372 matches
-
Discursul său În fața mormântului deschis era pe alocuri Întrerupt de icnetele isterice ale bătrânelor curve (căci cine altele dacă nu ele presimt mai viu sfâșietoarea descărnare și primejdia fatală a decrepitudinii), ca și de tusea Înfundată și smiorcăielile docherilor, că Bandura nu mai știa ce să creadă, dacă era chiar tuse sau bocetul amarnic al marinarului, un surogat de plâns bărbătesc, precum erzațul său de oftături și lacrimi cu care‑și Îngâna vorbele ( Își auzea glasul cu detașare, ca pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
ambianța unui interior violaceu, unde paravanul pictat cu stânjenei decadenți, eflorescențe licențioase, adăpostea misterioasa intimitate (care atrăgea prin discreția sa tot așa cum atrag faldurile ori croiala rochiei): sofaua dură la fel ca și pupa vaporului, tapițată‑n brocart - oh, dar Bandura știa bine rânduiala chiar Înainte s‑o Întâlnească pe Marieta! - un lavabou de faianță de un alb sclipitor și un bocal falnic cu toarta alungită. Lumina rozalie a lămpii se reflecta În lustrul țesăturii paravanului, Încât irișii păreau cenușii, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
n mână, Într‑o rochie de atlaz azuriu, numai că‑n atitudinea ei, În Înfățișarea ei din lumina aceea rozalie În care părea cufundată ca‑ntr‑un acvariu (eterna Sirenă a marinarilor) era ceva care‑l va atrage imediat pe Bandura. Abia când păși În odăița ei și când ea trase draperia grea de pluș verde și‑i vârî mâna caldă sub cămașă, abia atunci Înțelese: Marietei nu‑i era hărăzit nici unul dintre acele roluri - nici de Gazdă, nici de Tricoteză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
de Gazdă, nici de Tricoteză, nici de Studentă, nici de Mironosiță - numai ea nu avea nevoie de alte ipostaze coregrafice Îndelung studiate, pentru că ea era o curvă de port.PRIVATE „Îi iubea și‑i ajuta pe marinarii de pretutindeni“ - urla Bandura În fața mormântului deschis, ca la miting - „și nu avea prejudecăți față de culoarea pielii, față de rasă sau de religie. La sânii ei pâlpâitori și atât de minunați - vorba lui Napoleon Bonaparte, imperatorul criminal - a oploșit pieptul asudat al marinarului din New York
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
și colțul rechinului, și talismanul din rădăcină de mandragoră, iar Între coapsele‑i delicate se scursese râul fierbinte al spermei și se vărsase În vaginul ei cald ca Într‑un port‑matcă al tuturor marinarilor, ca la confluența tuturor râurilor... “ Bandura Își auzea glasul Îndepărtat și rece, și atunci Îi apărură imagini din viața Marietei, de data asta nu În șir cronologic, ci aidoma foilor unui album Întoarse de vânt la voia Întâmplării, iar el, Bandura, le avea În fața ochilor. Prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
ca la confluența tuturor râurilor... “ Bandura Își auzea glasul Îndepărtat și rece, și atunci Îi apărură imagini din viața Marietei, de data asta nu În șir cronologic, ci aidoma foilor unui album Întoarse de vânt la voia Întâmplării, iar el, Bandura, le avea În fața ochilor. Prin câte mâini trecuse Marieta Își dădea imediat seama orice bărbat care o iubise - iar revoluționarul acesta cu suflet delicat fusese unul dintre ei - și atunci ea Își dădea drumul, se spovedea. Își depăna amintirile cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
grecul stătea În capul scării, ca s‑o Încurajeze). După care, scena se muta pe străzile Marsiliei, unde Marieta, fardată violent, stătea rezemată de un zid de piatră, Într‑un picior, precum o pasăre vătămată... „Suntem toți aici, Kameraden“, continuă Bandura, „suntem toți membrii unei familii mari, amanți, logodnici, dar ce zic eu, bărbații aceleiași femei, cavalerii aceleiași doamne, copărtași care s‑au adăpat la același izvor, au băut rom de la buza aceleiași sticle, au plâns beți pe același umăr și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
aceleiași femei, cavalerii aceleiași doamne, copărtași care s‑au adăpat la același izvor, au băut rom de la buza aceleiași sticle, au plâns beți pe același umăr și au vomat În același lighean, de după baldachinul verde... “ Când vocea spartă a lui Bandura amuți, Începură să se lovească de coșciug primii bulgări aruncați de mâinile grosolane ale marinarilor și docherilor care fărâmițau pământul de parcă sărau pântecele unui pește uriaș. La mormântul deschis se auzea plesnitura mătăsii drapelelor roșii și negre, care acum erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
locul Însemnelor de piatră și al crucilor de lemn putred. Și nimeni nu va ști vreodată ce anume Îi va fi stârnit, ce pornire, din beție, din durere, din ură de clasă sau rom Jamaica, Încât să Încalce ordinul lui Bandura, că se porni o minunăție de rebeliune revoluționară, stihia răzmeriței deșarte: marinari și târfe de port, aprige soiuri, se apucară să smulgă cu furie, cu Înfocare, printre lacrimi și scrâșnet de dinți, gladiole domnești, să‑și sângereze palmele de la lujerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
era deja despuiată, prădată, „de parcă trecuse un nor de lăcuste“, cum va scrie presa (Rotte Fahne va publica un articol nesemnat În care vor fi expuse atrocitățile poliției, care arestase și hăituise douăzeci de marinari). „Scoate‑ți pălăria“, Îi zise Bandura interlocutorului său. Johan sau Jan Valtin (cred că așa se numea), Într‑un acces de jelanie, căuta să‑și redeștepte chipul Marietei. Își aminti doar trupu‑i firav și zâmbetu‑i stins. Iar pentru o clipă Îi apăru În minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
căuta să‑și redeștepte chipul Marietei. Își aminti doar trupu‑i firav și zâmbetu‑i stins. Iar pentru o clipă Îi apăru În minte zâmbetul ei, umbra chipului ei, ca apoi să i se șteargă brusc. „Fii fără grijă“, zicea Bandura, „nici o altă domnișoară de familie bună n‑a fost mai duios jelită și n‑a avut o Înmormântare mai cu pompă decât tine“. ENCICLOPEDIA MORȚILOR (O viață de om) Lui M. Anul trecut, după cum știți, am făcut o călătorie În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
studiu, îndeosebi în anii 1920-1960 (cf. Șt. Boncu, 2002, 23). În ciuda acestor obiecții, după un secol de la debutul acestui concept în sfera studiilor psihosociologice, Ștefan Boncu (2002, 38) consideră imitația o formă de influență socială, subliniind importanța experimentelor lui Albert Bandura (1962, 1965) în revigorarea interesului științific pentru studiul acestui fenomen: În gândirea comună imitația este un termen relativ vag, desemnând atât procese de învățare imitativă (memorarea, să spunem, a răspunsului unui model), cât și procese de reproducere comportamentală a acestui
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
învățare imitativă (memorarea, să spunem, a răspunsului unui model), cât și procese de reproducere comportamentală a acestui răspuns. Numeroase teorii științifice ale imitației au perpetuat confuzia din simțul comun, tratând drept identice învățarea răspunsului modelului și imitarea lor propriu-zisă. Albert Bandura are meritul de a fi sesizat pericolul acestei abordări nediferențiate. El a deosebit ferm două faze ale procesului de imitație: o fază de achiziție, în timpul căruia subiectul învață comportamentul modelului, urmată (dar nu obligatoriu) de o fază de performanță în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
o serie de etape fixe, cercetările recente au arătat că, de fapt, copiii cu abilități diferite pot progresa în ritmuri diferite și că, prin urmare, teoria stadiilor elaborată de Piaget nu este neapărat universal valabilă. Teoriile sociocognitive. Contribuțiile lui Albert Bandura (1977, 1986) la domeniul cogniției sociale se bazează pe studiile sale privind procesele de învățare socială, învățarea prin observație și agresiunea. Concentrându-se pe aspectele sociale ale învățării, Bandura (1977) a scos în evidență învățarea prin observație. Observarea și, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Piaget nu este neapărat universal valabilă. Teoriile sociocognitive. Contribuțiile lui Albert Bandura (1977, 1986) la domeniul cogniției sociale se bazează pe studiile sale privind procesele de învățare socială, învățarea prin observație și agresiunea. Concentrându-se pe aspectele sociale ale învățării, Bandura (1977) a scos în evidență învățarea prin observație. Observarea și, mai apoi, imitarea comportamentului adulților de către copii poate avea consecințe pozitive (comportamente afectuoase și empatice) și negative (reacții agresive, cum ar fi, de exemplu, cele determinate de asistarea la scene
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
-i pedepsi pe ceilalți (Dodge, Bates & Pettit, 1990). Mai mult, comportamentele negative sunt de multe ori rezultatul tendințelor de a interpreta în mod greșit situațiile sociale negative ca ostile. Este vorba de ceea ce se numește atribuire ostilă negativă. De reținut Bandura a elaborat conceptul de reciprocitate triadică pentru a explica natura complexă a indivizilor, a comportamentelor și a mediului. După părerea lui, comportamentul este răspunsul persoanei la un anumit mediu sau la o anumită situație, dar, în același timp, influențează persoana
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
la o anumită situație, dar, în același timp, influențează persoana și mediul. Persoană Mediu Comportament De reținut Din perspectivă sociocognitivă, agresiunea ar putea fi explicată ca rezultat al învățării prin observație (copilul este martor potențial al scenelor de violență domestică; Bandura) sau ca rezultat al interpretării unei situații pe baza unor asumpții greșite - atribuire ostilă negativă (Dodge et al., 1990). Teoriile cogniti-comportamentale. Perspectiva cognitivă behavioristă își propune clarificarea asocierilor între gânduri și comportamente. Prin urmare, accentul cade pe înțelegerea modului în
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
necesită înțelegerea influențelor exercitate de toate variabilelor contextuale. Pentru a evalua nivelurile multiple de influență, trebuie de asemenea pus accentul pe natura duală a acesteia, copilul și părintele influențându-se reciproc. Prin urmare, natura bidirecțională a acestor influențe - determinismul reciproc (Bandura, 1985) - devine un aspect crucial în interpretarea modului în care anumite efecte interactive ale acestor influențe joacă un rol concret în crearea diferitelor traiectorii de dezvoltare. Modelul tranzacțional al lui Sameroff (Sameroff & Chandler, 1975) surprinde natura continuă și interactivă a
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
pildă, mediul de acasă cu cel de la școală), permite să se prevadă măsura în care un sistem rămâne sănătos, funcțional și echilibrat. De reținut Există mai multe teorii care pun în evidență complexa dinamică dintre influențele individuale și de mediu. Bandura a elaborat conceptele de reciprocitate triadică (1977) și determinism reciproc (1985) pentru a sublinia natura bidirecțională a influenței. Bronfenbrenner (1979, 1989) a analizat influențele ecologice ce vin din interiorul copilului către lumea exterioară (familie, comunitate, cultură). Modelul tranzacțional al lui
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
vezi Anexa B. Tratament După o trecere în revistă a tratamentelor clasice a fobiilor infantile, Ollendick și King (1998) trag concluzia că modelarea participativă și practica întărită sunt două metode terapeutice confirmate. Prima se bazează pe principiile învățării prin observație (Bandura, 1977), studiile dovedind că este mai eficientă decât folosirea exclusivă a modelelor filmate sau a metodei participative. Tehnica practicii întărite își are și ea rădăcinile în teoria comportamentală, mai exact în condiționarea operantă și managementul situațional. Cercetările au arătat că
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
constituie partea de prevenire a recidivelor. Investigațiile empirice au analizat eficiența acestor terapii atunci când sunt efectuate individual, în grup sau în familie. De reținut Waldron și Kern-Jones (2004) arată că introducerea unei perspective cognitive într-un model de învățare socială (Bandura, 1977) permite o mai bună înțelegere a multiplilor factori implicați în apariția și întreținerea abuzului de substanțe psihoactive. Este vorba aici de mecanisme de învățare prin observație și imitație (părinți și copii de aceeași vârstă) în sfera întăririi sociale, a
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
activity in combat veterans with Posttraumatic Stress Disorder”, American Journal of Psychiatry, 156, pp. 585-588. Baker, L. A., Decker, S. N., & DeFries, J. C., (1984), „Cognitive abilities in reading-disabled children: A longitudinal study”, Journal of Child Psychology and Psychiatry, 23, pp. 111-117. Bandura, A., (1977), Social learning theory, Englewood Cliffs, NJ, Prentice Hall. Bandura, A., (1985), „A model of causality in social learning theory”, in M. Mahony & A Freeman (eds.), Cognition and therapy, New York, Plenum Press, pp. 81-99. Bandura, A., (1986), Social foundations
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Psychiatry, 156, pp. 585-588. Baker, L. A., Decker, S. N., & DeFries, J. C., (1984), „Cognitive abilities in reading-disabled children: A longitudinal study”, Journal of Child Psychology and Psychiatry, 23, pp. 111-117. Bandura, A., (1977), Social learning theory, Englewood Cliffs, NJ, Prentice Hall. Bandura, A., (1985), „A model of causality in social learning theory”, in M. Mahony & A Freeman (eds.), Cognition and therapy, New York, Plenum Press, pp. 81-99. Bandura, A., (1986), Social foundations of thought and action: A social cognitive theory, Englewood Cliffs, New
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Psychiatry, 23, pp. 111-117. Bandura, A., (1977), Social learning theory, Englewood Cliffs, NJ, Prentice Hall. Bandura, A., (1985), „A model of causality in social learning theory”, in M. Mahony & A Freeman (eds.), Cognition and therapy, New York, Plenum Press, pp. 81-99. Bandura, A., (1986), Social foundations of thought and action: A social cognitive theory, Englewood Cliffs, New Jersey, Prentice Hall. Barkley, R. A., (1997), „Behavior inhibition, sustained attention, and executive function”, Psychological Bulletin, 121, pp. 65-94. Barkley, R. A., (1998), Attention Deficit Hyperactivity Disorder
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
The lingering problem of treatment resisters”, Learning Disabilities Research & Practice, 1, pp. 55-64. Tremblay, R.E., Japel, C., Perusse, D., McDuff, P., Boivin, M., Zoccolillo, M., et al. (1999), „The search for the age of „onset” of physical aggression: Rousseau and Bandura revisited”, Criminal Behaviour and Mental Health, 9, pp. 8-23. Tueth, M.J., Murphy, T.K., & Evans, D.L., (1998), „Special considerations: Use of lithium in children, adolescents, and elderly populations”, Journal of Clinical Psychiatry, 59, pp. 66-73. U.S. Bureau of the Census, (1996
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]