365 matches
-
de o pasiune morbida. Fiecare român are o scenă de exces, în care se manifestă pe deplin imaginarul zolist, cum ar fi scenă în care Gervaise în L'Assomoir se deda chefului ce-i aduce pierzania. 75 Termen-cheie al poeticii balzaciene, tipul este definit de romancier în prefață la La Comédie humaine că un personaj care rezumă trăsăturile tuturor celor ce-i seamănă mai mult sau mai putin, el este modelul genului. Importantă tipului constă în faptul că el ține de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
scrisoarea Evei Hanska din 26.X.1834, Balzac recurge la o metaforă elocventa: "Leș moeurs șont le spectacle, leș causes șont leș coulisses et leș machines. Leș principes, c'est l'auteur." Academicianul Mihai Cimpoi consemnează această latura a creației balzaciene: "Artă balzaciana constă într-o abia supravegheată creare și dozare de efecte scenice, într-un joc diabolic al luminilor și umbrelor, în mizarea pe ceea ce scoate în evidență contrastul. Din grăuntele melodramatic ce nimerește pe scena teatralizata cresc lăstarii dramatismului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Hanska din 26.X.1834, Balzac recurge la o metaforă elocventa: "Leș moeurs șont le spectacle, leș causes șont leș coulisses et leș machines. Leș principes, c'est l'auteur." Academicianul Mihai Cimpoi consemnează această latura a creației balzaciene: "Artă balzaciana constă într-o abia supravegheată creare și dozare de efecte scenice, într-un joc diabolic al luminilor și umbrelor, în mizarea pe ceea ce scoate în evidență contrastul. Din grăuntele melodramatic ce nimerește pe scena teatralizata cresc lăstarii dramatismului, supuși, apoi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Roman în cîmpul magnetic al editurii Minuit, sub pana, îndeosebi, a lui Jean Echenoz, Jean-Philippe Toussaint, Patrick Deville, Marie Redonnet, Eric Chevillard. Foarte bine este nuanțată ideea că revenirea în vogă a narațiunii nu înseamnă nicicum redeschiderea unei noi ere balzaciene, ci o reinventare a povestirii, așezată acum în tipare dezinvolte, insolente, inedite, minimaliste, impasibile, în care resorturile psihologice tradiționale sunt ignorate, dacă nu chiar complet răsturnate, pînă la absurd. Umorul, spiritul ludic și plăcerea provocării cititorului, a demontării tuturor pactelor
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
transforme o încăpere în tricliniu), murii vechiului conac. În sfârșit, Costache ajunge în camera de lucru a profesorului, pe care naratorul o prezintă cu răceală; cititorul încă nu suspectează că aici se va consuma întregul incident terifiant. Tonul expunerii redevine balzacian (atenție la ultima propoziție, transcrisă emfatic de mine, care reifică spațiul terorii subsecvente): "Un birou mare de stejar, cu două fotolii de piele neagră față-n față, ocupa mijlocul odăii. Lângă peretele opus ușii, era un divan îmbrăcat în pluș
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
fie, mai ales, din cea română, sunt extrase, în general, din edițiile standard ale operelor, care se pot găsi cu ușurință în bibliotecile universitare din țară. Pentru indicațiile complete legate de edițiile utilizate, cf. Bibliografie. 49 Teodor Vârgolici subliniază hipotextul balzacian al operei lui Bolintineanu: este vorba despre romanul Le Lys dans la Valée, tot cu substrat sentimental-erotic (1972: 153). Același lucru este observat și de Șerban Cioculescu (D. Bolintineanu, 1974: 181). 50 Pentru o prezentare utilă a omului Bolintineanu în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
averea, capturat prin trădare, și pe care dușmanii "îl vor ține captiv într-o insulă pustie, pe o stîncă înaltă, la zece mii de picioare deasupra lumii", de unde, poate, într-o zi, destinul îl va chema înapoi. Acest Napoleon din textul balzacian, care trece dintr-o ordine a umanului într-una a sacrului, nu se confundă totuși, în memoria legendară, cu o altă imagine a împăratului: aceea a legislatorului, a fondatorului unei noi ordini instituționale. Iconografia din vremea Consulatului și a Imperiului
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
căror funcție este înainte de toate să se evite un anumit "hiat" între descriere și narațiune, de a da conținut povestirii conferind verosimilitate rupturilor în text. Spre deosebire de Balzac, care este maestrul rupturilor descriptive brutale, Stendhal și Flaubert, cunoscînd cu siguranță stilul balzacian, preferă tehnica motivației descriptive (reveria personajului, descoperirea unui loc nou, contemplația...). 2. Suprasemnificația descrierilor în povestire Trebuie ca, mai întîi, să se facă distincția dintre o descriere istorică sau cea legată de o povestire de călătorie și o descriere aflată
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
veritabile". Astfel, printre altele, în ce privește romanul de care ne ocupăm (este vorba de Preotul de țară), cele ale lui Anthony Welpton plecat "în căutarea unui sat necunoscut: Montégnac", din A. Anthony Welpton, " În căutarea unui sat necunoscut: Montégnac", în Anul Balzacian, 1963, pp. 143-147. 11. Idee deja prezentă la R. Jakobson, în articolul său din 1920, despre "noua poezie rusă": "violența pe care limbajul o exercită asupra spațiului literar este deosebit de vizibilă în cazul descrierilor, atunci cînd părți coexistente în spațiu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
activ în elaborarea povestirii. 1. A se vedea observațiile destul de aluzive ale lui E. Ibsch (1982) și mai ales ale lui M. Raimond, 1968 sau P. Vanbergen, 1974. 2. "Evoluția societății interzice ca romanul de astăzi să reproducă "ordinea socială balzaciană". Noile forme de povestire, cinema, radio, televiziune exprimă, mai bine decît romanul, situații, raporturi, dimensiuni ale timpului și spațiului. De altfel, evoluția științelor umane a făcut mai mult sau mai puțin să fie considerate depășite texte care pretindeau, chiar și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
apel la cunoștințele memorate de către subiect). Prin operația de ancorare, tema-titlu, ca nume, este pusă în relație cu o noțiune primitivă 7, activîndu-se astfel (atît de partea descriptorului, cît și a descriptarului) un preconstruct cultural. Prima frază din această descriere balzaciană îndeplinește acest rol: (23) În partea de jos a orașului Limoges, la întretăierea străzii Vieille-Poste cu strada de la Cité, se afla, acum treizeci de ani, o casă veche care părea că încă din evul mediu nu suferise nici o modificare. Lespezile
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
stă la baza descriptivului în expansiunea sa descompunerea obiectului minimală (simplu cuvînt sau micropropoziție), ca și maximală (secvență sau text). Exemplele de la (27) la (30), cît și schemele 5 și 8 corespund acestei proceduri descriptive prin aspectualizare. De asemenea, exemplul balzacian (23) corespunde descompunerii obiectului descris în sub-teme (PĂRȚI) legate de tema-titlu ("dale", "ziduri", "tavan"). Fiecare sub-temă este dezvoltată apoi prin predicate calificative PRq ("dale mari și sparte", "pereți prăfuiți") sau funcționale PRf ("tavanul stătea îndoit fără să se prăbușească") care
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
un ansamblu mai vast. Aceasta se dezvoltă pe baza unei relații metonimice, această propoziție SIT fiind la rîndul ei dominată de categoria spațiului (SIT Loc: " În partea de jos a orașului Limoge, la intersecția străzii Poștei vechi cu" din exemplul balzacian [23]) sau a timpului (SIT Tp: "Acum treizeci de ani", din același exemplu) care permit să fie pus în relație (metonimică prin excelență) un obiect cu alte obiecte (secundare, exterioare, învecinate). Această operație afectează fie direct tema-titlu (Pd SIT), fie
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
interesant, cu problemele sale, cu glumițele cu care încearcă să se elibereze de ele, cu mutra adesea speriată, aproape rătăcită, cu retorica absolut nepotrivită cu care face față acestei situații la care nu se aștepta. Un prozator clasic, cu pană balzaciană, ar putea scoate un personaj literar fabulos dacă l-ar lua drept punct de plecare fără să inventeze mare lucru, doar prin decupaje și citate! În privința presei noastre, nu cred că este mare lucru de așteptat pe termen scurt. Pe
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
fapte, nu am voința suficientă să le rescriu (acestea s-au scris o singură dată, În chiar momentul Întâmplării); asta și pentru că ar implica o mare doză de falsificare. Nu fac altceva decât lectură; nu pot interveni ca un autor balzacian, spre a canaliza discursul, În vederea unei unice perspective. Ca și acel pictor care se uită În oglindă când pictează Las Meninas, nu adaug nimic, nu sunt subiectiv, nu vreau să-mi aduc aminte de nimic În plus; eu copiez doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
să stea alături: ele se recomandă ca fiind scrise de un autor-cititor și pretind că apelează la documente autentice. Iată, de exemplu, ce afirmă Marin Mincu la pagina 193: „Nu fac altceva decât lectură; nu pot interveni ca un autor balzacian, spre a canaliza discursul, În vederea unei unice perspective. Ca și acel pictor care se uită În oglindă când pictează Las Meninas, nu adaug nimic, nu sunt subiectiv, nu vreau să-mi aduc aminte de nimic În plus; eu copiez doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
care-l poate transforma și pe care și el ar fi în stare a o rescrie în datele ei vizibile și ascunse, înghițit fiind de paginile ei, și ea mâncată de către el. Ca prototip al unui asemenea roman Unamunno evocă balzaciana Piele de sagriu (La peau de chagrin, 1831), imagine a vieții nemăsurat deziderative consumate irevocabil și pe măsura formulării lor de dorințele posesorului magicei piei (proiecție simbolică, desigur, a vieții înseși). Pe acest tipar își construiește și Unamuno micul roman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
bun, dar trebuia să admită că forma fusese prea pronunțat explicativă și ritmul prea tărăgănat. Investise mai mult - mai mult timp și efort, mai multe speranțe - În următoarea creație importantă, Prințesa Casamassima, un roman social panoramic de proporții dickensiene sau balzaciene, În care se aglomerau personaje din toate clasele și categoriile, de la aristocrați la anarhiști. Se documentase pentru fundalul acestei povestiri cu dăruirea unui naturalist francez, făcând până și o vizită la Închisoarea Millbank, pentru a Își asigura autenticitatea unei scene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Diavolul șchiop de Lesage, apare Robinson Crusoe de Daniel Defoe, prima traducere din romanul englez, făcută însă prin intermediar german. Dominația traducerilor din franceză persistă mulți ani. Primul fragment dintr-un roman de Balzac apare în 1836, dar primul roman balzacian tradus integral (de C. Gane) e Femeia de treizeci de ani, în 1852. Merită să relev câteva premiere de traduceri din opera unor mari scriitori în perioada pașoptistă: Noua Eloiză de Rousseau în 1837; Atala și René de Chateaubriand, tot
Istoria romanului tradus în România by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8701_a_10026]
-
rezolvată și 1 punct din oficiu. LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I Testul nr. 49 SUBIECTUL I (5 puncte) Prezintă într-un eseu structurat, de minim o pagină, particularitățile romanului de tip realist-obiectiv/ de tip realist- balzacian, prin referire la o operă literară studiată în acest semestru. În redactarea lucrării, vei urmări: definirea conceptului operațional roman; ilustrarea tipului de roman realist, prin referire la două trăsături; relevarea a două particularități de compoziție (planuri narative și simetrie); evidențierea
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
SCRISĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I Testul nr. 51 SUBIECTUL I (5 puncte) Redactează un eseu, de 1-2 pagini, în care să demonstrezi apartenența romanului Enigma Otiliei, de George Călinescu, la specia literară roman realist de factură balzaciană. În redactarea eseului, vei urmări: • Definirea conceptului roman;(1 p.) • Precizarea a patru trăsături ale realismului balzacian;(1 p.) • Ilustrarea celor patru trăsături;(2 p.) • Exprimarea unei opinii argumentate despre modul în care se reflectă balzacianismul în textul călinescian. (1
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
un eseu, de 1-2 pagini, în care să demonstrezi apartenența romanului Enigma Otiliei, de George Călinescu, la specia literară roman realist de factură balzaciană. În redactarea eseului, vei urmări: • Definirea conceptului roman;(1 p.) • Precizarea a patru trăsături ale realismului balzacian;(1 p.) • Ilustrarea celor patru trăsături;(2 p.) • Exprimarea unei opinii argumentate despre modul în care se reflectă balzacianismul în textul călinescian. (1 p.) SUBIECTUL AL II-LEA (3 puncte) Ilustrează, prin trei trăsături, stilul funcțional în care este redactat
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
un instrument de acțiune socială cât și un mijloc de luptă pentru autorul său. Tainele inimii se încadrează acțiunii politice și reflectă un dublu caracter: * erotic (intrigă și personaje romantice) * social (afirmarea concepțiilor sociale ale scriitorului.Romanul trădează influența romantică, balzaciană (realism) precum și înrâurirea romanului popular (profilul moral al personajelor feminine, eroine demonice sau angelice, simetrii și antiteze artificiale). După romanul Hoții și hagiul(1853), de Al. Pelimon, un alt important moment aparține anului 1855.În paginile revistei România literară se
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
structurat pe o temă generalumană, aceea a setei de parvenire dobândită prin orice mijloace necinstite. Aspectul realist al vremii zugrăvit în roman se reflectă in antiteza dintre destrămarea boierimii și emanciparea ciocoimii. Ca modalitate compozițională scriitorul Nicolae Filimon utilizează tehnica balzaciană. El acordă prioritate amănuntului revelator în caracterizarea personajelor. Lipsa analizei psihologice este suplinită prin surprinderea aspectelor exterioare, gesturi, mimică, vorbire. Filimon crează scene caracteristice pentru structura eroilor săi. Pronunțatul caracter de frescă socială se datorează influenței balzaciene: „Scene de viață
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Filimon utilizează tehnica balzaciană. El acordă prioritate amănuntului revelator în caracterizarea personajelor. Lipsa analizei psihologice este suplinită prin surprinderea aspectelor exterioare, gesturi, mimică, vorbire. Filimon crează scene caracteristice pentru structura eroilor săi. Pronunțatul caracter de frescă socială se datorează influenței balzaciene: „Scene de viață socială" (cap. XV), „Muzica și coregrafia în timpul lui Caragea" (cap. XVII), „Teatrul în Țara Românească" (cap. XX), „Italiana în Algir" (cap. XXII). Toate aceste documente de epocă au menirea de a reînvia culoarea locală a societății românești
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]