470 matches
-
asta n-a fost cine știe ce, și uite așa, dintr-o lingușire în alta, te-a prins Revoluția în fotoliul de ministru, afurisenie pe capul tău, trădătorule, mai rău nu putea să iasă, toți stăteau la pîndă să-ți sară la beregată, ce răzbunare mai plăcută putea să-și fabrice Mortăciune decît cea în care ținta care trebuie lovită cade singură distrusă de propriile-i slăbiciuni care-i sînt scoase la iveală printr un scenariu teribil? Cîteva muște verzi ieșite dintr-o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
orchestră. Începu să strângă niște sticle goale de pe masă și, coborându-și glasul, adăugă: — Nu e bine să pui prea multe Întrebări despre Dieter Roșcovanul. Și asta ți-o spun gratis. — O singură Întrebare mai am: cu ce-și alimentează beregata de obicei? Chelnerul, care avea Înfățișare de homosexual, mă privi cu compătimire, de parcă nici nu era nevoie ca o astfel de Întrebare să fie pusă: — Roșcovanul nu bea decât șampanie. — Cu cât duci o viața mai josnică, cu atât sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
verde și Își azvârli țigara În foc. Aruncând o scurtă privire Întâi lui Six și apoi mie, păru nesigur dacă să se arate primitor sau Îngrijorat. Nu avu timp să facă o alegere. Six păși Înainte și Îl apucă de beregată. — Pentru numele lui Dumnezeu, ce ați făcut cu ea? Dintr-un colț al Încăperii, un alt bărbat veni să mă ajute și fiecare dintre noi, luându-l de câte un braț pe bătrân, l-am tras Înapoi. Țineți-l, țineți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
mecanic trecând prin piatră. Vecinul tău de peste drum taie porcul. Pentru a doua oară În viața ta, vezi cum se taie un porc la oraș. Patru haidamaci Îl țin cu putere și-i fac felul cu un cuțit lung la beregată. Năclăiți de viscol și sudoare Îl țin până când animalul, stropit de sânge, rămâne inert, sacrificat. Lampa de benzină Își forțează tirajul, cu țeava la câțiva centimetri de zidul pe care Își scuipă flacăra albastră cu vuiet pofticios de prăpăd, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
aleargă Încă lihnit prin tunel te gândești că undeva, deasupra, În noapte, alte trenuri aleargă neobosite spre alte destinații. Se cam fură În țara asta, și se fură bine. Trenurile pustii, În noapte. Gândurile „lupului” bătrân Înainte de a sări la beregata călătorului mergând undeva, departe. Amintirile lui de când era un biet pui de lup. Ceva confuz, un amestec de mirosuri calde și schelălăituri. Călătorul nu doarme. I se Întâmplă mereu când merge undeva, departe. Moțăie cu ochii Închiși. Se gândește: „Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
rămas un minister" al doilea și "Mizerabilii își fac de cap" al treilea. Cu sau fără intertext, teatrul este o artă care se parodiază pe sine consideră, nu fără oarecare dreptate, autorul -, ba chiar o artă ironică ("să-ți tai beregata din cauza unei neînțelegeri provocate de un călugăr: curată bătaie de joc" spune Horia Gârbea gîndindu-se, firește, la Romeo și Julieta). Ceea ce autorul are de făcut ("și doară nu-i puțin lucru") este să aleagă personaje, scheme, tipuri de limbaj, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
dus la un telefon, să discute cu doctorul ei. Dar el ar fi stat de vorbă cu ea? Mă îndoiesc! Trebuie s-o facă, mutul ăla nemernic, până nu-și pune nebuna în practică răzbunarea ireversibilă! UN MANECHIN ÎȘI TAIE BEREGATA ÎN AMFITEATRUL ANTIC; spectacolul cu piesa Medeea întrerupt de o sinucidere... și vor publica bilețelul pe care îl vor găsi, mai mult ca sigur, într-o sticlă vârâtă în vongă. „De vină-i Alexander Portnoy. M-a silit să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
sufletul tău și io pe tine la fel, măcar că la început m-ai văzut ca un dușman care n-aș fi avut altă treabă decât să-ți dau peste cap aranjamentele cu pescarii și-ai scos cuțitu’ să-mi iei beregata. Poate c-ar fi trebuit să te las să mă crestezi nițel cu briciu’ ăla dacă-n felu’ ăsta ți-aș fi câștigat încrederea... Păi, uite ce e, draga mea, n-am nici un interes... Dacă ți s-a părut cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cotropită de rețeaua deasă a unei bărbi de o săptămână. — Mânca-ne-ar pula pretenu’ ăsta al tău. Așa face mereu. Dacă-i merge cu noi, el crede că și cu Zizi. Ești prost, Mărgărite? Vrei să-ți ia ăla beregata cu sabia? Ie-n drept să te taie pân’ la urmă. Datoria-i datorie. Mărgărit dă din cap în ritmul intonației sobolului bătrân, subliniindu-i parcă frazele. — Așa-i, nea Ghețule, mai ales că și matale-mi ești dator. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
disperatu’? — Care ești, băăăă?! urlă o voce spartă, trăsnind a vodcă și a bere. Unde ești? — Măi, omule, nu te enerva degeaba. Nu zbiera la mine, că nu rezolvi nimic. Nu faci decât să-ți înrăutățești situația. — Băăă, îți iau beregata! Zi repede unde ești! — Sunt pă mă-ta! Sunt călare pă mă-ta, dacă insiști atâta... I-am băgat mobilul ăsta-n fund lu’ mă-ta și chițăie de plăcere... — Ai să ți-o iei urât de tot pentru chestia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Dâre late, roșiatice, inundă chipul alb ca varul. Aflat lângă telefon, transmisionistul se ridică pe jumătate cu o expresie de totală stupoare pe chip. Nu mai apucă să facă nici un gest. Este lovit puternic de către Nicky cu muchia palmei în beregată. Se prăbușește ca secerat la pământ. În cădere trage după el mica centrală telefonică care aterizează cu zgomot în capul lui. Romulus smulge firele din contacte. Legătura cu celelalte eșaloane este întreruptă și nimeni nu poate da alarma. În timp ce aleargă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
în colțul gurii. Dar de ce? Căpitanul Licavkin știe despre mine ca am fost informator al poliției. Am fost prins când cu povestea spargerii de la bijuteria Cealikian, din '37. Parcă atunci, atât proprietarul cât și soția lui au fost găsiți cu beregata tăiată. Exact. Dar au condamnat pe cineva pentru asta. Mobilul a fost jaful, cel puțin așa au scris ziarele. Expresia lui Bocioagă, transmisionistul, continuă să rămână neschimbată. Hm, dacă așa au scris ei... Adevărul este că un concurent mult prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Blegu. Dar acesta s-a ferit. Apoi a fost rândul lui Tarzan să se ferească. Cu o fentă moștenită probabil de la strămoșii lui sălbatici, a scăpat de colții lui Blegu, s-a furișat sub el și l-a prins de beregată; era aruncat de ici colo, bușit în toate părțile, dar n-a descleștat fălcile. După vreo cinci minute, Blegu s-a lăsat binișor la pământ, a mai mișcat de vreo două ori din picioare și și-a dat duhul. Plin
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Nu știu ce i s-a năzărit câinelui nostru că deodată a ieșit de la umbră, s-a ridicat pe picioarele dinapoi, a mârâit scurt și a așezat pe umerii lui Leon două lăboaie, rânjindu-i în față, gata-gata să-l apuce de beregată. Atunci, bietul evreu a țipat ca din gură de șarpe și noroc că a ieșit mama și s-a răstit la Tarzan, altfel se întâmpla pozna. De altfel, era un câine pașnic, păzea toată curtea și grădina de hoți, căci
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ordin din partea vreunui locatar cunoscut lui. Când un neamț a vrut să treacă peste el, a mârâit fioros. Și atunci s-a întâmplat tragedia. Neamțul a trecut, dar Tarzan a țâșnit în sus și l-a apucat cu colții de beregată. Nu se știe dacă neamțul a murit, dar celălalt a tras atunci o rafală de automat în câine. Așa a murit Tarzan al nostru, am putea spune, ca un erou. Cu bruma de lucruri ce ne mai rămăsese ne-am
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
hamurile de piele. Când a sărit lupoaica la gâtul omului, acesta a trăsnit-o cu un foc de armă. Câinele înaintaș a ucis un alt lup, probabil, tovarășul apropiat al lupoaicei, un lup uriaș și sur. Câinele îi retezase scurt, beregata. Restul haitei a sărit să sfârtece leșurile celor doi lupi morți. Omul, calm, trăgea cu carabina foc după foc și de fiecare dată ucidea câte un lup. Câinii se eliberaseră din hamuri. La mirosul sângelui ei se întorceau din nou
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Femeile țipară și Jana răcni a bocet. Gâfâind, în cămeșă, apăru și Costan cu o sticlă murdară de untdelemn. - Bagă-i untul de lemn în gură, îl îndemnă Hortolomei. Noul venit prinse vaca de nări și-i vârî adânc în beregată gâtul șipului. Răsucindu-și grumazul, vita, aproape înecată, fu nevoită să înghită cu bale uleiul. - De-acuma dați-i drumul și fugăriți-o. Tremurici mână vita roșie pe drumeagul dinspre bahnă, făcu un ocol către livada popii și de acolo
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
șal de Indii la gât, matahala lepădă cârja și, sub cerurile ca de păcură în flăcări, o apucă de păr pe femeie. O privi în ochi rânjind, o mușcă sălbatic de buzele învinețite și, parcă din aceeași mișcare, îi reteză beregata cu șișul, de la o ureche la alta. Fugi apoi pe cheiul Dâmboviței, unde i se șterseră urmele. O găsiră în zori, cu rochia muiată în sânge, și cîntăre-țul, care deja răscolise orașul toată noaptea după ea, fu imediat anunțat. La
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Când Îți venea rândul la bărbierit te așezai pe un fel de scaun cu trei picioare ca apoi frizerul să se proțăpească În fața ta Într-o poziție de aveai senzația nedefinită dacă vrea să te pocnească, ori să-ți taie beregata...! Mai făcea o singură mișcare de fixare a poziției picioarelor, după care pornea cu simț de răspundere să te bărbierească. Trăgea o singură dată cu briciul prima parte a obrazului de o așa manieră Încât mai mult jumulea barba provocând
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
către Înaltul cerului, străpungând În viteză imensitatea norilor ce păreau ciudat de luminoși, către o țintă necunoscută dar, pe care o dorea...!” Mai făcu o tentativă de a se ridica, nereușită Însă, rostogolindu-se Într-o baltă de sânge cu beregata tăiată...! Nefericitul avea pumnul strâns În care se putea vedea rămășița hârtiei de zece dollary pe care asediatorii nu reușiseră să i’o smulgă, plătind cu viața imprudența comisă...!! Deslipindu-și cu greu privirea din vitrina magică, Atena realiză trecerea timpului
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
era decât pânză de păianjen, 69 deasă și învălătucită, ondulîndu-se și umflîndu-se la cei mai fini curenți de aer, licărind în lumina palidă care se scurgea prin dreptunghiul ușii stacojii. Am simțit brusc singurătatea ca pe o sârmă strânsă în jurul beregatei, pe care cineva ar suci-o cu încetul. Am înaintat ca un somnambul, lipit de pereții de aramă cafeniu-uleioasă, zgîriindu-mă de florile coclite, ferindu-mă de pîn-zele străvezii, rupând totuși unele cu umărul, altele prinzîndu-mi-se-n păr, acoperindu-mi ochii și
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
făcut o baie și am plâns tot timpul în apa albăstruie și fierbinte... Mi-au explodat deodată, creierul, inima și sexul! Sânt sfâșiat în bucăți! Și bucățile sânt sfâșiate și ele-n bucăți! Dumnezeule, nu mai pot să respir, căci beregata mea e deșirată inel cu inel și zgârci cu zgârci. Coastele-mi străpung pielea toracelui și țeasta mi s-a desfăcut în parietale, în etmoid, sfenoid și occiput, risipite pe jos ca niște cioburi de faianță. Rinichii-mi sticlesc între
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
O să ajungem de râsul întregii planete. Prin urmare, cazul e respins la tribunal și ce se întâmplă a doua oară, când îl luăm la întrebări în legătură cu adevăratele crime? Ne trezim cu ăia de la Drepturile Omului, care-și înfig dinții în beregata noastră ca niște afurisiți de lilieci vampiri însetați de sânge. — Presupun că așa se explică și de ce n-a început să zbiere după un avocat, zise Yates. — Sigur că da. De ce-ar avea nevoie de un avocat acum? Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
câștig casă. Eu sunt un luptător, să nu crezi că nu mi-e frică, dar am să îmi înfrâng frică, să fiu, vorba lui Henric IV, „primul sub zidul cetății asediate”. În momentul când adversarul te vede că sări la beregata, nu îți pasă de viață, că dacă te omoară, moare și el, se retrage, majoritatea sunt lași, maidanezi, schelălaie, lătra, nu atacă prin fața, pe la spate. EA: Așa e, lume ticăloasa, te fură la piata, te bârfesc, ar fi în stare
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
și restul de 9 trebuie să te dea din nou în judecată, așa că mai durează 2-3 ani. EU: Ești deștept. Și leul se devalorizează, se mai deșteaptă și prostii, nu că devin deștepți, dar foamea te face să sari la beregata ăluia de îți ia pâinea. AVOCAT: Vezi că tot tu le rezolvi. Nu dă cu capul în zid, ca ți-l spargi, ocolește-l și lucrează-i și tu la fel, doar ai experiență. EU: Bun, atunci așteptăm să ajungă
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]