflet cântecu-nserării și-mprăștii doar iubire pe alei. Te las ca să te zbengui în neștire, că poate mă primești cu tine-n dans, că doru-mi arde suflet-risipire Și ore-mi sunt un nesfârșit balans. Leonid IACOB Referință Bibliografică: poate că... / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 565, Anul II, 18 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
POATE CĂ... de LEONID IACOB în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355959_a_357288]
-
tău ce îl așterni timid Timiditate, flori și joc de iele În iarna cea de ieri, îngheț închid Aripi îmi cresc ușor în vise albe Când mă inviți cu tine spre înalt Albastru mă adună și mă soarbe Într-un balans și-un echilibru, alt În care doar culorile mă iartă Că te iubesc pe tine primăvară Vitraliu magic agățat de-o toartă A Timpului ce-alunecă și zboară Referință Bibliografică: Primăvara-vitraliu magic / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PRIMĂVARA-VITRALIU MAGIC de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355986_a_357315]
-
pe Pământ, vor fi peste două miliarde de oameni care vor tânji după muncă și pensi și nu le vor mai găsi nicăieri. Iluzia că ne vom mai putea elibera vreodată din ciclul devenirilor, din ciclul reincarnărilor și din veșnicul balans între mai bine și mai rău a celor mulți, sub mască celor mai nefaste utopii politice, așa cum au fost fascismul, comunismul și capitalismul, a căror esență își au originea în Paradisul prin distrugere, s-a sfârșit pentru totdeuna. Un capitalism
A SASEA RESEMNARE SAU ULTIMA CALATORIE GRATUITA IN JURUL SOARELUI, CU UN SINGUR BILET DE INTRARE IN STATIA FINALA [Corola-blog/BlogPost/354834_a_356163]
-
smerit/ și mi-am domolit sufletul meu, ca un/ prunc înțărcat de mama lui, ca răsplată/ a sufletului meu...”. Iată o mostră, recoltată, nici mai mult, nici mai puțin, decât din agitatul trafic urban (și atinsă de un abia perceptibil balans metaforic): Doamne-ncotro s-alerg? Duhovnicește-s încă prunc, încă-un imberb. Trafic intens. Efort imens. Goană cu sens și fără sens. Aleargă toți. Alerg și eu. Alerg din greu, pe...contra-sens. Alergi și Tu? Tu, încotro? Încotro, eu? Vreau
EUGEN DORCESCU, POEZIA LUI TICU LEONTESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354872_a_356201]
-
Vis, am fost nevoită să-mi construiesc repede un alt discurs despre Femeia Pasăre Măiastră, încercând să le vorbesc tuturor doamnelor despre cât de importantă este acum pentru noi eliberarea noastră din ciclul devenirilor, din ciclul reîncarnărilor și din veșnicul balans între mai bine și mai rău al celor mulți, pentru a intra definitiv în neantul divin din Cerul Cristalin și a cunoaște în ultimă instanță cine e om, cine e pasăre și cine e animat din pădure. Și prin aceasta
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 8 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356758_a_358087]
-
în cădere. Departe de a fi o cădere accelerată și zgomotoasă, ca aceea a ghindelor sau a castanelor, care te poate face să tresari cînd liniștea prea mare este curmată brusc, aceea a frunzele are o anume lentoare și un balans aparte care te duc cu gîndul la abandon. M-am gîndit deci la o modalitate de a fi, de a se comporta a frunzelor desprinse de pe ramură ca un fel de detașare de viață. Și am rămas fixat pe sintagma
HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355194_a_356523]
-
ieftin să mă opresc la o soluție atît de comună. Și poemul n-ar fi avut tensiune, șarm, zvîc. Reluînd versul doi, am renunțat la legănîndu-se (prea lung și prea molatic) și am introdus căderea - cad legănat - fără să pierd balansul. Și, brusc, mi-a venit ideea de a transfigura legănarea. Acum puteam să găsesc o altă modalitate, construită cu gerunziul, a căderii și să spun un lucru de departe mai important și mai paradoxal: frunzele cad îndeplinind un ritual, cădelnițînd
HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355194_a_356523]
-
vede detalii nebănuite până atunci. Iubirea trebuie să fie coagulantul umanității, mai presus de interesele meschine și de multe ori supralicitate ale materialului. Subiectul poate trezi un sentiment de suspiciune, poate exorciza un zâmbet ironic în colțul gurii sau un balans al sprâncenelor pentru a le scutura de amețeala ficțiunii. Noile date, aflate de poetul nostru, fac diferența dintre cultura românească și cea occidentală?! Zamolxe, piatră de temelie a unei religii monoteiste într-o lume divizată de orgoliile zeilor. Și apoi
IUBIREA, ÎNTEMEIETOARE DE CIVIZAŢIE de TEO CABEL în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346061_a_347390]
-
cu minciuni daruri peste daruri descopăr în metaforele uitate în pungi de plastic ars cu toate în buzunare merg calm de-a lungul țărmului am ales țărmul pentru că acolo vântul e mai puternic e bun pentru un final grandios al balansului între fericire și resemnare tai buzunarele las vântul să hotărască următoarea mișcare direcție următoarea stație a haosului trăirilor mă numesc ann- al mării și am în inimă adunate toate valurile năucelor încercări prin care-am umplut sacul răbdării acum stau
ANN- (UL) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346223_a_347552]
-
nu mai ține cont de nimic, ea aranjează cărțile, ea trișează!” (Symbol of the Power of Love), Daniela Voiculescu este în continuare, în căutarea dragostei. Volumul de față se dovedește o incursiune în prezentul devenit pe negândite, trecut, în care balansul poetei “se întreabă ce iubire să aleagă... reală sau virtuală?” (Symbol of the Power of Love). Volumul se încheie, așa cum era de așteptat, cu un gând despre iubire. Experiența descrisă este una reală, trăită, risipită cu generozitate. Dragostea se transformă
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
o anume cronologie intimă, de trăire artistică, gândită și simțită în timp de către poet, dar nu obligatoriu ca etape in evoluția ca poet a autorului. Titlul volumului - Retorica balansoarului - definește perfect pe creatorul versurilor și creația sa poetică. Ideea de balans, de pendulare pe orizontală, într-un univers uman, social-economic, imprevizibil din secundă în secundă, de când a fost creat și până la proiecțiile viitorului, poate stârni oricui, inclusiv poetului, fiori de neliniște, de bucurie, de melancolie, de reverie, de revolotă, de nesiguranță
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
altă dată trimite o cârtiță. E mai sigură, adăugă locotenentul Silan făcând un semn cu mâna. Trecu o jumătate de oră timp în care locotenentul scrută camerele de luat vederi. -Oprește! spuse locotenentul și mașinăria greoaie se opri cu un balans scurt în direcția de mers. Locotenentul apucă o centură pe care atârnau două arme. Spuse către soldatul Lup: -Ies afară! Trimite o dronă în spatele meu și mătură terenul iar dacă vezi ceva suspect îmi dai de veste. Și fii atent
FORTĂREAȚA – PARTEA A III- A de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369261_a_370590]
-
e-mail. Am fost încântată să descopăr că intuițiile mele s-au adeverit. Poezia lui Adrian Silviu Mironescu este plină de sensibilitatea care l-a însoțit, precum apele destinului toată viața și gravitează în jurul sentimentului suprem: iubirea, care a generat în balansul timpului, de care poetul este fascinat, “Nopți albe”. Despre sine vorbește puțin, e rezervat și strâns ca melcul în cochilia lui, fără să fie taciturn. Detestă minciuna și oamenii duplicitari, oameni care l-au învățat cum să nu fie. În
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
pași în morminte de zgură, pământ amestecat cu gură de lup în trailerele infinitului finit, de pe șevaletul pictorului sculptat în inima unui cancelar, regulat la ușa mea, când vecina și-a cumpărat moartea în sicriu de plumb, foc veșnic în balans cu vântul ce încă mai flutură insomnii peste catasrgele bisericilor decapitate de fulgerele de lumină ce îmbracă întunericul în haină de piatră, inima mea, o rădăcină de spin încolăcind sicriul morții cu moartea ce în fiecare seară îmi dă acoperământul
NOAPTEA ÎNSERĂRII de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362698_a_364027]
-
românesc de care avem atâta nevoie. Timpul vindecă totuși multe răni, numai gândul cald și bun la ceea ce am lăsat ACASĂ, nu se ostoiește, se întoarce înapoi, cu și fără voia noastră. Se instalează în viața noastră interioară un permanent balans între două lumi, fie că recunoaștem, fie că facem pe "realiștii", pe oamenii puternici, rușinându-ne de nostalgii și refuzând să mai deschidem lăcata cu care am zăvorât comori de suflet. Nicolae BĂCIUȚ: Care sunt vămile exilului? Ce praguri sunt
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > UN BALANS ÎNTRE FICȚIUNE ȘI REALITATE (SAU) "AL ȘAPTELEA SIMȚ", ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1152 din 25 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Scriitorul basarabean Nicolae Rusu e unul dintre cei șapte maeștri ai
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
a hranit), asociat în simțire cu primarul comunei, dl Ionut Gospodaru, și cu mirosloveștenii cărora le-ați dăruit cărțile vă urăm La mulți ani, întru deplină sănătate și putere de creație prin forța propriului cuvânt! Gheorghe Pârlea Referință Bibliografică: UN BALANS ÎNTRE FICȚIUNE ȘI REALITATE (SAU) AL ȘAPTELEA SIMȚ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1152, Anul IV, 25 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
Acasă > Poeme > Devotament > TREI ANOTIMPURI Autor: Lăură Hubati Publicat în: Ediția nr. 1630 din 18 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Vor trece peste noi trei anotimpuri. Trei stropi de vânt vor ține în balans Povești de dor venind din alte timpuri, Cu epiloguri încă în suspans. Ești vară mea în care-mi spui cuvinte Rostite la-ntâlnirea dintre zei. Eu iarnă-ți sunt, abstractă și fierbinte, Ce-ți ninge-n palmă florile de tei
TREI ANOTIMPURI de LAURA HUBATI în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352922_a_354251]
-
care apucă rapid mobilul ornat cu cristale: - Alo, aici Sandy, cum drec’ pornesc mașina asta? Se aude o voce masculină gravă, întrebând-o despre fiecare mișcare făcută de la urcarea în mașină. Eu stau liniștită în scaun, pe jumătate hipnotizată de balansul lănțișorului aurit prins la cheia mașinii. La indicațiile prețioase primite prin telefon, apasă ambreiajul și mașina țâșnește pe carosabil. Zâmbetul încrezător răsări din nou pe buzele lucioase gata de un adevărat periplu verbal. Mașina rulează lin, aproape fără zgomot, liniștitor
ALO, AICI SANDY! de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352939_a_354268]
-
-ul cu care călătoresc, are două nivele. Căpitanul: Osvaldo Mora. Eu sunt repartizat în cabina 1, jos, la nivelul apei, împreună cu un ecuadorian, Juan Fernando Rueda. Ne descălțăm. Numai desculți umblam pe punte. La cabinele de jos este mai puțin balans, dar mai rece, întunecat și zgomot de la motoare. La cabinele de sus: balans mare, dar mai luminos și liniștit. * Ghidul, Milton Ulloa (ecuadorian), ne instruiește: să nu ne apropiem de animale, fiindcă... vin ele la noi; să nu ne depărtăm
O CĂLĂTORIE ÎN GALÁPAGOS de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354455_a_355784]
-
în cabina 1, jos, la nivelul apei, împreună cu un ecuadorian, Juan Fernando Rueda. Ne descălțăm. Numai desculți umblam pe punte. La cabinele de jos este mai puțin balans, dar mai rece, întunecat și zgomot de la motoare. La cabinele de sus: balans mare, dar mai luminos și liniștit. * Ghidul, Milton Ulloa (ecuadorian), ne instruiește: să nu ne apropiem de animale, fiindcă... vin ele la noi; să nu ne depărtăm de grup; să nu schimbi obiceiurile naturale ale animalelor; fii prieten cu animalele
O CĂLĂTORIE ÎN GALÁPAGOS de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354455_a_355784]
-
scrîșnind în amurg/ Un chiștoc de țigară fumat pe din două/ Bocănitul ritmic, aceeași plimbare banală,/ Papagalul și ceaiul,/ Constelația nouă/ Și gazeta cea nouă/ Și mantaua cea nouă..." (Papagalul și ceaiul). Poemele din Echinox sau solstițiu se scriu în balansul baroc dintre imaginar și "ceea ce se naște aici in medias res", urmînd un ritual al renașterii ființei după ce aceasta se va fi pulverizat, într-o geneză repetată prin erosul perce¬put atît în flacăra pasiunii, cît și în frigul pătrunzător
CRISTINA EMANUELA DASCĂLU, O ”VOCE” PARTICULARĂ ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353813_a_355142]