372 matches
-
în fundamentarea concepției. În opinia lui Bandura, interacțiunea complexă dintre diferitele procese cognitive determină învățarea unui comportament prin observare (modeling). Iar procesele avute în vedere sunt reprezentate de atenție, memorie, reproducerea prin imagini și motivația realizării comportamentului observat. În 1986 Bandura mai precizează că învățarea unui comportament prin observare este însoțită de adoptarea normelor proprii modelului și de o anumită încredere în ceea ce privește capacitățile proprii de realizare a comportamentului. Introducând noțiunea de "eficiență personală" (self efficacy), Bandura insistă asupra puterii încrederii individului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
realizării comportamentului observat. În 1986 Bandura mai precizează că învățarea unui comportament prin observare este însoțită de adoptarea normelor proprii modelului și de o anumită încredere în ceea ce privește capacitățile proprii de realizare a comportamentului. Introducând noțiunea de "eficiență personală" (self efficacy), Bandura insistă asupra puterii încrederii individului în capacitățile sale de a executa anumite sarcini. Cu cât individul își atribuie o mai mare eficiență personală, cu atât mai mult el va face eforturi pentru a-și îndeplini sarcina și performanța vizată (Bandura
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Bandura insistă asupra puterii încrederii individului în capacitățile sale de a executa anumite sarcini. Cu cât individul își atribuie o mai mare eficiență personală, cu atât mai mult el va face eforturi pentru a-și îndeplini sarcina și performanța vizată (Bandura, 1986). Influențat de aceste propuneri, dar și de altele (Leventhal, 1982), Berkowitz (1989 citat de Berkowitz, 1993) afirmă că expunerea la semnale asociate cu agresivitatea sau violența trezește în mintea individului gânduri semantic asociate acestora care influențează evaluarea situației imediate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ocazia jocului. Procedurile sunt foarte utile pentru studierea proceselor de învățare a agresivității, fiind însă mai puțin interesante în cazul determinării factorilor ce influențează performanța reacțiilor învățate. Exemplul cel mai elocvent de folosire eficientă a acestei proceduri se datorează lui Bandura și colegilor săi (Bandura, Ross și Ross, 1963a; 1963b). În studiile acestor cercetători, copiii sunt expuși sau nu la un model social, adult sau copil, care agresează o păpușă gonflabilă (suferință-durere, vezi figura 5, p. 165). Apoi copiii sunt lăsați
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
foarte utile pentru studierea proceselor de învățare a agresivității, fiind însă mai puțin interesante în cazul determinării factorilor ce influențează performanța reacțiilor învățate. Exemplul cel mai elocvent de folosire eficientă a acestei proceduri se datorează lui Bandura și colegilor săi (Bandura, Ross și Ross, 1963a; 1963b). În studiile acestor cercetători, copiii sunt expuși sau nu la un model social, adult sau copil, care agresează o păpușă gonflabilă (suferință-durere, vezi figura 5, p. 165). Apoi copiii sunt lăsați timp de 10-20 de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
criticată de către unii cercetători din cauza naturii țintei, invocându-se astfel problema credibilității interpretării observațiilor ca exemple de agresiune. Într-adevăr, comportamentul arătat copiilor poate a nu fi considerat de către aceștia antisocial, prezența modelului legitimând comportamentul. Ca răspuns la aceste critici, Bandura (1983) atrage atenția asupra distincției dintre învățare și performanță. În opinia cercetătorului, procedura demonstrează că și în acest context agresivitatea poate fi învățată. Toate performanțele, fie că este vorba despre box, pilotarea unui avion sau cântatul la pian se învață
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresiv a relevat însă o corelație slabă a acestuia cu atitudinea față de război sau față de înarmarea nucleară. În încercarea de a explica fenomenul războiului, psihologii sociali insistă pe procesele psihosociale subiacente actelor de violență, referindu-se și la genocid. Pentru Bandura (1999), procesele de autoreglare, bazate pe vinovăție sau pe teama de a primi o sancțiune socială, și în mod normal destul de eficiente pentru a reduce agresivitatea, devin inoperante în timp, subordonându-se proceselor de dezangajare morală. Factorul subiacent dezangajării morale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
eficiente pentru a reduce agresivitatea, devin inoperante în timp, subordonându-se proceselor de dezangajare morală. Factorul subiacent dezangajării morale este nevoia individului de a-și păstra o imagine de sine pozitivă. Chiar dacă procesele de dezangajare pot reflecta, în opinia lui Bandura, caracteristici individuale, particularitățile factorilor sociali influențează manifestarea acestora, reducând sentimentul de vinovăție resimțit în urma unui comportament violent. În ciuda consensului relativ al psihologilor sociali cu privire la rolul factorilor situaționali, unii autori susțin și importanța factorilor individuali în adoptarea strategiilor violente. Baumeister și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de vedere social, chiar dorit, spectatorul adoptă aceeași strategie comportamentală cu a jucătorilor. Există mai multe modele de referință care să permită înțelegerea agresivității spectatorilor din punct de vedere teoretic. De exemplu, procesele de învățare prezentate în cadrul teoriei învățării sociale (Bandura, 1983 citat de Bandura, 1986). Punctul de vedere propus de Bandura se bazează pe rezultatele studiilor ce indică o creștere imediată a agresivității la spectatorii care urmăresc sporturi violente (Arms et al., 1979; Turner, 1970). Din punct de vedere neo-asociaționist
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dorit, spectatorul adoptă aceeași strategie comportamentală cu a jucătorilor. Există mai multe modele de referință care să permită înțelegerea agresivității spectatorilor din punct de vedere teoretic. De exemplu, procesele de învățare prezentate în cadrul teoriei învățării sociale (Bandura, 1983 citat de Bandura, 1986). Punctul de vedere propus de Bandura se bazează pe rezultatele studiilor ce indică o creștere imediată a agresivității la spectatorii care urmăresc sporturi violente (Arms et al., 1979; Turner, 1970). Din punct de vedere neo-asociaționist, activarea reacțiilor agresive poate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a jucătorilor. Există mai multe modele de referință care să permită înțelegerea agresivității spectatorilor din punct de vedere teoretic. De exemplu, procesele de învățare prezentate în cadrul teoriei învățării sociale (Bandura, 1983 citat de Bandura, 1986). Punctul de vedere propus de Bandura se bazează pe rezultatele studiilor ce indică o creștere imediată a agresivității la spectatorii care urmăresc sporturi violente (Arms et al., 1979; Turner, 1970). Din punct de vedere neo-asociaționist, activarea reacțiilor agresive poate fi explicată prin prisma procesului de amorsare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
violențe și scene de agresivitate, făcându-i astfel mai tolerabili. Conștientizarea diminuării anxietății i-ar putea determina pe subiecți să-și schimbe atitudinea globală față de actele de violență. * Efectul violenței mediatizate asupra agresivității pe termen lung În conformitate cu teoria învățării sociale (Bandura, 1971 citat de Bandura, 1986) și teoria prelucrării informației (Huesmann și Eron, 1986 citat de Eron, 1994), agresivitatea se învață prin experiență directă sau indirectă (semeni, părinți etc.). Conform principiului fundamental al acestor teorii, comportamentul indivizilor este orientat să-și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivitate, făcându-i astfel mai tolerabili. Conștientizarea diminuării anxietății i-ar putea determina pe subiecți să-și schimbe atitudinea globală față de actele de violență. * Efectul violenței mediatizate asupra agresivității pe termen lung În conformitate cu teoria învățării sociale (Bandura, 1971 citat de Bandura, 1986) și teoria prelucrării informației (Huesmann și Eron, 1986 citat de Eron, 1994), agresivitatea se învață prin experiență directă sau indirectă (semeni, părinți etc.). Conform principiului fundamental al acestor teorii, comportamentul indivizilor este orientat să-și atingă obiectivele sau să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
problema morală, individul își poate insufla că provocarea durerii unei alte persoane nu este indecentă. De aceea încearcă să-l considere pe celălalt vinovat, oricare n-ar fi contextul. Aceste explicații stau la baza proceselor de dezangajare morală față de victimă (Bandura, 1999). Procesele de acest fel explică absența compasiunii pentru răniții civili de pe câmpul de luptă inamic, chiar și la sfârșitul luptei. După bombardamentele de la Hiroshima și Nagasaki în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mai puțin de 5 % dintre americani
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
contribuie la creșterea probabilității acestui gen de violență. Teoriile clasice ale învățării susțin că copilul învață doar prin experiență directă și în funcție de recompensele și pedepsele pe care le primește ca urmare a ceea ce face. O serie de experimente realizate de Bandura și colegii săi arată că copiii însușesc anumite competențe într-o manieră vicariantă, observând consecințele unor acțiuni pe care indivizii le întreprind. Observarea modelului agresiv crește agresivitatea pe care copilul o manifestă față de o păpușă, mai ales dacă copilul constată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
R.S. WYER și T.K. SRULL. Advances in Social Cognition, VI, 1993, pp. 47-56. BANDLER R. și KEAY K.A., Columnar organization in the midbrain periaqueducal gray and the integration of emotional expression. Progress in Brain Research, 107, 1996, pp. 287-300. BANDURA A., Social foundations of thought and action: A social cognitive theory, Englewood Cliffs, NJ, Prentice-Hall, 1986. BANDURA A., Moral disengagement in the perpetration of inhumanities. Personality and Social Psychology Review, 3, 1999, pp. 193-209. BARON A.A. și RICHARDSON D.R.
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
K.A., Columnar organization in the midbrain periaqueducal gray and the integration of emotional expression. Progress in Brain Research, 107, 1996, pp. 287-300. BANDURA A., Social foundations of thought and action: A social cognitive theory, Englewood Cliffs, NJ, Prentice-Hall, 1986. BANDURA A., Moral disengagement in the perpetration of inhumanities. Personality and Social Psychology Review, 3, 1999, pp. 193-209. BARON A.A. și RICHARDSON D.R., ediția a II-a, Human Aggression. New York, Londra, Plenum Press, 1994. BAUMEISTER R. F. și CAMPBELL W
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Teoria cu privire la rolul mass-media în consolidarea stereotipurilor (Cooper și Marie Jahoda). 7. Teoriile cu privire la expunerea, atenția, percepția și rememorarea selective (Schramm). 8. Teoria disonanței cognitive (Festinger), studiile cu privire la difuzarea inovațiilor (Ryan și Gross, continuate de către Rogers). 9. Teoria învățării sociale (Bandura). 10. Teoriile privind difuzarea știrilor și competiția dintre rețelele interpersonale și mass-media (Deutschmann). 11. Teoriile privind criteriile de actualitate - newsworthiness criteria (Galtung și Ruge). 12. Teoriile privind raportul dintre mass-media și dezvoltare (Schramm, Lerner). 13. Ipoteza decalajului cognitiv (Tichenor, Donohue
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
sunt: dorința fiecărui individ de a-și îndeplini obiectivele, corelată cu credința reușitei și a propriilor capacități, precum și mobilizarea resurselor personale. Se accentuează astfel trei variabile de bază: motivația, convingerea și voința. La toate acestea se poate adăuga și ceea ce Bandura (1986, p. 395) numea "autoeficiența percepută", definită prin "aprecierile oamenilor cu privire la propriile capacități de a organiza și de a executa o serie de acțiuni necesare pentru a obține diferite tipuri de performanțe". Prin urmare, autoeficiența nu are valabilitate universală, ea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
axiologice și transdisciplinare ale educației, Editura Polirom, Iași. Argyris, C., 1970, Participation et Organisation, Dunod, Paris. Arnold, H. J., Feldman, D. C., 1986, Organizational Behavior, McGraw-Hill Book Company, New York. Baker, R., Mednick, B., 1984, Influence on human development, Klumer-Nijhoff, Boston. Bandura, A., 1986, Social Fundations of Thought and Action: A Social Cognitive Theory, Prentice Hall, New Jersey. Baron, R., 1983, Behavior in Organization, Allyn and Bacon, New York. Bartlet, C. G., 1991, Le management sans frontières, Les Édition d'Organisation, Paris. Baum
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
fiind deviant sau nu, depinde în mică măsură de ceea ce face individul. Rolul decizional revine semnificațiilor pe care grupurile investite cu autoritate (în a eticheta devianța), le conferă acestor acte. Teoria învățării sociale a agresiunii a fost propusă de A. Bandura și aduce în atenție faptul că o mare parte din comportament, inclusiv agresiunea, se învață. Devianța dobândită - teoria asocierilor distinctive. (Ogien, A., 2002, p.100 apud Sutherland, E.H., 1949) argumentează că, în general, comportamentul deviant se formează în grupurile primare
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Teorii și modele parțiale sau bazate pe puține componente Teorii și modele evolutive sau bazate pe stadii Teorii și modele integrative sau comprehensive Modelul biologic Modelul evolutiv (Kandel) Teoria învățării sociale sau teoria cognitiv-socială (Goleman) are la bază teoria învățării (Bandura) Modelul sănătății publice Modelul social (Peele) Modelul dezvoltării sociale (Catalano, Hawkins) are la bază teoria controlului social, teoria învățării sociale și teoria asocierii diferențiate Teoriile învățării (Bandura, Goleman) Modelul etapelor motivaționale multicomponente Werch și DiClemente Teoria interacțională a delincvenței (Thornberry
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Kandel) Teoria învățării sociale sau teoria cognitiv-socială (Goleman) are la bază teoria învățării (Bandura) Modelul sănătății publice Modelul social (Peele) Modelul dezvoltării sociale (Catalano, Hawkins) are la bază teoria controlului social, teoria învățării sociale și teoria asocierii diferențiate Teoriile învățării (Bandura, Goleman) Modelul etapelor motivaționale multicomponente Werch și DiClemente Teoria interacțională a delincvenței (Thornberry) Teoriile atitudinal comportamentale Modelul procesului de afirmare al tinerilor (Kim și colab.) bazat pe teoria controlului social, a modelului dezvoltării sociale, a comportamentului problemă și a învățării
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
nu poate să controleze cantitatea de alcool pe care o consumă (one drink, one drunk - sloganul "Alcoolicilor anonimi") și, dacă a început să bea, nu se mai poate opri, dar nu există studii care să demonstreze acest fapt. Teoriile învățării (Bandura, A., 1977) explică consumul de drog ca fiind un fenomen de dobândire, de învățare prin condiționare sau prin imitare. Un rol important, mai ales în etapa de debut a consumului de droguri, avându-l învățarea socială. Teoria susține că există
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de drog, accesibilitatea acestuia și gradul de acceptare). 3.3.3. Teorii integrative și comprehensive Teoria învățării sociale sau teoria cognitiv-socială (Goleman, D., 2001, p. 305) are la bază principiile învățării sociale și cunoașterea individului din perspectiva mediului său social (Bandura, 1977). Aceasta este o teorie psihologică bazată pe principiile învățării și pe cunoașterea persoanei din perspectiva mediului social în care își manifestă comportamentul. Pentru cei care locuiesc în cartiere cu o mare rată a criminalității, unde drogurile se vând la
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]