440 matches
-
outcome studies comparing bona fide psychotherapies: Empirically, ”All must have prizes”. Psychological Bulletin, 3, 203-215. Waters, V. (2003). Povești raționale pentru copii. Cluj-Napoca: Editura ASCR. Watson, D. (2000). Mood and temperament. New York: Gilford Press. Watson, J.B. (1913). Psychology as the behaviorist views it. Psychological Review, 20, 158-177. Watson, J.B., și MacDougall, W. (1929). The battle of behaviorism: An exposition and an exposure. [A debate between the leading behaviorist and the leading instinct theorist of the early 20th century.] Watson, J.B., și
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
2000). Mood and temperament. New York: Gilford Press. Watson, J.B. (1913). Psychology as the behaviorist views it. Psychological Review, 20, 158-177. Watson, J.B., și MacDougall, W. (1929). The battle of behaviorism: An exposition and an exposure. [A debate between the leading behaviorist and the leading instinct theorist of the early 20th century.] Watson, J.B., și Rayner, R. (1920). Conditioned emotional reactions. Journal of Experimental Psychology, 3, 1-14. Weber, E.H. (1834). De pulsu, resorptione, auditu et tactu: Annotationes anatomicae et physiologicae. Lipsiae [Leipzig
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
-li-se o competență deosebită. Ei se poziționează în postura celor care construiesc neîncetat proiecte, care-și desfășoară activitatea privind permanent la viitor. Specialiștii în științele educației consemnează patru „curente fondatoare” în pedagogia adulților (Maubent, 2004): a) cel comportamentalist sau behaviorist, punând accentul pe comportamentul individului, din care s-a născut pedagogia obiectivelor și cultul instrumentelor și metodelor de control al progresului; b) cel umanist și personalist, care pune în prim-plan relația formator-format; c) curentul critic, care își propune să
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
structuri ale personalității în curs de cristalizare, și mai ușor educabile, precum și posibilitatea de a sugera cadrelor didactice, ca în analiza pe care o fac activităților elevilor, poziția lor teoretică și practică să nu derive din enunțurile nomotetice (de origine behavioristă) care definesc personalitatea ca o structură cu proprietăți universale, cât din enunțurile teoriilor idiografice, născute din aspectele clinice ale activității școlare, concrete. Acestea văd personalitatea într-o perspectivă dinamică, ca un tot structurat, ca o organizare perfectibilă și coordonată pe
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
luând chiar aspectul retragerii în sine și refuzul oricărei participări la viața colectivului. Paul Ricceur spune: Conflictul provine din ancestral: obiectul este sinteză, eul este conlict. Asta înseamnă că tocmai conflictul stă la baza a numeroase fenomene psihice. Chiar și behavioriștii au spus despre comportament că acesta însuși reprezintă o controversă cu lumea, ceea ce constituie o relație dialectică față de ea"154. Copilul cu tulburări de comportament este nu numai un caz în sine, el reprezintă un factor disturbant pentru întregul colectiv
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
procese mintale - senzații, sentimente, gânduri - drept condiții necesare și suficiente pentru folosirea expresiilor limbajului. Ni se pare, de exemplu, plauzibil că expresia „a ne aminti“ desemnează un anumit proces mintal. Și că acest lucru va putea fi contestat doar de behavioriștii declarați sau camuflați. Wittgenstein nu neagă însă, așa cum fac behavioriștii, că există un proces mintal al amintirii. Ceea ce contestă el este sugestia că semnificația expresiei „a ne aminti“ este dată prin asocierea ei cu un proces mintal, că imaginea unui
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
pentru folosirea expresiilor limbajului. Ni se pare, de exemplu, plauzibil că expresia „a ne aminti“ desemnează un anumit proces mintal. Și că acest lucru va putea fi contestat doar de behavioriștii declarați sau camuflați. Wittgenstein nu neagă însă, așa cum fac behavioriștii, că există un proces mintal al amintirii. Ceea ce contestă el este sugestia că semnificația expresiei „a ne aminti“ este dată prin asocierea ei cu un proces mintal, că imaginea unui proces lăuntric este cea care ne dă ideea corectă a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
acest punct de vedere.47 Impresia cititorului va fi că Wittgenstein a formulat o teorie a semnificației, propria sa teorie, care stă alături de altele. Cu referire la teme consacrate ale filozofiei teoretice, poziția lui Wittgenstein a fost caracterizată drept fenomenalistă, behavioristă, convenționalistă, sceptică sau relativistă. Adeseori se deplânge faptul că Wittgenstein nu și-a formulat punctul de vedere cu destulă claritate și precizie. I se impută, bunăoară, că noile sale vederi despre semnificație și urmarea de reguli sunt centrate pe ideea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
despre gramatica cuvintelor «temei» și «cauză»: în ce cazuri spunem noi că am dat un temei pentru a face un anumit lucru și în ce cazuri o cauză? Dacă se răspunde întrebării « De ce ți-ai mișcat brațul?» dând o explicație behavioristă, s-a specificat o cauză. Cauzele pot fi descoperite prin experiență. [Ă] Cuvântul «temei» nu este folosit în relație cu experimentarea.“85 Distincția dintre „temei“ și „cauză“ este, prin urmare, o distincție conceptuală, o distincție care nu va fi afectată
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
o parte ineficienți. Comportamentul uman este răspunsul la faptul că există investitori de succes și perdanți. Din perspectivă psihologică, teoriile comportamentale se divid în două mari categorii: fundamentalecare afirmă că factorii dezvoltării umane sunt cei care influențează comportamentul ulterior; tehnice (behavioriste)care explică modelele comportamentale ca reacții învățate la stimuli exogeni. Se remarcă aici o frumoasă similitudine cu modalitățile de analiză tehnică și fundamentală a acțiunilor. Din perspectivă investițională, măsurarea comportamentului actual, indentificarea unor scheme comportamentale, a periodicității lor și corectarea
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
unor comportamente nedorite sunt de utilitate imediată în obținerea eficienței investiționale. Cum s-a ajuns la un anumit comportament, care după cum am văzut, reprezintă obiectul de studii al psihologiei fundamentale, este mai puțin important. Ne-am fixat, așadar, asupra abordării behavioriste (tehnice) a comportamentului uman. La fel ca și analistul tehnic, psihologul behaviorist, pentru evidențierea unor trenduri comportamentale, caută răspunsul la o serie de întrebări: * Cât durează un anumit comportament ? * Care sunt circumstanțele care întrețin comportamentul ? * Ce frecvență de apariție are
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
s-a ajuns la un anumit comportament, care după cum am văzut, reprezintă obiectul de studii al psihologiei fundamentale, este mai puțin important. Ne-am fixat, așadar, asupra abordării behavioriste (tehnice) a comportamentului uman. La fel ca și analistul tehnic, psihologul behaviorist, pentru evidențierea unor trenduri comportamentale, caută răspunsul la o serie de întrebări: * Cât durează un anumit comportament ? * Care sunt circumstanțele care întrețin comportamentul ? * Ce frecvență de apariție are ? * Comportamentul se poate modifica ca urmare a unor influențe exogene ? Cât durează
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
care întrețin comportamentul ? * Ce frecvență de apariție are ? * Comportamentul se poate modifica ca urmare a unor influențe exogene ? Cât durează modificarea comportamentului folosind anumite metode ? * Care sunt consecințele adoptării unui anumit comportament ? În cazul constatării unui comportament nedorit, un psiholog behaviorist poate proceda fie la condiționarea unui nou comportament (crearea unui reflex condiționat), fie la eliminarea celui nedorit (procedeul constă în eliminarea unuia din stimulii asociați, și se numește extincție). Adepții teoriei behavioriste au ca metodă principală paradigma învățării comportamentului. În
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
În cazul constatării unui comportament nedorit, un psiholog behaviorist poate proceda fie la condiționarea unui nou comportament (crearea unui reflex condiționat), fie la eliminarea celui nedorit (procedeul constă în eliminarea unuia din stimulii asociați, și se numește extincție). Adepții teoriei behavioriste au ca metodă principală paradigma învățării comportamentului. În esență, este o secvență cauzală care poate fi descrisă astfel: la prezența unui stimul exterior, organismul are o reacție (comportament), însoțită de o anumită consecință. Dacă este o consecință plăcută, schema comportamentală
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
acesta. Este cazul concret de comportament nedorit; * Investitorul își respectă semnalul tehnic și obține o pierdere. Înregistrează așadar o experiență negativă, dar prin testarea repetată a sistemului, dobândește aptitudinea de diferențiere a semnalelor corecte, de cele incorecte. Din prisma abordării behavioriste, acest al treilea caz este un paradox: o consecință negativă poate duce la un efect (al învățării) pozitiv. Concluzia care se desprinde este că propriului sistem, înainte de a-l cataloga ca "bun" sau "rău", trebuie să i se ofere șansa
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
să urmărești cum piața scade, cum atinge prețul stop-pierdere care este executat, pentru ca apoi piața să urce, lăsând investitorul în pierdere în locul unui profit substanțial".24 În fine, după cum am remarcat (la faza I) și consecințele negative din prisma teoriei behavioriste, pot crește frecvența apariției unui anumit comportament, deci pot avea rol de fixare. Descrierea paradigmei învățării comportamentului este astfel completă. Într-o viziune personală, paradigma învățării poate fi asociată cu următoarea schemă de sinteză: Fig.V.6 Schema învățării comportamentului
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
obiecte potențiale ale cercetării, deoarece, în mod evident, abordarea directă prin metode experimentale cantitative este cu atât mai dificilă cu cât o unitate organică este mai complexă și mai integrată“. Această constatare este susținută, între altele, de evaluarea cercetărilor orientate behaviorist. Obiectivul acestor cercetări este descoperirea unor legi generale ale comportării ființelor vii, legi independente de organizarea lor specifică. Lorenz aprecia că o orientare a cercetării biologice spre descoperirea corelațiilor legice, pe cale experimentală, acea orientare caracterizată printr-o privilegiere a întrebărilor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
acțiunile de adaptare și alte comportamente, toate vzute din exterior, din afar. Concepția sa este reflectorie, și consider toate faptele ca acțiuni și reacțiuni, acțiuni fie de adaptare, fie de prefacere a mediului exterior. Aceasta nu înseamn c accept concluziile behavioriștilor, pe care le consider utile doar în zoopsihologie, întrucât în cazul omului e vorba despre fenomene psihice complexe, neîntâlnite la animale cum ar fi: conștiința, sentimentele, gândirea și voința. Dar, la fel ca și Pavlov, Janet accept rolul fundamental al
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
formalismul" își are rădăcinile naturale în afirmațiile obișnuite, de bun-simț, ale culturii zilelor noastre: este o cale naturală de a face matematică atunci când nu crezi în cele universale. Ne-a fost ușor să credem în realitatea lucrurilor fizice și (cu excepția behavioriștilor) în realitatea gândurilor din capul oamenilor. În principiu, ni s-a părut dificil, cu excepția unei condiționări îndelungate, să credem în relațiile formale sau matematice ca realități obiective independente de gândirea conștientă. Faptul că partea cea mai generală și mai ferm
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
de savoir-faire disciplinar (competențe disciplinare), ce are În vedere: - efectuarea În scris a unei operații; - construirea unui corp geometric; - realizarea unui desen tehnic, etc. Termenul englezesc cel mai adecvat pentru savoir faire este „skill”, ce vizează competențele dintr-o perspectivă „behavioristă” (comportamentală), În scopul extinderii abordării prin prisma obiectivelor specifice sau obiectivelor operaționale. VI.2.2. În sensul de savoir-faire general , care presupune: - argumentarea; - căutarea informației; - structurarea propriilor gânduri; - exprimarea orală și scrisă; - sintetizarea informațiilor; - transpunerea Într-un alt limbaj; - gerarea
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
astfel în funcție de două tipuri de perspective: tipul auctorial (punctul de vedere al autorului); tipul actorial (punctul de vedere al personajului). G. Genette (1972) va reveni asupra problematicii în 1983 și J. Lintvelt (contestat de F. Jost, 1987) adaugă tipul "neutru", "behaviorist". Fiecare perspectivă este de profunzime variabilă (limitată sau nelimitată) și de orientare diferită (externă sau internă). În funcție de aceste criterii, pot fi distinse, așa cum J. Lintvelt propunea la un moment dat, trei tipuri narative: Tipul narativ auctorial: 1) percepție externă nelimitată
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mai cunoscuți, reprezentativi exponenți ai domeniului teoriilor învățării. • Paradigma asociaționistă, condiționare clasică: Teoria condiționării clasice (I.P. Pavlov; J. Konorski); Teoria condiționării prin contiguitate (E. Guthri Teoria condiționării anticipate, simultane și întârziate (G. Gorn; K.R. We F. McSweeny). • Paradigma asociaționistă comportamentistă (behavioristă): Teoria conexionistă (E.L. Thorndike); Teoria condiționării operante/instrumentale (B.F. Skinner); Teoria condiționării active (S.M. Widrick); Teoria așteptării/behaviorist internațională (E. Tolman) ; Teoria mediației (C.E. Osgood) ; Teoria reducerii sistematice a tensiunii comportamentale (C. Hull); Teoria revizuită a celor doi factori (O.
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
Konorski); Teoria condiționării prin contiguitate (E. Guthri Teoria condiționării anticipate, simultane și întârziate (G. Gorn; K.R. We F. McSweeny). • Paradigma asociaționistă comportamentistă (behavioristă): Teoria conexionistă (E.L. Thorndike); Teoria condiționării operante/instrumentale (B.F. Skinner); Teoria condiționării active (S.M. Widrick); Teoria așteptării/behaviorist internațională (E. Tolman) ; Teoria mediației (C.E. Osgood) ; Teoria reducerii sistematice a tensiunii comportamentale (C. Hull); Teoria revizuită a celor doi factori (O.H. Mowrer). • Paradigma formalizată, matematic informațională și cibernetică: Teoria matematică a învățării (R. Bush; F. Mosttler); Teoria eșantionării
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
soluția sinuciderii, de pe poziția rațională a omului stăpân pe sine, capabil să-și învingă cu demnitate pasiunea înjositoare. În plus, teatralizarea epicului (mai exact: epicizarea dramei) ilustrează cum nu se poate mai bine preferința criticului pentru analiza sufletului după metoda behavioristă, ceea ce justifică atenția insistentă arătată fizionomiei, comportamentului și întregului arsenal de reacții exterioare, traductibile în limbajul schematic al unor "teorii" sau "idei" abstracte (lui Lovinescu i s-a recunoscut până și de către adversari talentul portretistic). De aici și substituirea introspecției
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Bailly et al., Encyclopédie de la géographie, Paris, Économica, 1992; Michel Roux, Géographie et complexité. Les espaces de la nostalgie, Paris, L'Harmattan, 1999). 3. O a treia privire 3.1. Refuzul unei viziuni reducționiste asupra activității mentale 3.1.1. Proiectul behavioriștilor La începutul secolului [sec. XX], conduși de o credință fără limite în științe și progresul lor, anumiți cercetători în psihologie, dorind să se îndepărteze de procedurile de analiză introspectivă a conștiinței, considerate prea speculative, operează prin reducție epistemologică și ideologică
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]