436 matches
-
domnia ta nu vrei deloc s-o ierți că-i nebună, mai mormăi Brâncoveanu, aproape adormit. — Nebună, nebună, dar i-a băgat în cap Mariei că doar ea o să ajungă doamnă, că degeaba o să le mărit pe Stanca și Ilinca cu beizadele. S-o fi văzut pe Maria, s-a furișat în odaia mamei tale și așa copilă de zece ani câți are, s-a gătit cu tulpanul doamnei Ilinca, a tras un jilț în fața oglinzii venețiene pe care i-a adus
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la spătăria mică. În timp ce cobora scara ordonă cuiva să-l anunțe pe mitropolit, apoi ajunse la ușa spătăriei, o descuie și intră. Doamna Maria îi aruncă o privire înverșunată: — Acum dacă vodă a răposat, eu sunt doamnă și poruncesc în numele beizadelei Gheorghe. — Se vede, măria ta, că ești străină de țară de nu știi obiceiul pământului. Dacă moare vodă, până se întrunește divanul cel mare, poruncește sfinția sa mitropolitul Ungrovlahiei și marele logofăt, adică eu, care răspundem cu capul de tot ce
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mătușa să urce scările. În încăpere erau doar cei doi Cantacuzini, speriați. Doamna se uită spre mort și începu să se vaite că vodă a lăsat-o cu copii mici, apoi ceru voie să se retragă peste drum, în casa beizadelelor. — Va trebui să vii însă când se va întruni marele divan, mai spre prânz. Mihai și Constantin întoarseră capul mirați spre Brâncoveanu, acesta le făcu semn să iasă pe sală unde, abia șoptit, le povesti parte din cele petrecute seara
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spui că ce lipsește împlinești matale. — Eu? Vine vorba, știi bine că or să sară toți Cantacuzinii să-și arate rangul. Și dacă simți nevoia să plângi, fă-o, că doamna nu prea are lacrimi. Are doar grija domniei pentru beizadea Gheorghe. Un argat anunță că surugiul a pregătit trăsura. Jupâneasa Stanca schiță un salut scurt și suspinând sacadat ieși plină de importanță. — Ai spus: beizadea Gheorghe, domn? — Așa spusei, Marico. — Păi are opt ani. — Cam așa, dar nu i-a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să plângi, fă-o, că doamna nu prea are lacrimi. Are doar grija domniei pentru beizadea Gheorghe. Un argat anunță că surugiul a pregătit trăsura. Jupâneasa Stanca schiță un salut scurt și suspinând sacadat ieși plină de importanță. — Ai spus: beizadea Gheorghe, domn? — Așa spusei, Marico. — Păi are opt ani. — Cam așa, dar nu i-a împlinit. Așa e: Casandra lui Șerban Vodă e mai mare cu un an decât Stanca noastră - deci are treisprezece ani și Gheorghe tot cu un
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la rugăciunile ieromonahului, spuse românește, răspundeau monahii greci, grecește. Boierii se închinau, doar jupâneasa Stanca bocea încetișor. Doamna nu era de văzut. Unii spuneau că în spătăria mică sfătuia cu cuscrii ei din neamul Bălenilor cum să-l aducă pe beizadea Gheorghe la domnie. Au ridicat mortul pe umeri niște dorobanți și l-au dus în odaia în care în urmă cu trei zile stătuse la sfat cu mitropolitul. Theodosie era singurul care-l urma. Cu greu își stăpânea lacrimile. Era
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
binecuvântă. Ieși repede ca să nu-i vadă grăjdarul ochii înlăcrimați. În spătăria mică abia încăpură boierii mari și cei din a doua treaptă, care după lege au dreptul „să ridice domn pământean”. Oamenii doamnei cereau adunării să-l aleagă pe beizadea Gheorghe care, spuneau ei, ar domni folosind înțelepciunea sfetnicilor bătrâni. — Este mic de ani și nu poate chivernisi țara într atâtea răzmerițe ce se află, se auzi glasul marelui spătar Mihai Cantacuzino. — Este mic, e drept, dar are cugetul curat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
deodată. Dorobanții care așteptau în fața Curții se aliniară, dădură onorul și porniră primii, apoi venea coșciugul, dus de cei șaisprezece monahi în urma cărora, încadrați între cele două șiruri negre, pășeau plângând sub vălurile cernite, doamna Maria cu fetele și cu beizadea Gheorghe. La câțiva pași mergea singur, în caftan de voievod, cu capul plecat, Constantin Brâncoveanu. Apoi, și ei în haine negre, Cantacuzinii se aliniau după rang, grad de rudenie și vârstă. Surorile răposatului boceau încetișor. „Aghios o Theos” cântau cei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a trimis olăcari să-i ajungă pe drum pe aga Constantin și pe Iordache Coconul și să le poruncească să nu schimbe nimic din vorbele răposatului vodă, adică să închine țara nemților ca să-l puie în scaunul domnesc pe Gheorghiță beizadeaua. „Știam, tușă, i-a spus el, ce face doamna Maria, dar eu oricum îți mulțumesc pentru grija pe care mi-o porți. O să pun icoanele la loc de cinstire.” Atunci s-a supărat Marica. Seara târziu a venit, s-a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
venetică ce trage ițele ca să nvrăjbească boierii. Atunci am înțeles supărarea ei. Plângea în hohote și vorbea repezit: — Țara-i mică, Oltenia-i plină de austriecii lui Veterani, și la București două curți domnești, una aci și alta în casa beizadelelor lui Șerban Vodă. Măria ta îți pierzi capul și mă lași văduvă cu o casă de copii. Nu se plânge nimănui, zice că n-are liniște să doarmă departe de copii și că aici e frig pentru cei mici, că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Se ridicase și se îndreptă spre peretele în care era zidit dulăpiorul cu aur. — Măria ta, prietenia e scumpă, dar și eu îți sunt credincios. Vestea că au pornit boierii cu solie și daruri la sultan a plecat din casa beizadelelor, de la văduva lui Șerban Vodă, iar răvașul de răspuns vine de la oamenii lui Ieghen Pașa bosniacul, care vrea să pună stăpânire pe cetățile de la Dunăre. Ieghen Pașa nu are cunoștință de haiduci, e vorba doar de niște căpitani sârbi care
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se lasă sfătuită. Care doamnă Maria, sfinția ta? Soția noastră este doamna Maria pentru Țara Românească. Iar în ce privește pe văduva lui Șerban Vodă, ar fi bine să meargă la moșie să pregătească zestrea fetelor. Casandra de pildă e pețită cu beizadea Dimitrie Cantemir. — Înțeleg că atunci nu s-ar mai citi scrisoarea ieromonahului Ștefan în divan. — La ce am arunca în gura lumii un neam atât de slăvit? Și aș vrea să mai înțelegi că doresc să faceți aci la Curte
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
poarte. Și seara, când s-or liniști, o să poruncească să înhame caii la sanie, cai învățați, știind singuri drumul... Mare doamnă, doamna Maria a lui Șerban Vodă. Și ea își făcuse casa ei, peste drum de Curtea lui vodă, casa beizadelelor i-a spus, ca să-i aducă aminte măriei sale că oricâte frumoase ar fi vrăjit el, beizadele doar ea i-a adus pe lume. Nu l-a iertat nici mort. Eu l aș fi iertat, dar gândul ăsta o sperie și-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
știind singuri drumul... Mare doamnă, doamna Maria a lui Șerban Vodă. Și ea își făcuse casa ei, peste drum de Curtea lui vodă, casa beizadelelor i-a spus, ca să-i aducă aminte măriei sale că oricâte frumoase ar fi vrăjit el, beizadele doar ea i-a adus pe lume. Nu l-a iertat nici mort. Eu l aș fi iertat, dar gândul ăsta o sperie și-și făcu repede cruce. Doamne ferește, poate l-aș ierta, că-l iubesc mai presus de firesc
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la încoronarea împăraților creștini, și lucrurile oricum ar fi ele, bune sau rele, trebuie să le aducem în folosul nostru. — Și când vii cu o copilă, o domniță din țara ta s-o pețești și s-o logodești cu o beizadea din neam albanez fără să te întrebi dacă e bine sau rău, tot în folosul nostru este? Cine suntem noi? Ce înseamnă acest folos al nostru? Știi bine cum s-a măritat doamna Anastasia cu Liberaki Gheralkari maniotul, de ne-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sare. Se pare că momeala cu sarea o înghiți domnia ta, eu nu prea cred în asta. — Lavinia, uite cum e treaba. Vodă Constantin vrea prieten în Moldova. Îi este frică de Cantemirești acum mai tare ca oricând, în special de când beizadea Dimitrie Cantemir s-a însurat cu Casandra, fata lui vodă Șerban, fratele meu, Dumnezeu să-l ierte. Ah, deci asta-i politica. Lavinia se ridică râzând. De asta stau eu aici și înnod firele? Să lăsăm cearta. Mai bine spune
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
belacoasă. Tot așa, doar că ea atunci broda liniștită la fața de masă din pânză de in, în timp ce Maria țipa și plângea: — Totul pentru Stanca lui taica, mare lucru că se mărită. Sigur, totul pentru ea, că se mărită cu beizadea Radu. Aoleu, maică, ce făcuși, uitași că mie mi-a spus Zamfira lui maica mare că o să ajung doamnă? Uitași? Țipa Maria și plângea atunci iar toți stăteau s-o mângâie și să o alinte de parcă ea s-ar fi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mare că o să ajung doamnă? Uitași? Țipa Maria și plângea atunci iar toți stăteau s-o mângâie și să o alinte de parcă ea s-ar fi măritat. Nimănui nu-i păsa că ea, Stanca, avea doar paisprezece ani, că pe beizadea Radu îl văzuse o singură dată, că îi era frică de el și că o să-i fie dor de casă, de mamă și de surori, de Maria, de Ilinca și de Safta, de Constantin, de Ștefan și de Radu, și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
presus de orice de taica, de vodă Constantin. „Mie mi-a spus Zamfira că o să ajung doamnă, nu ea, pe mine trebuiau să mă pețească, ce dacă am doar doișpe ani! Auzi colo, ce i-a spus Stancăi sfinția sa. Că beizadea Radu este fiul lui Iliaș Alexandru Vodă sin Alexandru Iliaș Vodă, domn și la București și la Iași, sin Iliaș Vodă, sin Alexandru Lăpușneanu, sin Bogdan Vodă cel Orb, sin Ștefan cel Mare. Ea se mărită cu Radu neam de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de cafea. — Cam greu, mamă soacră, răspunse doamna Marica, învăluind-o pe Stanca într-o privire grijulie. Aud că vodă - așa-i spunea doamna Marica bărbatului ei când vorbea despre el de față cu slugile - vrea să-i dea lui beizadea Radu isprăvnicia zugrăvirii mânăstirii de la Brâncoveni. — Da, da, pentru asta s-a dus la mânăstire la Aninoasa, să vază cum fu zugrăvită biserica de Pârvu Mutu, că vrea să-l ducă și la Brâncoveni, spuse Stanca. Noroc că Bălașa scânci
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
clar părerea: — Care voie? Când n-au gologan în pungă, ce voie au? Acum, când mănâncă și bea din zestrea pe care ți-a dat-o taica, face după voia lui: mănâncă mai puțin și bea mai mult. Mare minune, beizadea Radu Iliaș! Stanca lăsă jos marama la care lucra, ca să n-o păteze cu lacrimi, și ieși grăbită din sala mare. Cum a fost nunta domniței Maria nu se poate povesti. Iașiul aurit de toamnă găzdui în casele vornicului Vasile
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
zbaterea tinerei suverane, până în august 1697, când, răpusă de ciumă, muri la Constantinopol, departe de țara și părinții ei și de tărâmul visului de a fi doamnă. Îi țineau Mariei panihidele la București, la mânăstirea Sfântul Gheorghe, deodată cu ale beizadelei Radu Iliaș, care murise la beție la douăzeci și trei de ani. Atunci când domnița Stanca în haine cernite înălța coliva, nu auzea cântarea tânguită de veșnică pomenire, ci-i răsunau în urechi, proaspete ca aievea, doar vorbele: „Mie mi-a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și un dorobanț intrară salutând printr-o plecăciune până la pământ. — Ne-ai chemat? Poruncă, măria ta! — Caleașca este gata? Vreau caftanul cel gros, îmblănit cu vidră. Astăzi este denie mare și pare frig afară. Postelnicul, înainte de a ieși, spuse: — Domnia sa beizadea Ștefan așteaptă ca măria ta să se trezească. Spune că nu este zăbavă... — Să intre. În acel moment, fără să audă aprobarea, Ștefan intră în odaie. Vodă îl măsură din priviri și rămase încântat. Este adevărat că despre Constantin, care
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fiu să dea o notă de obișnuit întrevederii, așa că se aplecă și sărută cu respect mâna voievodului, făcând din ochi semn că nu poate vorbi din cauza prezenței postelnicului, care-și făcea de lucru preocupat să afle ce are de spus beizadeaua. Vodă aprobă ușor din cap, semn că a înțeles, zâmbi distrat, îl mai măsură din priviri pe Ștefan și comunică amuzat: — Ștefane, astăzi este denie mare. Domnia ta nu mă poți însoți la Mitropolie așa gătit cum ești. Pune-ți peste
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Mogoșoaiei spre palatul de pe malul lacului. — Podul Mogoșoaiei, așa o să-i rămână numele, spuse el. — Da, Podul Mogoșoaiei. Aud că văduva lui Șerban și acum te blestemă că i-ai tăiat curțile în două de ai trecut drumul printre casa beizadelelor și casele lor domnești. Și ce era să fac? Să dărâm casele Bălăcenilor și Biserica Jurământului? Calea spre Mogoșoaia îmi trebuia și nu aveam pe unde s-o fac. Un timp fu doar ritmul trăpașilor, apoi iar se înnodă vorba
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]