3,230 matches
-
semnalăm prezența iubitei angelice.Aceasta este surprinsă într-un gest enigmatic: ... și deasupra/vreun gest ce șovăie ... Precum atunci/te-ai răsucit și cu o mână,fruntea/dezvăluind-o de sub nor de plete//m-ai salutat spre a intra în beznă.( La bufera).Evocarea acestui trecut moment,pentru poet,secunda supremă este edenică,la fel și invocarea divinității nu sunt altceva decât semnificațiile unei transsubstanțiere a presentimentului apariției iubitei,moment ce-l consideră poetul,edenic. Există o serie de lucruri montaliene
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408249391.html [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
este noaptea fără stele, Iar frunzele din ramuri sunt desprinse. Doar brumele se-nșiră în mărgele, Pe șesurile arse, necuprinse, Iar ploile-n tristețe sunt prelinse, Peste păduri și-n parcurile mele. Sunt pași pierduți pe-aleea fără raze, Prin bezna grea, ca un cazan cu smoală, Noi, între agonie și extaze, Ne pomenim că viața este goală. Și totuși, ard în ochii tăi turcoaze, Privirea încă-i blândă și domoală. - Leonte Petre - Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: TURCOAZ / Leonte Petre
TURCOAZ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1477229154.html [Corola-blog/BlogPost/384897_a_386226]
-
un înger prins în trupu-i ca un cufăr, Să nu te văd ascunsă în nufăr nedeschis, Să nu te-ajung, să nu te-ating, să plâng, să sufăr, Să mă aștept în iadu-ți, iar eu în paradis, Să fiu în bezna lumii luciferic lufăr, Tu floare-n ochi de apă, eu scoică în abis...? De ce te-ascunzi, iubito-nufăr, între frunze-n apă, Precum o hidră-șarpe ce năpârlește-n lac, Sau ca o libelulă în mâlul-n care-și sapă O groapă
IUBITO-NUFĂR de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Romeo_tarhon_1397280260.html [Corola-blog/BlogPost/347804_a_349133]
-
putea înțelege ca și cum aș fi lângă voi și v-aș explica cum e când mori și tălăzuiesc mările peste tulpinile tale singurătatea mă mână prin gări pustii prin vagoane de clasa a doua mă mână încotro văd cu ochii prin bezna nopții spre inimi tandre de femei care-mi fac cu ochiul undeva dinaintea zării molatice fără contururi încerc să văd cum moare spațiul în coca vâscoasă a nopții și mă întreb putea-voi oare cunoaște și altceva decât liniștea spre
NOSTALGII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 by http://confluente.ro/Nostalgii_ion_ionescu_bucovu_1373783978.html [Corola-blog/BlogPost/342171_a_343500]
-
Autorului Viața își crește rădăcini adânci în pământul arid al ființei mele, Si le răsfira în toate direcțiile, Fără să știu unde duc Și cum să le scot la lumină, Mă îngroapă și pe mine odată cu ele, Mă coboară în beznă pustie și rece. Încerc să mă smulg din strânsoarea lor crâncena, Să mă eliberez din urzeala lor blestemata și crudă, Aș vrea să le retez, să le golesc de seva amară și neagră, Ce gâlgâie în venele lor lemnoase, Dar
RADACINI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1445279194.html [Corola-blog/BlogPost/368328_a_369657]
-
poarta spre-al tău suflet valsează-n balamale, Proptită-n blânde raze de la o mică stea. M-am zbenguit cu tine în sfărâmate vise, Escaladând reci creste de munți întunecați, Și ajungând la ușa plăcerilor promise, Ne-am rătăcit în beznă, ca veșnici condamnați. Am încercat să caut tunelul spre lumină, Dar m-am lovit de zidul tăcerilor în doi, Căci alergând cu tine prin ceața cea haină, Azi am uitat de mine și... am uitat de noi. Am răsfățat trecutul
ÎNTRE VIS ȘI REALITATE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1488032276.html [Corola-blog/BlogPost/381194_a_382523]
-
creativiatea, inspirația artistică și științifică. Aceste facultăți intelectuale și sensibile au făcut posibile geniul uman care a generat progresul științific, cultural și religios, orientand fluxul, elanul vital, conștiința, să se îndrepte spre cer, spre lumina transcendală și nu jos în bezna și întunericul materiei. Existența în psihicul omenesc a acestor uitate și neglijate facultăți ale cunoasterii, imaginația și intuiția, ar trebui totuși să ne dea de gândit rațional pentru ca nu cumva din greșală ori din mândrie luciferică să aruncăm inocența și
DESPRE LIMITELE CUNOAȘTERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1486484612.html [Corola-blog/BlogPost/354151_a_355480]
-
lunatecul din mine izgonit din Paradis le credea, răsturnând zarea peste umbrele din noi; înveșmântat în ploi și ceață tot aștept iluminarea care învăluie speranța, prin amurguri ce topesc zări albastre în întuneric ,nu știam că doar ursita, cată-n beznă o cărare peste ruga unui Crist; unde-i veșnica vedere, ochiul cel prevăzător, unde-s sfintele cuvinte care caută izvoare, unde-i lumea fără nume ce s-a stins pe-acest pământ, cine ne-a furat pădurea, râul, doina și
ZĂRI RĂSTURNATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465797250.html [Corola-blog/BlogPost/378797_a_380126]
-
carte depășește bariera expunerii, este o carte de strigăt tăcut a unei mari dureri. “Mă întreb: Cu-adevărat m-ai iubit, de vreme ce-ai plecat într-atât, c-ai murit? Mă întreb și-apoi tac. Am tăcut. Lunec în bezna deznădejdii, ca un orb, ca un mut.” (5) Eugen Dorcescu, poetul religios cu un profund spirit ortodox, ne dăruiește versul său de reflexivitate mistică dar și uman sentimentală, acum, în momentele cumplitei pierderi a iubirii sale de toată viața, a
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
venea cutremurând pădurea ca o nălucă și prin el vedeam fetele despletite de cozi ca niște naiade antice și mama îmi spunea rugăciuni să mă depărteze de acest labirint; ploile nopții micșorau cerul și gândul meu se ascundea în capcanele beznei și călcam pe morminte de întuneric unde grăitorul îmi spunea povești despre viață și despre moarte și despre altecele... marți, 16 decembrie 2014 Referință Bibliografică: despre copilărie / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1446, Anul IV, 16
DESPRE COPILĂRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1418742860.html [Corola-blog/BlogPost/340387_a_341716]
-
în casa mea Și viața nu mi-e grea povară Dar nu gândesc că undeva De foame alții pot să moară. Nu știu în taină să mă rog Iar mâna am uitat să-ntind Acelora ce-ndură totul Trăind prin beznă și prin frig. Nu știu să iert, nici să ajut Pe cel căzut în suferință Sunt mândru, rareori tăcut Și am uitat și de credință. De frate nu îmi este milă Și-l ocolesc în drumul meu Mă-ndreaptă, Doamne
MĂ IARTĂ, DOAMNE! de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_balacianu_1459191748.html [Corola-blog/BlogPost/366091_a_367420]
-
fâlfâiau ca niște zdrențe între gardurile de sârmă ghimpată. Ei, care au fost luminați, spirituali și înțelepți au fost izgoniți din toate Școlile, Liceele și Facultățile. Ele, care erau Stelele Magilor ce luminau sălașul nașterii de prunci erau încătușate în bezna irozilor ucigași. Unele Mame au născut în temnițe, în peșteri, în munți, în pustietate. Au născut... Ei, care n-au avut parte de Sărbători creștine au scris cu viețile lor Calendarele sfinte. Ele, care și-au brodat viața pe dragoste
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
pe banca ascunsă de tufe înflorite de trandafiri, ce îi dezmierdau generoși cu parfumul lor. Grădina casei de sub munte, cunoscu fiorul pasiunii în forma lui intensă și pură, amplificată de magia nopții și a naturii. Casa cufundată în liniște și beznă, dormea cuminte, surdă la șoaptele nopții și ale dragostei. Referință Bibliografică: Dileme ( fragment 34) / Silvia Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2287, Anul VII, 05 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Silvia Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DILEME ( FRAGMENT 34) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1491417672.html [Corola-blog/BlogPost/375662_a_376991]
-
mi-am imaginat un film bun că pe o pledoarie reușită. Spectatorii sunt jurați iar eu, asemeni unui avocat dibaci, îl port pe fiecare dintre ei acolo unde vreau. Încerc mereu să-l impresionez, să-l emoționez pe cel din beznă, să-l fac să mă urmeze și pornesc mereu cu gândul că spectatorul generic pe care-l iau cu mine la drum e cel mai sceptic dintre toți. Îi spun întotdeauna o poveste; mai grav, măi zâmbitor, măi romantic sau
Avalanșă de premii pentru filmul CEL ALES la Los Angeles by http://www.zilesinopti.ro/articole/8761/cel-ales-de-cristian-comeaga-a-primit-patru-premii-la-los-angeles-cinema-festival-of-hollywood [Corola-blog/BlogPost/100697_a_101989]
-
e n-ai să știi și nici nu vrei explicații, câtă vreme simți că ești prins în cuie ca toți confrații. Se putea altfel și a ta e vina c-ai ales greșit încurcând adese răul cu ce-i bun,bezna cu lumina fără să-ți pese. Însă nu regreți,n-ai lacrimi sub pleoape și zâmbești știind că e o grimasă privirea ce vrea de tristeți să scape părând voioasă. Și totuși arar,uneori,din minte fulgeră idei,care poartă
PLOUĂ CU IDEI UN ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1447179998.html [Corola-blog/BlogPost/369380_a_370709]
-
Era atât de slăbit că-l putea lua vântul ca pe-o pală de fân. Din cauza oboselii l-a cuprins toropeala, că nu-și mai putea să-și ține capul drept. Ochii abia mai vedeau prin ungherul ogeacului cufundat în bezna nopții, iar pleoapele se deschideau din ce în ce mai greu. Scăpă țigara dintre degete și, deodată, prin întuneric, i se păru că Leana s-a desprins din perete și a venit lângă el. Părea că se așezase deasupra tăciunilor de pe vatră, chiar în fața
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
Acasa > Orizont > Selectii > NU AM ALTĂ MISIUNE Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 898 din 16 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Nu am altă misiune Într-o lume trecătoare Decât din Cuvânt minune Să-ntrupez, din beznă soare, Din învolburate semne Diademe și-aurore, Din învățături nedemne Tălmăciri ca de Tagore... Din povețe răsucite Revelații nefurate, Din predicăciuni pocite Cumpătări ca de Socrate... Din înțelepciunea lumii Noi înțelepciuni și tâlcuri, De la embrionul mumii La întâiul supt din
NU AM ALTĂ MISIUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 by http://confluente.ro/Nu_am_alta_misiune_romeo_tarhon_1371361170.html [Corola-blog/BlogPost/363512_a_364841]
-
ne umblă fără umblet Falsa întristată turmă... De la prima sărutare Până-n cel din urmă suflu Când nici nu simțim că doare Ultimul sărut de cuplu... Nu am altă misiune Într-o lume trecătoare Decât din Cuvânt minune Să-ntrupez, din beznă soare... Referință Bibliografică: Nu am altă misiune / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 898, Anul III, 16 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
NU AM ALTĂ MISIUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 by http://confluente.ro/Nu_am_alta_misiune_romeo_tarhon_1371361170.html [Corola-blog/BlogPost/363512_a_364841]
-
Festivaluri tot pândește Purtând măști, zicând eresuri. Se tot luptă cu frumosul, cu grotescul și ilarul Sperând și el să învingă, Să își termine calvarul. Că nimeni nu-l mai ascultă Toți își văd doar de burtică: Oamenii trăiesc în beznă Căci în suflet n-au nimică. Ioan-Adrian TRIFAN Referință Bibliografică: FUGA DIN OLIMP.BALADĂ / Ioan Adrian Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1598, Anul V, 17 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Adrian Trifan : Toate Drepturile Rezervate
FUGA DIN OLIMP.BALADĂ de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1431846257.html [Corola-blog/BlogPost/344084_a_345413]
-
diamant, Ia tu arcușul, Acum când străbătut-am răspântia). Poetul îl slăvește pe Dumnezeu fiindcă a făcut din om un adevărat giuvaer, dându-i strălucirea spiritului și eliberându-l de întunericul apăsător al materiei: „Strivit zăceam sub scoarța humii în bezna pururi blestemată, Și plin de lut duceam robia în miezul stâncilor bătrâne, Când mâna Ta m-a scos de-acolo și m-a spălat de orice pată În apele eternității ca pe un diamant, Stăpâne!...” Șlefuindu-i ființa prin suferință
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1427442083.html [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
Cu pumnii greoi bat în uși ferecate, Ecouri stridente Mă lovesc dureros, Trecutul sta-n lanțuri, Pe sloiuri de gheață, Și-și clănțăne frigul, rănit. Tăcută și singura Ma-nvalui în Azi, Iar clipă fugara Îmi matură trupul, Mă mistuie beznă, Abisul căscat, Și teama de visuri. M-aș prinde de Mâine Cu-orgoliu de soim, Ce pradă în gheare o strânge, Dar nu văd nici raze, Nici stele pe cer, Iar ochiul îmi plânge... Referință Bibliografica: Pribegind / Eleonora Stoicescu : Confluente
PRIBEGIND de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1438122184.html [Corola-blog/BlogPost/350372_a_351701]
-
către est privirea, Ne copleșește iarăși înflorirea, Adusă de stigmate și pistile. De-ar fi mereu așa nemărginirea, Nutrită de culori și clorofile, Am regăsi aceleași căi fertile, Să ne sporim și gândul și privirea. Rămânem ancorați în răsărituri, Chiar dacă bezna nopții ne îmbie, Noi alungăm cutume și-alte rituri, Lumina doar, coloană să ne fie. Și construim legende noi și mituri, Cu soarele stăpân, pe veșnicie. MODUS Am căutat, mereu, o manieră Prin care frumuseții să-i dăm formă. Atunci
EST MODUS IN REBUS de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1462978628.html [Corola-blog/BlogPost/378513_a_379842]
-
expresie biblică ”a ține lumina sub obroc” = a ascunde un adevăr sau o valoare spiritual. Cf. Anania, vol.VII, 2011:2131). 3. négură, neguri, s.f. 1. Ceață densă care se formează îndeosebi dimineața și seara, reducând mult vizibilitatea; negureală. ** Întuneric, beznă; obscuritate. 2. Fig. (Rar) Mulțime, cantitate, număr mare, imens de ființe sau de lucruri. O negură de lăcuste. - din lat. nebula. Cf. DOOM. Referințe bibliografice: Anania, Bartolomeu Valeriu, 2011, Biblia cu ilustrații, 8 volume, Editura Litera, București. Doniga, Vasile T.
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
comoditate care, paradoxal, nu te împiedică, ba chiar te ajută să înțelegi mai mult decât dacă ai căuta să știi și să te întrebi. Orbit de lumina, de o consistență aproape lichidă, a uimirii, cauți să te dezlegi de prinsorile beznei în care îți fabricaseși o existență de prizonier. Te întorci spre tine, plonjezi în propriile genuni, îți explorezi propriul adânc și te ridici primenit. Singura-ți temelie, temelia fiecăruia și a toate câte sunt și mai pot fi este Dumnezeu
NU NE SIMŢIM RĂNIŢI CÂND PRIVIM SPINII UNUI TRANDAFIR de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Nu_ne_simtim_raniti_cand_privim_spinii_unui_trandafir.html [Corola-blog/BlogPost/342429_a_343758]
-
cireșii - în Paradis! *** HRISTOS ȘI MAREA jelitul pescărușilor din spume săgeți - apoi - spre unde nu se vede - și toată fierberea din marea fără nume urmează - toate - -o frază-n care crede palma-I mângâie vanități de valuri dar și ațâță beznele barbare: să nu mai fie spectatori în staluri ci doar actori - arzând în foc de sare! Hristos e pace - Hrist e și război cu tot acest gigantic mușuroi - El e neliniștea de-a fi prea liniștit dar și răsplata celui
CURĂŢENIE DE PRIMĂVARĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Curatenie_de_primavara.html [Corola-blog/BlogPost/350794_a_352123]