1,114 matches
-
poartă barbă, doar mustață, haina gri, din stofă de lână are la guler și de-a lungul, până la brâu, un motiv popular din lână neagră, poartă pe umăr o desagă într-un băț și în mâna dreaptă o armă, un baltag de lovit, trasă și împuns, nu are nici brâu, nici chimir; haina este strânsă pe corp, iar mâinile sunt strâmte și răsfirate la încheietura mâinii. Despre portul femeilor, Balthazar Hacquet spune astfel: „Femeia își poartă părul împletit în cozi, acoperit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în vers de poet: Retorica culturii Aș putea lumii să-i spun decât s-alerge Pe lângă boi, și s-asculte cum Vorbește măgarul, mai bine să se-ntoarcă la ale ei rădăcini, înapoi pe Drumuri de fum, luând cu ea Baltagul, să taie Pădurea Spânzuraților, să ajungă la Frații Jderi, și acolo Muma lui Ștefan cel Mare, să îi vorbească cum e să fii Cel mai iubit dintre pământeni, care înainte de Apus de Soare, timp ce se lăsa Sara pe deal
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
Belarus, China, Marea Britanie, Canada, SUA etc.). Doar în Republica Moldova numărul acestora se apropie de 100. La diferite etape mai mulți elevi ai lui Sibirschi au atacat problema dată (m.c. Nicolae Vulpe, prof. Alexandru Șuba, dr. Iurie Calin, dr. Valeriu Baltag, dr. Dumitru Cozma s.a.), obținând rezultate importante, dar pentru sisteme diferențiale speciale. Au abordat problema respectivă și alți specialiști de la IMI al AȘM, UTM, USM, UST - cunoscute instituții de cercetare și educație din Republica Moldova. Matematicianul Mihail Popa a mers pe
MATEMATICIANUL MIHAIL POPA LA CEAS DE GLORIE de TATIANA ROTARU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364205_a_365534]
-
asta, dar, cu timpul, a început să le placă. Aveam multe comenzi și pictăm și după imaginația mea. Au fost anii cei mai fericiți din viața mea. Eram liberă. Am avut un atelier în centrul orașului (Huși). Era un domn, Baltag, președintele unei asociații, care mi-a dat un spațiu și m-a angajat la acea asociație. A fost protectorul meu. Ani la rând am avut condiții să mă perfecționez, să acumulez experiență, dar după un timp spațiul acela i-a
DIASPORA.ROMANCA MIRELA BALAN CUCERESTE ITALIA CU MAGIA CULORILOR SALE.A AJUNS DE LA INGRIJITOR DE BATRANI, LA PICTOR FOARTE APRECIAT de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363243_a_364572]
-
conturând cititorului un ansamblu de scene veridice, și toate acestea pentru salvarea propriului copil care avea o boală ce nu se putea trata în România, însă salvarea găsind-o în Germania. Este povestea unei oltence zbătătoare, amintindu-mi, tangențial, de „Baltagul” lui Sadoveanu. Dacă în romanul sadovenian femeia din Moldova caută bărbatul și adevărul despre crimă, în „Dincolo de Orizont”, Ioana Heidel, (olteanca ale cărei urisitoare în nopțile fără soț au venit la naștere pentru... a-i toarce firul vieții”), caută cu
SINCERITATEA EPICULUI ÎNTR-O PICTURĂ A SPERANŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368444_a_369773]
-
pandurii lui Tudor, pentru Făt Frumos și Ileana Cosânzeana și pentru lacrimile copiilor cu părinții înstrăinați, pentru Mărgelatu, comisarul Moldovan și Victor Petrini și pentru zbenguiala copiilor cu părinții acasă, pentru Marea Secetă din ’46 - ’47 și pentru România pitorească, Baltagul, Descriptio Moldaviae și Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Teodosie și pentru icoanele făcătoare de minuni și pentru Vulcănescu, Ianolide, Gafencu, Crainic, Felea, Gyr și toți ceilalți îngeri din temnițele comuniste, pentru nisipul, valurile înspumate și pescărușii Pontului Euxin
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
începuturi între poezie și proza, dar performanță în ambele modalități scripturale; poeta cu rezoluția unei individualități cristalizata în zona unei umanități delicate, grațioase - dar prozatoare puternică, din categoria incredibilă a luptătoarelor și autoare așa cum înseși Vitoria Lipan ar scrie românul „Baltagul”.,, (Aureliu Goci, în Dacia Literară, dec.2008) "Tehnică romanesca"preferată de Melania Cuc este a colajului, a frescelor suprapuse, alternând cele "rupestre"/"antice"(cu "franjurile"atarnand în fabulos, în mitic) și cele "urban-moderne", îndeosebi, de hiperpolis, de "zgârie-nori", un soi
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1978, 10 lei; 108. Rașcu, I. M., Amintiri și medalioane literare, Buurești, Editura pentru literatură, 1967, 192 pag., 7 lei; 109. Rebedea, F., Sănătatea femeii gravide, București, Editura Medicală, 1985, 96 pag., 6 lei; 110. Sadoveanu, M., Baltagul, București, Editura pentru Literatură, 1967, 166 pag., 5 lei; 111. Sbanțu, C., Patrula spațială, Iași, Editura Junimea, 1989, 312 pag., 5 lei; 112. Sbârcea, G., Scurta cronică a Anei Magdalena Bach, București, Editura Muzicală, 1965, 230 pag., 10 lei; 113
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
îndeplinind aici funcția de director. În anul 1970 debutează cu un volum de versuri intitulat „Astrul nimănui” la Editura Eminescu, fiind întâmpinat elogios cu cronici și recenzii semnate de Ilie Constantin, M.N. Rusu, Ion Butnaru, Damian Ureche, Magda Ursache, Nicolae Baltag, Constantin Pricop ș.a. Drept urmare, în 1971 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Tot la Editura „Eminescu” îi apar și următoarele volume: „Marival” (1974), „Cuvinte de reazem” (1977), „Poeme” (1980), „Unul cu altul” (1983), „Căderea fructului” (1989), „Nevoia de alb
COMAN ŞOVA – UN POET AL SPAŢIULUI NEMŢEAN de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364708_a_366037]
-
Pentru Turism Vama-Bucovina), i-a urmat apoi, având ca locație Primăria Comunei Vama, lansarea de carte. Lansare care s-a transformat într-un veritabil simpozion, întrucât invitaților- combatanți li s-au alăturat, odată cu numeroșii vămeni în frunte cu primarul Nicolae Baltag, alte prezențe din domeniul vieții culturale bucovinene, precum graficianul satiric Doru Ghiocel Olaș (ilustratorul volumului lui Sorin Cotlarciuc) și scriitorul câmpulungean Mihai Burduja. „La Vama s-au adunat așii umorului într-un careu” În aceste context în care, așa cum a
„FAŢA NEVĂZUTĂ A LUMII”, LA VAMA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349567_a_350896]
-
împlinirea profesională și umană, nu! Sprijinită, și cu participarea colectivului profesoral al Colegiului Național „Calistrat Hogaș” (Florin Irimia - director, Brândușa Andrei - director adjunct, Adriana Zâna Ioniță, Oana Gârbea, Maria Lupu, Codruța Filimon, Irina Gireadă), a elevilor colegiului, a studentului Alexandru Baltag, fost elev la colegiu, a părinților, cooperatori și sprijinitori ai școlii, judecătoarea Gabriela Baltag, avocata Mihaela Nichifor și alții, profesoara Daniela Mătăsaru a coordonat o sărbătoare mirabilă, închinată Reginei! Cele mai pure și reale eforturi profesionale ale sale, oricât de
PROFESOARA DANIELA MĂTĂSARU. ÎMPLINIRI DIDACTICE ŞI UMANE CONTOPITE ÎN TOT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365087_a_366416]
-
Calistrat Hogaș” (Florin Irimia - director, Brândușa Andrei - director adjunct, Adriana Zâna Ioniță, Oana Gârbea, Maria Lupu, Codruța Filimon, Irina Gireadă), a elevilor colegiului, a studentului Alexandru Baltag, fost elev la colegiu, a părinților, cooperatori și sprijinitori ai școlii, judecătoarea Gabriela Baltag, avocata Mihaela Nichifor și alții, profesoara Daniela Mătăsaru a coordonat o sărbătoare mirabilă, închinată Reginei! Cele mai pure și reale eforturi profesionale ale sale, oricât de solicitante, nu sunt jertfe, ci dăruiri. Se arată doveditor că viziunile profesoarei nu sunt
PROFESOARA DANIELA MĂTĂSARU. ÎMPLINIRI DIDACTICE ŞI UMANE CONTOPITE ÎN TOT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365087_a_366416]
-
cu precădere aniversară, dar și de evocare și valoare descriptivă, în legătură cu viața Majestății Sale Reginei, cu regalitatea românească. Au fost expozeuri itinerate pe firul istoric, ale directorului școlii, prof. Florin Irimia, profesoarei de istorie Daniela Mătăsaru, studentului la istorie Alexandru Baltag, elevului de colegiu, Andrei Baltag și celui care alcătuiește această consemnare, reprezentând Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei, Aurel V. Zgheran. Referințele și descripțiile nu au ocolit mărturiile afective față de Casa Regală a României, mărturii cu un sens sufletesc special, pentru
REGINA ANA, ANIVERSATĂ LA COLEGIUL NAŢIONAL CALISTRAT HOGAŞ , DIN PIATRA NEAMŢ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365091_a_366420]
-
de evocare și valoare descriptivă, în legătură cu viața Majestății Sale Reginei, cu regalitatea românească. Au fost expozeuri itinerate pe firul istoric, ale directorului școlii, prof. Florin Irimia, profesoarei de istorie Daniela Mătăsaru, studentului la istorie Alexandru Baltag, elevului de colegiu, Andrei Baltag și celui care alcătuiește această consemnare, reprezentând Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei, Aurel V. Zgheran. Referințele și descripțiile nu au ocolit mărturiile afective față de Casa Regală a României, mărturii cu un sens sufletesc special, pentru Majestatea Sa, Regina Ana. Niciun
REGINA ANA, ANIVERSATĂ LA COLEGIUL NAŢIONAL CALISTRAT HOGAŞ , DIN PIATRA NEAMŢ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365091_a_366420]
-
de emoție, fără să ducă la o culme oratorică, dar având în sine comuniunea cu cei cărora li s-a vorbit. Personal am prezentat cartea scrisă de Alteța Sa Regală Principele Radu al României, „Ana. Portretul Reginei”, pe care judecătoarea Gabriela Baltag, prezentă, ca mamă a celor doi membri fondatori ai cercului de istorie „Calistrații”, studentul Alexandru Baltag și elevul Andrei Baltag, doveditori de cultură și educație, a dăruit-o școlii. S-a despărțit deloc greu de carte, ca de un bun
REGINA ANA, ANIVERSATĂ LA COLEGIUL NAŢIONAL CALISTRAT HOGAŞ , DIN PIATRA NEAMŢ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365091_a_366420]
-
cărora li s-a vorbit. Personal am prezentat cartea scrisă de Alteța Sa Regală Principele Radu al României, „Ana. Portretul Reginei”, pe care judecătoarea Gabriela Baltag, prezentă, ca mamă a celor doi membri fondatori ai cercului de istorie „Calistrații”, studentul Alexandru Baltag și elevul Andrei Baltag, doveditori de cultură și educație, a dăruit-o școlii. S-a despărțit deloc greu de carte, ca de un bun sufletesc, dăruit tot ca un bun sufletesc pentru elevii colegiului. Bibliotecile școlilor au nevoie de realismul
REGINA ANA, ANIVERSATĂ LA COLEGIUL NAŢIONAL CALISTRAT HOGAŞ , DIN PIATRA NEAMŢ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365091_a_366420]
-
vorbit. Personal am prezentat cartea scrisă de Alteța Sa Regală Principele Radu al României, „Ana. Portretul Reginei”, pe care judecătoarea Gabriela Baltag, prezentă, ca mamă a celor doi membri fondatori ai cercului de istorie „Calistrații”, studentul Alexandru Baltag și elevul Andrei Baltag, doveditori de cultură și educație, a dăruit-o școlii. S-a despărțit deloc greu de carte, ca de un bun sufletesc, dăruit tot ca un bun sufletesc pentru elevii colegiului. Bibliotecile școlilor au nevoie de realismul sublim al oamenilor care
REGINA ANA, ANIVERSATĂ LA COLEGIUL NAŢIONAL CALISTRAT HOGAŞ , DIN PIATRA NEAMŢ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365091_a_366420]
-
I o n, nume de slugà. Ion,càdva,nume de slugà, Avea baltag,scuns sub șubà ; Pândea boierii, ca zàlugà Și de-i prindea,i-baga la dubà. Era sàrac,cum mulți is azi Și ràtàcea-n pàduri cu cetini Nici când, pandit de paparazi Și ocrotit , fiind de « Pretini »! Dar, vremurile azi schimbate
ION de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361609_a_362938]
-
istoric, ceea ce au însemnat Eminescu și Arghezi. Nichita Stănescu a fost nu doar poezie ci și spectacol al poeziei. Deloc singur printre poeți, ci într-o companie de ținută, de la Ana Blandiana la Ileana Mălăncioiu, de la Marin Sorescu la Cezar Baltag, Nichita Stănescu și-a impus un anume sens al rostirii și iubirii, a „dezrobit” limba română, dându-i libertăți neîngăduite vreodată. Poezia lui Nichita Stănescu și-a pus decisiv amprenta pe evoluția poeziei române contemporane. Fără el, cu siguranță, s-
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
crănțănit drumeții timpului. Au mistuit crapi și cârlani la proțap, au molfăit, în plăcinte poale-n brâu, brânza multor turme de oi de pe-aici ori dinspre munte, unele fiind, poate, ale lui Nechifor Lipan, cel răpus cu vicleșug de baltagul lui Bogza, cu părtășia lu’ Cuțui. Și-n tăt acest timp, Ancuțele cele de demult - care-acuma-s oale și ulcele, ca să bem noi vin din ele - umblau ca niște albine, împodobite cu șiraguri de mărgele și năframe nemțăști, vamă
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
prozator. Simt însă și acum tresărirea mea din clipa în care moș Costache Păduraru, vecinul nostru, m-a facut atent, cu o anume precipitare: „Măi Gheorghiță, uite-l pe Sadoveanu. Ține-l minte, că-i om mare...A scris cartea „Baltagul”, cu oameni de prin părțile noastre”. Eram atunci cuibărit în căruța noastră, trasă de iapa Florica și mânată cu blândețe de tata. În față era moș Costache cu atelajul lui, pereche cu al nostru. Cele două care, pregătite să aducă
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
atâta cât sunt - au întâlnit, la anume răspântii, o seamă de personalități, pe care, aș înclina să cred, le-a rânduit acolo Providența. Debutul în revistă (“Luceafărul”, București, 1971) mi-a fost vegheat de Alexandru Philippide, Ștefan Bănulescu și Cezar Baltag. Cel editorial (Cartea Românească, București, 1972) - de Marin Preda, Mircea Ciobanu și Mihai Gafița. Receptarea creației mele, în exegeza românească, îi datorează enorm Profesorului Virgil Nemoianu, geniului său hermeneutic. Iar dincolo de hotarele țării (în lumea hispanică, mai ales), poezia mea
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
admirație pentru ele. Suferințele prin naștere le călesc, le fac mai rezistente. La nevoie își pot purta singure de grija, își pot purta singure bătăliile pentru viață. Sadoveanu a ilustrat strălucit un asemenea chip prin întruchiparea Vitoriei Lipan, în românul "Baltagul". Iubirea ce i-a purtat-o bărbatului dispărut, i-a dat tăria să pornească în căutarea lui, iar prin tenacitate și inteligența a reușit să-l găsească, să descopere ucigașii și să își facă singură dreptatea, fără ajutorul autorităților. Așadar
OMAGIU DE ZIUA FEMEII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346587_a_347916]
-
Firul Ariadnei “, în 1958:Miron Radu Paraschivescu “Laude și alte poeme “, Marin Preda”Îndrăzneala “ și D.R.Popescu “Fuga “ iar în 1959 îi apare primul roman”Zilele săptămânii “; în1960 sunt publicate cărțile noii generații de poeți și prozatori: Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Ilie Constantin, Nicolae Velea, Ștefan Bănulescu, Ion Gheorghe, Ion Horea, iar Fănuș Neagu publică “Somnul de la amiază “.În 1963 apar cărțile:”Laudă lucrurilor “ de G.Călinescu, “Capul Bunei Speranțe “ de Augustin Buzura,( romanele acestuia sunt necitibile în ziua de azi
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
Firul Ariadnei “, în 1958:Miron Radu Paraschivescu “Laude și alte poeme “, Marin Preda”Îndrăzneala “ și D.R.Popescu “Fuga “ iar în 1959 îi apare primul roman”Zilele săptămânii “; în1960 sunt publicate cărțile noii generații de poeți și prozatori: Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Ilie Constantin, Nicolae Velea, Ștefan Bănulescu, Ion Gheorghe, Ion Horea, iar Fănuș Neagu publică “Somnul de la amiază “.În 1963 apar cărțile:”Laudă lucrurilor “ de G.Călinescu, “Capul Bunei Speranțe “ de Augustin Buzura,( romanele acestuia sunt necitibile în ziua de azi
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]