469 matches
-
Câțiva dintre acești copii ștrengari, năstrușnici și cu chef de joacă, făceau cu mâinile semne de salut. În naturalețea și spontaneitatea lor, erau chiar simpatici, iar călătorii priveau la ei cu drag. Alții, supărați pe necunoscuții din interiorul vagoanelor, mai belicoși și mai îndrăzneți, dimpotrivă, aruncau cu pietre în direcția trenului. Unul chiar a nimerit în vagonul alăturat, adică în vagonul doi de după locomotivă. Noroc că piatra s-a lovit de ceva dur și a dispărut pe undeva, pe sub tren. Ce
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
zece la sută carnivor, în nici un caz canibal: Ce motiv întemeiat l-a îndârjit în așa măsură și l-a îndemnat la asemenea fapte războinice? Ce aveau ei în plus și nu împărțeau cu el? Din fire nu era nici belicos, nici pătimaș, nici invidios și nici nu râvnea la bunul altuia. Avea totuși un mobil al supărării, ce îl luase prin surprindere precum erupția vulcanului Etna pe locuitorii Pompeiului, și trebuia să se răfuiască cu cineva. În acel moment se
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
monopolul american asupra bombei atomice, Byrnes adoptă o poziție foarte fermă împotriva sovieticilor. Molotov era la fel de încăpățînat. Moscova era speriată de refuzul Americii de a-și deconspira secretele atomice și Molotov se hotărî să-și ascundă teama sub o mască belicoasă. Mai mult decît atît, Molotov era de-a dreptul surprins că Statele Unite refuză să le acorde sovieticilor o sferă de influență în Balcani. Moscova nu se amestecase în interesele pe care le avea Marea Britanie în Grecia, iar el crezuse că
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
internaționali, în sensul că acum sunt mai mulți actori semnificativi, pe lîngă state și companii. Au apărut ONG-uri de tot felul, centre de lobby, biserici etc. O altă distincție rezidă în mijloacele utilizate de actori. Geoeconomia respinge orice raționalitate belicoasă de tip Clausewitz. Cu siguranță, geoeconomia poate prelua anumite instrumente ale vechilor războaie economice (practici anti-concurențiale clasice, utilizarea discriminatorie de contingentări fizice, de taxe vamale sau de obstacole non-tarifare, rezervarea de piețe publice pentru întreprinderile naționale și menținerea anumitor monopoluri
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Henry Kissinger, dar și alte nume notorii, care prevăd că peste zece ani Israelul nu va mai exista ca stat, ceea ce reprezintă o mare provocare. În ultimii ani, Obama l-a temperat cît a putut pe Netanyahu, care e foarte belicos și vizează distrugerea Siriei, apoi a Iranului, apreciind greșit, după părerea mea, riscurile care decurg de aici. Dar, cu siguranță, Congresul Mondial Evreiesc are și un plan B, în cazul în care teritoriul israelian va fi copleșit de rachete. De ce
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
catastrofe ecologice. Este vorba despre un plan secret numit "Ape tulburi", descoperit de agenții israelieni și care se adaugă complicatului dosar nuclear iranian. Deși putem semnala și în cazul vechii Persii un mic dezgheț, care provine din faptul că mandatul belicosului președinte Ahmadinedjad se încheie, iar molahii au pregătit o majoritate mai blîndă în Parlament, dîndu-și seama că un eventual război i-ar zbura în primul rînd pe ei de la conducere. Ei speră nu doar în îndepărtarea războiului, dar și în
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de a o instala, dar și riscurile sunt mai mari, riscuri care pot duce pînă la un război mondial și la dispariția statului Israel. Evreii americani își dau seama de asta și nu-l mai susțin atît de tare pe belicosul Netanyahu. Al doilea scenariu mizează pe faptul că Islamul deja e împărțit în multe tabere, în primul rînd confesionale, și s-ar putea măcina din interior, marilor puteri nerămînîndu-le decît să livreze arme. Sigur, în acest caz însă, rămîne problema
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
punctul de întîlnire dintre istorie și diplomație", consideră autorul, adică tendințele pe termen lung întîlnesc deciziile pe termen scurt. 11 Septembrie a limitat numărul de opțiuni posibile, dar lumea a devenit mai primejdioasă datorită așa-zișilor teroriști, dar și pornirilor belicoase ale Statelor Unite, care își supralicitează capacitățile, dar și ale altora, mai puțini previzibili. America trebuie să revină la o strategie globală echilibrată, renunțînd să mai domine și încercînd să conducă, fără obsesii ideologice. Intervenția militară directă trebuie să rămînă ultima
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
pentru ca poporul evreu să se întoarcă la o iudaitate mai sănătoasă, iar Israelul să nu mai folosească spaimele populației sale traumatizate de genocid și de prezentarea acestuia și să nu mai fluture spectrul distrugerii ca supremă justificare a unei politici belicoase ce depășea cu mult apărarea, legitimă, a dreptului la existență 3. Utilizarea care s-a dat datoriei de memorie nu-i era așadar intrinsecă. Pe deasupra, în cele din urmă, ea i-a sortit unei veritabile solitudini pe supraviețuitorii înșiși, deținătorii
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
mai spun și nici în Kîrghizia. De fapt, nu e liniște în întreg Caucazul. Dar acestea sunt țări mici, toate la un loc nu se compară cu importanța Ucrainei. Putin a obținut anul trecut niște succese diplomatice remarcabile și rămîne belicos, continuă să furnizeze arme în toate punctele strategice, iar mai nou se pregătește pentru ceea ce va fi Bătălia Arcticii. Dar, totuși, rușii au pierdut în 23 de ani peste 100 milioane de oameni, speranța medie de viață la bărbați e
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Henry Kissinger, dar și alte nume notorii, care prevăd că peste zece ani Israelul nu va mai exista ca stat, ceea ce reprezintă o mare provocare. În ultimii ani, Obama l-a temperat cît a putut pe Netanyahu, care e foarte belicos și vizează distrugerea Siriei, apoi a Iranului, apreciind greșit, după părerea mea, riscurile care decurg de aici. Dar, cu siguranță, Congresul Mondial Evreiesc are și un plan B în cazul în care teritoriul israelian va fi copleșit de rachete. De ce
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de a o instala, dar și riscurile sunt mai mari, riscuri care pot duce pînă la un război mondial și la dispariția statului Israel. Evreii americani își dau seama de asta și nu-l mai susțin atît de tare pe belicosul Netanyahu. Al doilea scenariu mizează pe faptul că Islamul deja e împărțit în multe tabere, în primul rînd confesionale, și s-ar putea măcina din interior, marilor puteri nerămînîndu-le decît să livreze arme. Sigur, în acest caz însă, rămîne problema
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
a rămas cel mai important reper în definirea apartenenței etnice. Cele două Franțe care au schimbat lumea, revoluționară și, apoi, imperială, au jucat un rol crucial în insuflarea și propagarea acestei identități. Războaiele nu s-au mai purtat între elite belicoase, ci s-au bazat pe armate populare. Animate de idealuri, armatele franceze au aprins flacăra naționalismului, care s-a răspândit cu repeziciune în Europa. Trebuie consemnat că, în paralel, în aceeași epocă, la Paris s-a creat o identitate subsumată
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
s-a perpetuat până în prezent de-a lungul unui șir de generații începând cu perioada străveche. Și nu este doar cazul nostru, ci și al altor nații din Balcani. Acești oameni liniștiți au preferat să devină supuși ai unor populații belicoase (Hg R1b, R1a, Q și N), care s-au aciuat pe lângă dânșii. Au stat deoparte și au privit cum hoardele duceau lupte crâncene pentru putere. Se uitau din țarinele pe care le trudeau din greu la cum se perindau pe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a vieții și a morții. Așa au putut aceste populații să-și poarte moștenirea în timp până în zilele noastre. Au rămas pe pământurile noastre ca niște pietre peste care a curs, năvalnic, apa războinicilor. Neîntâmpinând nicio rezistență, invazia diverselor triburi belicoase a fost, exceptând unele episoade, pașnică. Supraviețuirea peste milenii a populației bărbătești, care reprezintă și astăzi majoritatea covârșitoare în țara noastră, constituie o probă de netăgăduit (mai ales dacă o vom compara cu destinul unor linii masculine masacrate aproape în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cu sfințenie tradițiile neamului pe baza cărora s-a născut identitatea noastră. Totuși, trebuie să evidențiem că această minune a fost posibilă și superiorității civilizaționale pe care am avut-o în raport cu o parte dintre invadatori. Astfel, asimilarea unora dintre triburile belicoase s-a datorat și necesității lor de a se adapta la un mod de viață superior pe care l-am dezvoltat de-a lungul veacurilor. Este cazul aparte al hoardelor turco mongole care, obligate, de regulă, de schimbările climatice abrupte
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
spre vârsta fragedă a prunciei și chiar a copilăriei lor. Nevoite să înfrunte, încă de la naștere, vitregiile naturii, aceste triburi au avut o proeminentă componentă patriarhală, pe fondul căreia s-au manifestat pornirile lor războinice. Nu în mod întâmplător, populațiile belicoase (indo europene și turanice, aparținând Hg R1b, R1a și Q)139, care ne-au invadat pământurile, au fost zămislite undeva între Asia Centrală și Marea Caspică. Subzistența lor a depins de partea masculină a comunității care, pentru a valorifica resursele limitate
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
faptul că populațiile indo europene nu au fost unitare din perspectiva capacității politice, aspect care s-a repercutat asupra naturii și evoluției statelor întemeiate. Este posibil ca triburile celto italice, din care au rezultat germanicii, să fi fost mult mai belicoase decât cele ponto caspice, din care au derivat slavii. Din populațiile la nivelul cărora predomina Hg R1a, au făcut parte atât traco ilirii, cu ramura geto dacă, cât și sarmații. Ar putea însemna că aceste triburi erau mult mai capabile
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
americane în Irak și în Orientul Mijlociu în general. Este, dacă vreți, în primul rînd, vorba despre o strategie energetică, iar regiunea are suficiente probleme și conflicte care să mascheze interesul adevărat. Elita despre care vorbeam este, din păcate, una foarte belicoasă și spun din păcate pentru că aceleași interese ar putea fi mai bine slujite, în opinia mea, prin mijloace diplomatice și economice. Asta demonstrează încă o dată cît de rudimentari suntem ca specie. Eu nu cred că adevărata problemă în această zonă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
potopul. Acum suntem amenințați cu un nou război, contra Iranului, ceea ce ar echivala practic cu un nou război mondial. Statele Unite au autorizat deja operațiuni în interiorul acestei țări și ajută diverse grupări separatiste să contribuie la obiectivul "schimbării regimului". Politicienii mai belicoși și aliații lor, inspirați de Comitetul Afacerilor Publice Americano-Israelian (!), doresc un bombardament rapid al uzinei de îmbogățire a uraniului de la Natanz, precum și al locațiilor militare iraniene situate lîngă frontiera cu Irakul. Pe de altă parte, se dorește continuarea presiunilor diplomatice
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de reală. 158000 de soldați americani se află numai în Irak. În urma alegerilor din 2006, Congresul american a început să fie dominat de democrați, dar, în ciuda angajamentelor anterioare, Congresul nu a făcut nimic pentru a se opune unui președinte foarte belicos și a produce o reorientare politică externă care să scoată țara din cuibul de viespi irakian. Potrivit Constituției, Congresului îi revine responsabilitatea de a declara război, de a mobiliza armata și de a se ocupa de apărare, cu excepția cazului în
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
impunerea sau formarea unei opinii publice potrivnice acestor grupuri de rezistență și În care s-a apelat la un vocabular demonizant: „bande”, „bande teroriste”, „reacționari”, „bandiți”, „criminali”, „tâlhari”, „teroriști”, „subversivi”, „fugari Înarmați”, „atac banditesc”, „asasini”. Este un vocabular cu tonalități belicoase ce dorea să Întrețină un tonus războinic În rândul organelor de represiune și o legitimare În opinia publică a „răului” Împotriva căruia trebuia luptat și care trebuia eradicat. Agresivitatea acestui tip de vocabular insinua construcția ideologică a unui maniheism pe
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
anterioară anului 1914, în "oportuniști" și "revoluționari" va pregăti noua linie de partaj între "șovini" și "internaționaliști"7. Dacă este adevărat că în perioada 1914-1918 spiritul internaționalist se situează în direcția aripii stîngi revoluționare, constituită cu mult înainte, împărțirea între belicoși și pacifiști nu corespunde neapărat nivelului celor care o apără. Militanții de stînga susțin Uniunea sacră și invers. Foști "radicali" au trecut la naționalism, în timp ce "oportuniștii" se regăsesc adesea în tabăra, mult mai restrînsă, a internaționalismului. Pe de altă parte
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
1910: constituirea Caselor de pensii pentru muncitori și țărani), integrarea clasei muncitoare în societate continuă și se consolidează. Ținînd cont de condițiile specifice, procesul este similar și în alte țări europene. Cu toate acestea, odată trecută euforia primelor luni, entuziasmul belicos scade, cu atît mai mult cu cît acest război, pe care cele două tabere l-au crezut foarte scurt, se prelungește și se extinde și în alte țări, arătîndu-și cruzimea. În noiembrie 1914, Turcia intră în conflict de partea Puterilor
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de arătat modul în care această viziune a lucrurilor a generat efecte politice dintre cele mai surprinzătoare și a împiedicat pregătirea luptei împotriva fascismului. În plus, chestiunea războiului divizează numeroase partide naționale și nu numai socialiste tot mai împărțite între "belicoși", partizani ai unei politici de fermitate față de fascism și "pacifiști", aflați în căutarea unor soluții de împăcare cu acesta din urmă. În ajunul celui de-al Doilea Război mondial, în timpul Congresului său de la Nantes, din mai 193959, SFIO se află
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]