287 matches
-
bolnăvicios, cu buza de sus transpirată și părul slinos, se amalgamase În cearșafurile ei: zecile de tatuaje Înspăimântătoare care se Întindeau și se Învârtejeau pe tot corpul Îi ofereau un camuflaj perfect pe plapuma ei verde cu bleu. Avea un belciug prins de o sprânceană, o grămadă de obiecte metalice Îi atârnau de urechi și două țepușe Îi ieșeau din bărbie. Din fericire, avea pe el niște chiloți, dar păreau atât de vechi și răpciugoși, Încât aproape - aproape - că mi‑am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
și cum s-a întors la București cu automobilul, o distanță cam cât de la Bistrița până la Cluj. Transmise bătrânului complimente prietenești de la Gavrilaș, care este pentru dânsul ca un părinte, iar din parte-i salutări tuturor cunoștințelor și îndeosebi preotului Belciug, fiindcă în cele din urmă s-a purtat așa de frumos, încît trebuiesc uitate micile neînțelegeri din trecut. Adăugă că îl așteaptă pe Belciug să vie în țară, cum a făgăduit pe când se muncea cu clădirea bisericii noi din Pripas
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
este pentru dânsul ca un părinte, iar din parte-i salutări tuturor cunoștințelor și îndeosebi preotului Belciug, fiindcă în cele din urmă s-a purtat așa de frumos, încît trebuiesc uitate micile neînțelegeri din trecut. Adăugă că îl așteaptă pe Belciug să vie în țară, cum a făgăduit pe când se muncea cu clădirea bisericii noi din Pripas; cum e el văduv și cu stare, poate veni lesne și nu-i va părea rău de cheltuială, căci Bucureștii e un oraș mai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
i-a răspuns scrîșnind: ― De, nea Chirilă, eu nu I-aș fi iertat, măcar de m-ar fi și omorât pe urmă! ― Bine zici, Petrică, bine! încuviință Chirilă umil. 2 Titu Herdelea se pomeni într-o bună zi cu preotul Belciug din Pripas. Era îmbrăcat bine, cu palton nou, antereu nou, barba tunsă frumos, în sfârșit curat și gătit ca un pețitor, cum nu-l văzuse niciodată pe acasă. ― Mi-am luat congrua pe șase luni și am venit, că tot
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pețitor, cum nu-l văzuse niciodată pe acasă. ― Mi-am luat congrua pe șase luni și am venit, că tot mi-era frică să nu mă strângă Dumnezeu și să nu mai apuc să văd și eu țara noastră! zise Belciug cu surâsul lui sfios și cu o mare bucurie în toată înfățișarea. Azi-dimineață am sosit și de la hotel am venit drept aici, ca să nu mă rătăcesc până m-oi obișnui! Tatăl lui Titu, ca să-și înalțe odrasla, dăduse preotului ideea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
venit drept aici, ca să nu mă rătăcesc până m-oi obișnui! Tatăl lui Titu, ca să-și înalțe odrasla, dăduse preotului ideea să-l caute la Drapelul, unde-i va găsi neapărat și mai repede ca acasă. Tânărul Herdelea prezentă pe Belciug secretarului de redacție și apoi ieșiră împreună să dea o raită prin centru și mai ales să poată vorbi în tihnă. Preotul trebui să-i povestească toate întîmplările mari și mici de prin Amaradia și în special despre nunta Ghighiței
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să-i povestească toate întîmplările mari și mici de prin Amaradia și în special despre nunta Ghighiței, despre care i-a scris mamă-sa ceva, dar nu atât de amănunțit cum ar fi dorit el. Apoi Titu deveni călăuza lui Belciug în București. Îl duse întîi la statuia lui Mihai Viteazul, unde preotul se închină cu mare evlavie, luând chiar, după îndemnul tânărului, o frunză veștedă dintr-o coroană agățată de grilaj cine știe de când, s-o păstreze ca amintire prețioasă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să umble cu preotul din satul lui, se simți ușurat când îl mai putu lăsa singur. Afară că îl costase și oarecare parale, fiind obligat să ia masa cu dânsul în oraș uneori și să-și plătească partea, căci lui Belciug nici nu-i trecea prin minte să-l cinstească ― ba ar fi primit bucuros să fie el cinstit ― își cam neglijase gazeta, încît Roșu i-a făcut observație că a început și el să fie ca ceilalți. Numai câteva zile
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
observație că a început și el să fie ca ceilalți. Numai câteva zile după sosirea preotului i se ivi o încurcătură atât de urâtă, că-i era frică să nu iasă dintr-însa vreo boroboață gravă, s-o afle și Belciug și să umple Amaradia. Tanța venea la el tot mai des și, firește, când nu era acasă doamna Alexandrescu. Degeaba îi spunea dânsul să fie mai prudentă; ea răspundea că nu-i mai pasă de nimeni și de nimic, de vreme ce
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în sânge. ― Nu știu cum s-o fi purtat cu dumneata, domnule Titu, sfârși doamna Gavrilaș melancolic. Dar să nu te superi că am alungat-o. De stricate de-astea e plină lumea! Peste câteva zile, Titu, despărțindu-se spre seară de Belciug, alerga să ajungă mai repede acasă să primească pe Tanța, care-l anunțase de ieri că vine, fiindcă Jean cu doamna Alexandrescu iar merg la ei la pocker prelungit. Petrecură vreo două ore pasionate, apoi Titu aprinse o lumânare, ca
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în centru. Soții Gavrilaș, care aveau neînțelegeri cu niște chiriași, și erau hotărâți de vreo lună să se mute, tărăgănând numai din cauza tânărului Herdelea, descoperiră în aceeași stradă o locuință potrivită. Când îl duse să-i vază noul domiciliu, preotul Belciug îi zise: ― Bine c-ai scăpat de-acolo unde ai fost, dragă poete! Că mie nu mi-a plăcut deloc doamna ceea bătrână și pictată ca o teatralistă, care tot cânta și trăgea cu ochiul și se răsucea, de parcă zbiera
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
toate grozăviile. La masă, Gavrilaș îl întreținu tot despre tulburări. El a auzit pe la poliție lucruri urîte: că un orășel oarecare ar fi fost devastat de țăranii răsculați și că se vorbește despre mobilizarea armatei... După-amiazi se întîlni cu preotul Belciug foarte îngrijorat: ― Mi se pare că am nimerit rău cu venirea în țară. Se aud întîmplări întristătoare, nu știu cât sunt de adevărate. La hotel îmi spune portarul c-au sosit jidani de prin Moldova, care povestesc grozăvii mari... ― Pe-aici așa
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Acasă îl așteptau pe Titu două scrisorele. Una, sosită prin poștă, îl anunța că Tanța va veni miercuri, după-amiază, pe la orele șase, când se mai întunecă puțin, și se încheia cu mii de sărutări. Cealaltă i-o lăsase aseară preotul Belciug, comunicîndu-i că pleacă în mare grabă, fiindcă revoluția a luat proporții mari de tot și are să ajungă curând și la București, încît orice întîrziere ar putea să-l coste viața... Lui Titu îi părea rău că părintelui a fugit așa
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
toți numărau în gând. Unu, doi, trei, patru, cinci. Apoi ușa se încuia la loc, cu un zgomot asurzitor de parcă s-ar fi descărcat Dumnezeul puștilor. Pe urmă, trântindu-se, grilajul metalic. Și iarăși, țăcănind, lacătul care îl prindea în belciug. Deținuții, la pândă, respirau ușurați, când auzeau repetându-se ritualul ușilor. Era așadar un control de rutină. Dacă însă numărătoarea dura mai mult, nu se mai știa. Se putea întâmpla orice, unii erau scoși spre a fi duși în alte
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
deal treilea fir epic. Pentru a nuși pierde slujba (unica sursă de subzistență a familiei), învățătorul Zaharia Herdelea nul votează pe Grofșoru, candidatul român pentru Parlament, ci pe deputatul maghiar. Acest compromis moral amplifică un conflict deja existent cu preotul Belciug, care va fi însă rezolvat sub semnul toleranței și al conștiinței apartenenței la același neam. Tema națională se adaugă astfel celorlalte paliere tematice, justificând aserțiunea autorului care își definește propriul roman drept „epopee a vieții românești“. Item 3: evidențierea relațiilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
oaspeți străini într-o mănăstire din Moldova, nu este aclamată - slujba continuă netulburată. Țapul ispășitor devine filmul Ion, după Rebreanu, interzis în 1980, când era gata să intre pe ecrane. De ce ? Pentru că în romanul lui Rebreanu un personaj era popa Belciug. Mi s-a spus : „Popa trebuie să dispară, biserica trebuie să dispară...”. Discuțiile au fost absolut inutile, încercam să spun : „Nu-i vorba de un scenariu de Titus Popovici, e vorba de Liviu Rebreanu” relatează Popovici. Dublă măsură : în cazul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de-atâta întuneric proclamat drept văz/ el, impostorul muribund, încă șoptește:/ «Mănânci, tu, neam al meu, mănânci (o)văz!?»” sau „Cum aș putea să-i iert ceva acestei lumi/ cînd am trăit atât de mă cuprinse greața/ în palmă port belciugul dresorului de mâini -/ piticul sulfamidă - geniu cât e și ceața”. În publicistică și în eseu T. s-a distins, nu mai puțin decât în poezie, atât înainte, cât și după expatriere. Există, de altfel, cititori care îl preferă pe eseist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
supravegheat de un Quasimodo ghebos, "spîn și palid ca scopiții", cu "mască morbid mongolică, dominată de o frunte țuguiată, creață", cu mâini ca niște "lăbuțe de liliac", la picioare "cu tocuri femeiești, din cale-afară de înalte". Aci sunt plafoane cu belciuge sinistre și clopoțelul are răsunetul "acelor clopote care vestesc în Evul mediu trecerea leproșilor". În majoritatea romanelor se descoperă două idei obsedante: fie separația morală între Moldova și Muntenia, dând naștere de pildă la conflicte de ordin casnic, fie dreptul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
greu pe bord, de parc-ar fi o ancoră; iar la momentul potrivit - cîteva zile după celelalte operațiuni - Queequeg, Daggoo și Tashtego, dentiști desăvîrșiți, încep să extragă dinții. Cu o sapă ascuțită, Queequeg taie gingiile, apoi falca e prinsă în belciuge și agățată de un vinciu, astfel încît dinții sînt extrași cam la fel cum boii din Michigan sînt puși să smulgă rădăcinile stejarilor bătrîni din pădurile virgine. în total sînt patruzeci și doi de dinți; la balenele bătrîne, dinții aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fierar Perth, cu trupul plin de funingine și de bășici, nu-și dusese înapoi în cală forja mobilă, după ce-i meșterise lui Ahab accesoriile pentru piciorul său, ci o lăsase încă pe punte, legînd-o zdravăn lîngă arborele trinchet, cu niște belciuge grele. Acum era mereu solicitat de șefii de echipaj, de harponiști și de vîslași să le meșterească și lor cîte ceva, să le repare sau să le modifice diferitele unelte și arme sau garniturile din ambarcațiuni. Nu rareori era înconjurat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-s bonete de muieri, ci doar bonete de întins pe catarge. Ia să văd: să bat în cuie capacul, să ștemuiesc crăpăturile, să torn deasupra catran, ca să se întărească bine și pe urmă să atîrn coșciugul la pupa, de-un belciug... Unde s-a mai pomenit să facă cineva asemenea lucruri c-un coșciug? Păi, unii dulgheri bătrîni și superstițioși s-ar lăsa mai degrabă legați de catarg decît să se-apuce de-o astfel de treabă. Eu, însă, mi-s
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Izvoarele Izvoarele 10,3 Măgura Măgura 2,5 Guruieni 3,9 Măldăeni Măldăeni 4,7 Mereni Ștefeni 13,2 Merenii de Jos 25,9 Merenii de Sus 29,5 Nanov Nanov 11,6 Necșești Necșești 13,8 Gârdești 14,2 Belciug 13,3 Nenciulești Nenciulești 28,4 Păru Rotund 30,2 Olteni Olteni 7,5 Perii Broșteni 7,1 Orbeasca Orbeasca de Jos 9,6 Orbeasca de Sus 11,3 Lăceni 4,1 Peretu Peretu 27,7 Plopii Slăvitești Plopii Slâvitești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
axial către satul Piatra, străbătând cuveta Valea Lungă. La ieșirea din această localitate pârâul face un cot imens numit de localnici „la Gogoaie”, apoi se desfășoară pe o albie foarte lată, unde are cele mai multe meandre din întreg cursul său, evident cu belciuge și popine. De aici, în aval Provița împrumută foarte mult din caracteristicile Cricovului. Dacă valea avea în amonte forma de V deschis, de aici în colo ea se desfășoară sub forma unui V foarte deschis aproape de U (sub formă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
nici unul din tovarăși n-avea clopot. Talanca mea era acasă, dar mă puteam duce s-o iau? în sfârșit, facem noi ce facem și sclipuim de colo o coasă ruptă, de ici o cârceie de tânjală, mai un vătrar cu belciug, mai beșica cea de porc a mea, și, pe după toacă, ne pornim pe la case. Ș-o luăm noi de la popa Oșlobanu, tocmai din capul satului din sus, cu gând să umblăm tot satul... Când colo, popa tăia lemne la trunchi
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
de zici că i-am cerut să Înghită o balenă. — Nu-ți spun! — De ce? E secretul meu. Dacă-ți spun, o să te duci și tu acolo și-o să arătăm amîndouă la fel. Jasmine e slabă băț, are șuvițe groase decolorate, belciug În nas și un ochi verde și unul albastru. Nici dacă s-ar strădui n-ar putea să semene mai puțin cu mine. — N-o să arătăm la fel! Îi răspund convinsă. Pur și simplu, o să am și eu sprîncenele pensate
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]