295 matches
-
furajul. 18) Scuturător de arbori pentru recoltat. 19) Mașini de recoltat pentru alte produse agricole (oleaginoase etc.). 20) Batoze de cereale. Sunt, de asemenea, clasificate aici - chiar dacă sunt prezentate separat angrenajele automate, care constituie aparatele auxiliare care se fixează pe batoze în vederea asigurării unei alimentari continui a acestor mașini, prin divizarea prealabilă și punerea în snopi. 21) Mașini de depănușat și de desfăcut boabele de pe știuletele de porumb. Se clasifică la această poziție mașinile de tuns gazonul, cunoscute ca mașini de
ANEXĂ nr. 84 din 5 ianuarie 2000 REACTOARE NUCLEARE, CAZANE, MASINI, APARATE ŞI DISPOZITIVE MECANICE; PARTI ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]
-
ca în cazul anumitor mașini de verificat ouă, si a anumitor sortatoare de ouă. Mașinile pentru curățarea sau pentru trierea semințelor sau a legumelor uscate se clasifică la poziția nr. 84.37. Unele mașini și aparate de la această poziție (combine-batoze, batoze, presa de cules și balotat, mașini de sortat, selecționatoare etc.) pot să incorporeze aparatele auxiliare de manevrare sau de alimentare, cum sunt transportoarele cu banda, mașinile de ridicat snopi, elevatoarele de paie, lanțurile de cupe etc., care urmează regimul mașinii
ANEXĂ nr. 84 din 5 ianuarie 2000 REACTOARE NUCLEARE, CAZANE, MASINI, APARATE ŞI DISPOZITIVE MECANICE; PARTI ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]
-
lățime 8 m; Strada Cartierul Nou - de la gospodăria Raia Paul până la gospodăria Nicolae Gheorghe, lungime 1.352 m; lățime 18 m; Strada Zootehniei - de la gospodăria Georgescu D. Gheorghe până la gospodăria Nițu V. Petre; lungime 970 m; lățime 10 m; Strada Batozei - de la gospodăria Ilie Vasile până la imobil 6; lungime 108 m, lățime 8 m; Strada Piscicolei - de la gospodăria Savu Constantin până la gospodăria Moldoveanu Ion; lungime 520 m; lățime 11 m; Strada Pirel - de la gospodăria Hubert Maria până la gospodăria Micu Ioana; lungime
HOTĂRÂRE nr. 1.303 din 27 decembrie 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.349/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Călăraşi, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Călăraşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238443_a_239772]
-
Coșbuc, Mihai Viteazu (parțial 200 m), Răzoare, Culea Corneliu, Belșugului, Avram Iancu, Costache Dascălu, Gheorghe Draguș, Sfânta Vineri, Mihail Kogălniceanu, Alexandru cel Bun, Portului (parțial 610 m), Barbu Lăutaru, Trandafirilor, Borcea (parțial 2.070 m), Vlad Țepeș, Iancu Jianu, Arțarului, Batozei, Dâmbului, Luminii (parțial 225 m), Preda Buzescu, Viilor (parțial 200 m), Lalelelor, Pinilor, Prelungirea Eforiei, Spitalului, Ștefan Octavian Iosif, Șoimului, Corbului, Ciocârliei", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "2.680,00"; - la poziția nr. 13, coloana 3 va avea
HOTĂRÂRE nr. 389 din 2 mai 2012 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.353/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Ialomiţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Ialomiţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241834_a_243163]
-
Str. Agricultorilor Str. Agronomilor Str. Alexandre Dumas Str. Alexandru Ciurea Str. Alexandru Donici Str. Alexandra Vlahuță fără blocuri Lama Str. Alexandru Vlahuță blocuri Lama Str. Almașului Str. Alunului Str. Arany Janos Str. Arinilor Str. Aurel Ciupe Str. Aurel Gurghianu Str. Batozei Str. Bela Bartok Str. Berăriei Str. Bihorului Str. Bogdan Petriceicu Hașdeu cu excepția numerelor poștale 45 și 90 Ale. Brateș Str. Brutarilor Ale. Bucura Str. Buzău Str. C. A. Rosetti Str. Caius Iacob Str. Calvaria Str. Câmpului Str. Cardinal Iuliu Hossu
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
un discurs după premiul opera omnia soarele de vameși furat la cîntar dimineața ne va lua în brațe patern. ieftină aritmetică, pe buza lividă erotica sadică, scînteile secerii sub ciocan... sublimă rusticana vitae sudoare, rachiu ieftin, biblia britanică precum o batoză prin lan 13 copii sub aceeași exotică umbrelă fabrica de proști cu sînii lipicioși, izvorînd anemic laptele planetar. omnivore ierbivore candidați nobel, bine că sunt paie vom avea foc, vom avea mături perfidia fierbe în șarpe, spina christi exultă! biblia
Constantin Hrehor by Cnstantin Hrehor () [Corola-website/Imaginative/10614_a_11939]
-
de emigrare în state că S.U.A.,Franța,Germania cu o cultură evoluata pentru acea perioadă, cu mijloace de productie moderne,moară cu valțuri pe apă și cu motor cu explozie,utilaje de timplarie complexe aduse din Viena,utilaje de agricultură batoze,tractoare,teascuri de vin,cazane de rachiu industriale,toate acestea aduc la sfîrșitul anilor 1949 numai necazurii;arestări,deportări în Bărăgan,domicilii forțate,colectivizarea iar apoi duc la desfințarea acestei comune cu peste 700 de ani de atestare. Au fost
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
prin măsurile draconice de urmărire a producției agricole și impunerea unui sistem de cote diabolic de neimaginat. Oamenii erau obligați să ducă din vârful muntelui cerealele în pai la o arie din centrul de comună unde se îmblătea cu o batoză a statului desigur naționalizată de la un gospodar mai înstărit. Cota se lua în funcție de suprafețele terenurilor agricole, astfel încât erau oameni care nu mai duceau acasă mai nimic, devenind muritori de foame. Animalele se inventariau cu strictețe; s-au impus cote de
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
copșie (=copcie)= orificiu sau ansă (toartă) pentru încheiat nasturele, butonieră, cheotoare; ciupă, șiupă=albie pentru îmbăiat (scăldat) copii mici. -"cu litera D" -dârg=unealtă cu care se scoate pâinea din cuptor sau cu care se adună grâul în grămezi după batoză înainte de vânturare (nescos din pleavă); durău=loc, teren în pantă destul de înclinată și pe care există pietre (roci) relativ rotunde care se rostogolesc ușor la vale; dâmp=deal mic ori ramificație (picior) de deal, pinten mai mare de deal cu
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
felii ori fâșii groase de 3-4mm devenind un produs foarte inflamabil); iñe=unde; izâtură=locul din vale, părău de unde se face devierea apei pentru a merge pe iazul morii; iñiva=undeva; iosag= avere, bogăție. -"cu litera Î" -Îmblăcire= treierare cu batoza de munte formată din două mașini astfel: -una este batoza propriuzisă cu motor care ia grâul cu teci cu tot (cu pleavă) de pe paie (din spice), -alta este vânturătoare acționată manual care scoate grâul din pleavă și -opțional mai poate
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
inflamabil); iñe=unde; izâtură=locul din vale, părău de unde se face devierea apei pentru a merge pe iazul morii; iñiva=undeva; iosag= avere, bogăție. -"cu litera Î" -Îmblăcire= treierare cu batoza de munte formată din două mașini astfel: -una este batoza propriuzisă cu motor care ia grâul cu teci cu tot (cu pleavă) de pe paie (din spice), -alta este vânturătoare acționată manual care scoate grâul din pleavă și -opțional mai poate fi treierul care sortează mai fin grâul pe categorii și
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
scoate grâul din pleavă și -opțional mai poate fi treierul care sortează mai fin grâul pe categorii și mai elimină si alte corpuri străine care nu au fost eliminate de vânturătoare. Termenul a rămas de pe vremea când operația facută de batoză era făcută de "îmblăciu" și se numea firesc "îmblăcire"; întoloși= uni (căsători, asocia); înșiripa, înciripa= înfiripa, forma o acțiune, fenomen, etc ; împcilit= nedezvoltat normal pentru vârsta care o are (vietate, plantă). -"cu litera L" -lesă, leasă=panou, corp confecționat din
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
sat de pe Valea Streiului, așezat în vecinătatea munților, care are terenuri pretabile la cultivarea cerealelor. Trebuie remarcat că muncile agricole pentru cultivarea cerealelor solicitau o cantitate mare de activitate pentru numeroasele operații, ogorât, arat, săpat, plivit, cosit, treerat (după apariția batozelor), etc. De asemenea se impune a remarcă dificultățile înregistrate la cultura porumbului, aceasta fiind cea mai laborioasă cultură. În bibliografia consultată se fac referiri la introducerea plugului de fier, în Livadia și în satele din jur, deabia în anul 1885
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
secolului XIX, între uneltele agricole folosite în Livadia, aceasta era din lemn cu ,târși”, asemănătoare unei greble, fiind confecționată din crengi de mesteacăn cu ramuri bogate, trase de animale prin < târâre> pe pământul arat. La începutul secolului XX, înainte de apariția batozelor, grâul era bătut cu ,înblăciu”,după seceriș. Această unealtă era confecționată din două bucăți de lemn, una mai lungă și alta mai scurtă, legate cu o curea de piele, având de secole o formă comună, în toate satele. Subsemnatul a
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
păstorii din acești munții și locuitorii din Uricani, Lupeni, etc. Locul de desfășurare a sărbătorii se și numea „Nedeița". Vitele se coborau din munte la terminarea secerișului din sat pentru a paște iarbă pe „miriște".Treieratul cerealelor se făcea cu batoze tracționate, la început, cu boii sau caii din gospodărie, iar operația propriu zisă de treierat dura cca. 3-4 săptămâni. Această mutare din curte în curte a batozei era dificilă, deoarece căile de transport (ulițele) și curțile erau înguste, unele fiind
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
din sat pentru a paște iarbă pe „miriște".Treieratul cerealelor se făcea cu batoze tracționate, la început, cu boii sau caii din gospodărie, iar operația propriu zisă de treierat dura cca. 3-4 săptămâni. Această mutare din curte în curte a batozei era dificilă, deoarece căile de transport (ulițele) și curțile erau înguste, unele fiind în pantă. Batozele erau ale unor proprietari din alte sate (îndeosebi din zona Orăștiei, unde satele aveau locuitori mai înstăriți, terenurile fiind bune pentru agricultură în Lunca
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
început, cu boii sau caii din gospodărie, iar operația propriu zisă de treierat dura cca. 3-4 săptămâni. Această mutare din curte în curte a batozei era dificilă, deoarece căile de transport (ulițele) și curțile erau înguste, unele fiind în pantă. Batozele erau ale unor proprietari din alte sate (îndeosebi din zona Orăștiei, unde satele aveau locuitori mai înstăriți, terenurile fiind bune pentru agricultură în Lunca Mureșului). În schimbul serviciului se percepea “uiumul”(vămuire, un procent din cantitatea de cereale treierată). Aceste batoze
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Batozele erau ale unor proprietari din alte sate (îndeosebi din zona Orăștiei, unde satele aveau locuitori mai înstăriți, terenurile fiind bune pentru agricultură în Lunca Mureșului). În schimbul serviciului se percepea “uiumul”(vămuire, un procent din cantitatea de cereale treierată). Aceste batoze se stricau frecvent ceea ce genera multe opriri pentru reparații, iar în funcționare erau un pericol de producere a incendiilor. Ziua de treieriș la fiecare casă era una de mare sărbătoare (a recoltei) și bucurie pentru întreaga familie, la care participau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de două ori pe an (la Paște și la Crăciun), care era în acelaș timp o curățenie și dezinsecție totală. Gospodăria individuală mai avea în plus construcțiile: șura cu două grajduri, iar în mijlocul curții locul unde erau parcate căruța sau batoza (pentru treierat grâul). În secolul XIX , în curtea cu pământul bătătorit a șurii se făcea ,îmblătitul” grâului, treerarea manuală a grâului. În podurile șurii și deasupra grajdurilor se introducea fânul, nutrețul animalelor în timpul iernii. Șura era construită la început din
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
boabele din spic. Paiele se scuturau de boabe cu furca din lemn, iar boabele se scuturau și se vânturau de pleava la vânt și cu ciurul. Un alt procedeu era călcatul spicelor din snop cu caii sau boii până la apariția batozelor de mână care erau acționate de patru oameni și a batozelor care erau acționate cu caii Istoric: - Istoric: numele satului vine de la un călugăr iezuit sau fraciscan Saint Martin (informație preot Vasile Frențiu). Este adevărat că ungurii și-au înregistrat
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
lemn, iar boabele se scuturau și se vânturau de pleava la vânt și cu ciurul. Un alt procedeu era călcatul spicelor din snop cu caii sau boii până la apariția batozelor de mână care erau acționate de patru oameni și a batozelor care erau acționate cu caii Istoric: - Istoric: numele satului vine de la un călugăr iezuit sau fraciscan Saint Martin (informație preot Vasile Frențiu). Este adevărat că ungurii și-au înregistrat originile pentru că sub ei s-au făcut și s-au botezat
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
cartofi, fan, ceapă, lapte, lâna și aveau fiecare plan de cultură primit de la stat. Atunci s-a făcut arie săteasca, în locul Sătescul, pe terenul care era clejia bisericii, unde oamenii aduceau grâu legat în snopi, făceau stoguri și treierau la batoza. A fost un lucru bun pentru că se puteau urmări măsurile contra incendiilor, dar și pentru stat că urmărea predarea prioritară a cotelor de grâu. (Frentiu Titus) - În general oamenii nu își dădeau copiii la scoala, erau suficiente cele 4 clase
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
asigurau recolte necesare unui trai îmbelșugat. Grâul se cosea cu coasa, se strângea în claie de paie, se încărca în căruțe și apoi se ducea la „ceată”. Ajunși la ceată, aceste claie se descărcau cu furcile și se introduceau în batoze care separau boabele din grâu de spice. Acestea din urmă se foloseau iarna pentru încălzire, dar și la fiertul mâncării. Hrana nu era prea diversificată și nici vasele din care se mânca. Membrii unei familii mâncau cu toții, cu lingură de
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
a înființat în primăvara anului 1961 prin preluarea terenurilor de la săteni {circa 1.800 hectare } arate și, în mare parte, semănate cu diverse culturi, inclusiv culturi furajere pentru șeptelul colhozului . La acestea se adaugă un tractor pe senile și trei batoze pentru treierat griu . Zestrea slabă a inventarului gospodăresc adus cooperativei se explică prin înapoierea economică, dar și urmare a înstrăinării acestuia în toamna anului 1960 { o parte din țărani și-au vindut boii și întreg inventarul cu puțin înainte de înființarea
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
lumină farurilor de tractor, fiindcă tulpina era mai umedă noaptea și se tăia mai ușor, fără să fie distruse tulpina și frunzele }, plivitul grâului, recoltarea acestuia prin cosire, legarea snopilor, adunarea în "clăi", transportul la " arie " și treieratul propriuzis cu Batoza. Toamnă, în nopțile cu luna, avea loc tăiatul tulpinilor de porumb cu echipa { "tulei"}, iar pentru a trece timpul mai usor se cântă în grup diverse cîntece, amestecându - se glasuri de femei, bărbați și copii . Unul din cintece era "Batrînețea
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]