1,019 matches
-
îmbrățișa sau a brusca pe cineva, cu gesturi largi, nițel smucite, cu o voce îngroșată, de-o duritate moale, ca și cum ar face mereu un efort spre a nu deveni tunătoare. O combinație de ingenuitate frustă și demonie emană din făptura bardului, amintindu-ni-l cumva pe Rasputin. Alcătuit din vădite contraste, Adam Puslojiš are darul de-a fixa atenția, de-a domina o adunare printr-un discurs îmbelșugat, ca și printr-o carismă a unui autoritarism de anacronică tăietură. Un autoportret
Poet și personaj by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7642_a_8967]
-
în limba sîrbă, pentru a trece apoi la texte așternute direct în românește. În locul habitualelor stări conflictuale dintre naționalități, o mișcătoare umoare a concordiei, rimînd cu ceea ce se cheamă acum, cu o sintagmă politicianist-clișeizată, "integrare europeană". Pe un fundal istoric, bardul își transcrie relația morală cu ambele țări dunărene: "Încă mai simt și cutremurul / din anul... și din anul... / și mirosul sîngelui vărsat / a cincea oară în Balcani / într-un singur secol care / abia ieri a trecut... și eu / intru! Intru
Poet și personaj by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7642_a_8967]
-
vederile d-sale, "sîrbea", avînd și alți apropiați din toposul nostru, are cultul tradițional al prietenilor, acea filia pe care atît de precipitata, de trepidanta viață modernă riscă a o neglija. O căldură sufletească "de modă veche" îl face pe bard să-i convoace pe cei apropiați, să-i acuze venial și să-i scuze prompt pentru eventualele absențe: "Chiar astăzi / mi-am adunat / la un loc frumos / toți prietenii // observ nervos și atent / că unii din ei / lipsesc total sau
Poet și personaj by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7642_a_8967]
-
Tandri intermediari ai unor asemenea ritmuri: „Nu violați cuvintele scrise de poeți/ pe gemete de pădure,/ dintr-un izvor susurînd/ și plin de limane./ Ele vă trezesc spre tumulturi albastre,/ întărindu-vă pentru o Trecere” (Nu violați cuvintele...). Așa cum unor barzi le e proprie declarația plină de superbie, lui Vasile Ponea îi convine figura modestiei, un soi de litotă sufletească, în măsură a favoriza unitatea lăuntrică a discursului. Să recunoaștem că nu întîlnim deseori, la ora actuală, autori care să se
Sensibilitatea în stare pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4935_a_6260]
-
cuviincios, laudativ, care nici nu ar necesita, la urma urmelor, o apropiere reală, concretă față de un text sau altul, față de poezie, de publicistică sau corespondență. Fenomenul cuprinde încă ceva. Aiuritor. Senzația unei majorități semnificative că are opera acestor clasici - monumentali, barzi și alte etichete - la degetul mic. Că au parcurs-o, exhaustiv, desigur, că se plimbă lejer prin conținut și că jonglează cu nuanțele. Perioada comunistă a impus o anumită receptare. Și numai una. Despre ei, numai de bine. Nu erau
În măruntaiele unui text by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5950_a_7275]
-
totodată unei terifiante îndoieli: „Este o coborîre în abis... Rămîne de știut dacă acolo, în abisul meu, se află ceva, și dacă după coborîre se mai poate urca”. Așadar ne aflăm la antipodul oricărei idealizări. „Abisul” în care a descins bardul nu e unul cu destinație exclusiv personală, ci suficient de încăpător pentru a intra într-însul o colectivitate, cea a concetățenilor supuși unei terori epocale: „asediată cetatea și pălmile crăpate bătucesc / victoria, a cîta? / Cerne pre noi cenușiu și pustiu
„Intoarcerea” unui poet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5971_a_7296]
-
este în cazul în care Gerard Depardieu a avut loc recent la salut actorul francez.Belgienii făcut-o cu umor.Primarul a devenit "Senesaelix", o copie a Asterix, și toți membrii echipei au devenit locuitori ai satului îndărătnic Daci.Druid, bard, toate au un rol de jucat și au un singur scop: de a pregăti mai bine sosirea alias Obelix Gerard Depardieu.
Vezi cum îi urează belgienii bun-venit lui Gerard Depardieu în Nechin by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/57074_a_58399]
-
crește și înflorește precum / borhotul de după primul must”, pe de altă parte Îngerul, făptură neștiutoare de tertipurile esteticii: „Îngerul care mă ține în brațe / ca pe un prunc al nimănui / nu știe că scriu acum un poem”. Situat la mijloc, bardul înregistrează înfiorat nu doar impactul celor două tărîmuri, apte a dezlănțui „un război galactic”, ci și propria sa uzură morală. Ni se propune astfel o suită de trăiri pătrunzătoare chiar prin insuficiența lor, prin dispoziția lor declinantă convertită în carate
Un poet oximoronic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5742_a_7067]
-
de mic / încît și Dumnezeu ca să-l nimerească / trebuie să ceară lămuriri / de la primul trecător” (Orașul fără nici un locuitor). Cu toate că deschis spre largile orizonturi sădite în ființă de împrejurarea că „Omul îl reconstruiește pe Dumnezeu după chipul / Și asemănarea Sa”, bardul nu omite a preciza că „în detalii dospește arta”. De unde un șir de metafore în care întregul e o aglutinare de detalii specificate, aidoma unui ciorchine întunecat care-și expune cu claritate boabele ce-l alcătuiesc: „Sub pielea mea sînt
O vitalitate debordantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5891_a_7216]
-
dedicată muzicii de cameră, are loc în Connecticut, într-un loc cu nume predestinat, „Music Mountain”... Festivalul de la Caramoor, nu departe de New York, cu un program ce îmbină concerte camerale, operă și muzică simfonică a împlinit 65 de ani. La Bard College, „Summerscape”, sub egida lui Leon Botstein, dedică anual mai multe sfârșituri de săptămână unui singur compozitor. În 2010, acesta a fost Alban Berg. Anul viitor va fi rândul creației lui Sibelius... Spectatori cultivați sau doar turiști în tranzit sunt
Festivaluri în Noua Anglie - Tradiție și schimbări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5920_a_7245]
-
mai mare ușurință de la naturalețea conversației la postura scenică, Nicolae Tzone leagă direct mărturisirea doctrinară de textul poetic. Aproape în orice loc, acesta probează bravada scumpă inimii sale, hiperbola eului devenită un „punct de onoare" al creației. De remarcat că bardul e totuși mereu infuzat de conștiința sa de înger căzut. Spre deosebire însă de autorii ce și-o înfățișează la modul unei frămîntări, a unei crize, d-sa e stăpînit de simțămîntul unei vitalități radioase, răscumpărătoare. O copleșitoare jovialitate se
Un înger rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6215_a_7540]
-
apelînd la trei scriitori, Dan Deșliu, Adrian Păunescu și D. R. Popescu. Păunescu s-ar fi înfățișat la sediul C.C., dar n-a fost de acord să ia cuvîntul la televizor. Ce-am putea adăuga noi? Dacă prestația proceaușistă a bardului de la Bârca și a lui D.R. Popescu erau de notorietate, Dan Deșliu marșase de mai mult timp pe linia unei „disidențe" pe cît de neașteptate pe atît de riscante. Să nu fi fost la curent cu acest lucru Ceaușescu? Să
Cum au sfîrșit dictatorii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6034_a_7359]
-
Popescu erau de notorietate, Dan Deșliu marșase de mai mult timp pe linia unei „disidențe" pe cît de neașteptate pe atît de riscante. Să nu fi fost la curent cu acest lucru Ceaușescu? Să fi rămas cu imaginea idilică a bardului ce l-a celebrat pe Lazăr de la Rusca? Tot ce se poate, plus nota picantă a împrejurării.
Cum au sfîrșit dictatorii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6034_a_7359]
-
unde au trecut greierii, eu am scris poezie, pe unde au trecut îngerii, era scrisă poezie”. Într-un soi de panteism liric, abstractul și concretul fuzionează: „Lucrurile abstracte sunt lucruri firești, așezate pe ochelarii lui Dumnezeu”. Vîrsta arhetipală a acestui bard ingenuu n-ar putea fi decît cea edenică. Întrebîndu-se, atunci cînd Masa Tăcerii i se înfățișează acoperită de o zăpadă zaharoasă, „cine taie tortul pentru îngeri?”, d-sa numește copiii precum un substitut al celestelor înaripate. E o copilărire a
Vîrsta edenică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5469_a_6794]
-
cu propria-i condiție nouă, care aruncă asupra mediului rustic priviri condescendente, rezultînd un șir de metafore, un limbaj ce marchează contrastul dintre primordial și derivat, dintre natural și livresc. Incapabil a se mai întoarce deadevă ratelea în spațiul originar, bardul efectuează acolo vizite melancolice, incursiuni ale unei rememorări ocazionale, mărturisind: „Eu aș fi vrut să mai rămîn, / Eu trebuie să plec (Legănări). „Emoția” d-sale e circumscrisă în principal de toposul urban (Emoție de primăvară). Se produce o sciziune în
Un limbaj personal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5187_a_6512]
-
cele două stări, asemenea grecilor antici care nu întîmpinau moartea cu groaza modernilor (heideggerianul die Angst), pentru că o recuperau panthareic, prin conceptul curgerii cosmice. De reținut disocierea pe care ne-o propune exegetul între cele două ipostaze majore cu care bardul în discuție apărea „la rampă” și anume Thanatosul „ca forță mitică egocentristă” și Erosul ca „spirit mitic generos prin excelență”. Aici ne îngăduim a schița un profil al lui Cezar Ivănescu. Lăuntric dominat de energia thanatică suverană, acesta dispunea astfel
O critică existențială by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5404_a_6729]
-
de Theodor Damian și cea cu care, istoricește, ar putea fi pusă în relație, aparținînd poeziei noastre mistic-religioase din interbelic. Pe cînd gîndiriștii exploatau cu fervoare stratul tradiției, etalau cu mîndrie specificul etnic, își ornau lexicul cu arhaisme și regionalisme, bardul în discuție are, dimpotrivă, beția spațiilor transfrontaliere. O insațiabilitate geografică îl frisonează.. Departe de figura sacerdotului ortodox tradițional, cufundat în lectura „vechilor ceasloave”, acest teolog modern, al cărui „călcîi slab” pășește „peste kilometrii Europei”, își dă în vileag gusturi cosmopolite
Între credință și simbolism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5120_a_6445]
-
devine un spectru alcătuit din vicii scîrboase și defecte reprobabile, iar morala ce se desprinde culminează într-o platitudine seacă: chiar și marii artiști au fost oameni, caz în care discuția se poate încheia. Christopher Gibbs, profesor de muzicologie la „Bard College Conservatory” din New York, e un spirit cast, dovadă declarația de principiu cu care își începe cartea, mărturisind că intenția lui nu e de a-l sufoca pe Schubert sub o avalanșă de detalii intime. Intuiția care-i călăuzește volumul
Compozitorul fără biografie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5200_a_6525]
-
aveau o justificată, cronică nemulțumire față de actualitatea lor, strîmbă, vexatoare în raport cu etnia pe care o reprezentau. Misia luptătoare pe care au adoptat-o le impunea o sobrietate, o disciplină incompatibilă cu tihna, cu destinderea euforică a momentului, așa cum o recomanda bardul latin: "Bucură-te de ziua de azi și încrede-te prea puțin în cea de mîine". Dimpotrivă, tensiunea lor morală se îndrepta spre viitor, concentrată într-un ideal pe tărîmul căruia trecuseră cu arme și bagaje. Negăsind satisfacție în prezent
Mimarea istoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6668_a_7993]
-
tăcute" (Trupul absent). "Aripa mare a lui Blaga colindă peste versurile și felul de a gîndi liric al lui Gheorghe Pârja", afirma Nicolae Breban. Cu adevărat, autorul Laudei somnului e deferent confirmat, difuzat în discursul iubitor de mister ancestral al bardului contemporan: Dacă din lacrimă răsare lumină / Dacă în piatră se limpezește ceața / Dacă furnica duce povara harului / E semn că între brațele reci / Un trup al iluziei a înviat. // Numele tău nu se rostește / Ci se mistuie / În arderea fără
Poeți maramureșeni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6643_a_7968]
-
răcoarea / La sfat tăcuți în jilțuri îi îmbie... Ei își presară-n carnea crudă sarea / Din solnițe cu-o gravă bucurie, / Mult răbdători la tot ce se întîmplă, / Și cu ciocanu-și bat suave cuie / De puritate în rotunda tîmplă" (Asceți). Bardul se consubstanțiază cu lumea obiectuală, implorată printr-o afectare angelică să-l accepte: "O, azi sunt bucuros ca un cristal! / Fără cusur mi-s hainele de înger. / Mi-e fiecare nastur triumfal / Încoronat de proaspete răsfrîngeri. // Luați-mă, oglinzi, în
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
închideri,/ Pentru-adorare, din uleiuri scoși, / Pe crucea geamurilor zac Hristoși" (În magazie). Amoral și impiu, poetul se slujește de îngeri ca de o recuzită a afectării unui serafism salutar. Dar nu e vorba decît de o altă poză pe care bardul asentimental (doar senzual și imaginativ) o montează spre a-și popula "transcendența goală" (aici se potrivește de minune sintagma lui Hugo Friedrich): "O copilandră-punk-omidă-albastră. / Îngerii-și bagă în ziduri o aripă. / Vai, unde e neprihănirea noastră: Parfum greoi ce fluturi
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
difuză, chiar dacă e cuibărită în cuibul de mătase al libovului: "Vorbiți încet, sau poate chiar în șoaptă, / Azi sunt neputincios ca o mătasă, / Doar sufletul îmi lunecă prin casă / Pe marile covoare și așteaptă" (Astenie). Neavînd însă loc ascensiunea spirituală, bardul virează energic spre materie, o sporește, o intensifică. Hiperbola e maniera d-sale de-a se adresa unei materialități suverane, în care efemerul clipei poate atinge delirul: Ne vom plimba-ntr-o brișcă dublă,/ Eu bun și gras, tu rea
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
Ylvis, umoriști bine cunoscuți în țara lor - au propria lor emisiune TV -, strălucește prin absurditate...Videoclipul este produs de Stargate, echipă de producție care a colaborat și cu Rihanna și Katy Perry", scrie sursa citată. Pe site-ul Mother Jones, Bard Ylvisaker, care face duetul cu fratele lui, Vegard, se arată mirat de succesul piesei. Cântecul a fost scris pentru o emisiune TV și ar fi trebuit să distreze câțiva norvegieni cam trei minute", a spus el. The Week scria recent
Poate detrona "Gangnam Style", dar textul strălucește prin absurditate by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63434_a_64759]
-
adică, spre a-l cita pe Paul Valéry, „un scriitor ce poartă în el un critic pe care îl asociază în mod intim în lucrările lui”. La hotarul dintre prototipul apolinic al Muzelor și actualitatea cu neastîmpăratul său sfredel psihanalitic, bardul ne mai aduce la cunoștință că, „pentru mine, poezia este 99 la sută dicteu din înalt - poate din îmbinarea dintre inconștient și conștient, prin acumulări de care nu-mi dau seama și nici nu doresc să le cunosc”. Dar peste
O natură clasică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4753_a_6078]