310 matches
-
maiorul Constantin Duca, cu soția sa, Paulina, tot câte 3 exemplare fiecare) și societatea civilă, boieri și reprezentanți ai burgheziei comerciale (Ioan Negruzzi, 9 exemplare; soția sa, Maria, 3 exemplare; Dimitrie Codreanu și soția sa, câte 9 exemplare fiecare; Dimitrie Biberi, 6 exemplare; Alexandru Beldiman, 6 exemplare; Poitevin, 12 exemplare; Serafim Babik și soția sa, câte 3 exemplare; Nicolae Cazimir, 3 exemplare; Constantin și Vasile Cănănău (Canano), câte 3 exemplare; Baronzi, 6 exemplare; Ioan Holban, 8 exemplare; Costantin Racoviță și poetul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
apropiat de literatura avangardistă dintre foiletoniștii noștri interbelici. În capitolul dedicat lui Boz din Études sur la littérature roumaine contemporaine, Ed. Corymbe, Paris, 1937, p. 172 (unde, nota bene, publică și un eseu despre onirismul kafkian al lui Urmuz!), Ion Biberi vede în el un „relativist nunațat”, opus scepticismului radical al congenerului Eugen Ionescu. Mai mult, pentru Biberi, Monsieur Lucien Boz est le critique de la poésie moderniste, lui même poéte par sa sensibilité et par sa tournure spirituelle. În fapt, Lucian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
littérature roumaine contemporaine, Ed. Corymbe, Paris, 1937, p. 172 (unde, nota bene, publică și un eseu despre onirismul kafkian al lui Urmuz!), Ion Biberi vede în el un „relativist nunațat”, opus scepticismului radical al congenerului Eugen Ionescu. Mai mult, pentru Biberi, Monsieur Lucien Boz est le critique de la poésie moderniste, lui même poéte par sa sensibilité et par sa tournure spirituelle. În fapt, Lucian Boz a fost primul critic autohton care a văzut în Urmuz un creator de prim-plan. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
scrisă în stare de transă, fără cenzura lucidității auctoriale? Dimpotrivă... Primul susținător scriptic al ideii „onirismului” urmuzian (e vorba, desigur, de un alt fel de onirism decît cel „estetic” al lui Dimov și Țepeneag din anii ’60) a fost Ion Biberi, care, într-un eseu interbelic publicat în Franța (Études sur la littérature roumaine contémporaine, Paris, Ed. Corymbe, 1937), avansa, cel dintîi, și o apropiere între Urmuz și Kafka (ulterior, comparația a fost uzată și abuzată de exegeza urmuziană postbelică). Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
unei mărturii a lui Sașa Pană din volumul memorialistic Născut în ’02... Cunoscător al suprarealismului european, eseistul are — față de critica „de autoritate” — o percepție extraestetică, „antropologică” asupra operei de artă, rezultat, probabil, al formației sale de psihiatru. Prezenta promovare pariziană (Biberi era și cronicar literar la revista Le Moment) nu e totuși prima încercare de a-l face cunoscut străinătății pe Urmuz. Prin intermediul „uniștilor”, Leopold Kosch îl tradusese în germană pentru numărul dedicat avangardei românești de către revista Der Sturm (Berlin, XX
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ciocul e „văduvit de funcția falică și redus la cea alimentară”. Teoreticianul echivalează „productivitatea textuală” a sintaxei urmuziene cu productivitatea formativă — prin excelență — a inconștientului, activitatea onirică”. Urmuz, între „realism” și „fantastic” Deși pornește, ca și Sașa Pană sau Ion Biberi, de la asemănarea între Urmuz și Kafka, Ov.S. Crohmălniceanu îl consideră pe Urmuz un realist á rébours, ale cărui „materiale” de lucru sînt débris-urile citadine. Oricum, nu un „oniric”, un „abstracționist” (cum îl vedeau mai tinerii critici ai epocii, în contra realismului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
al Biletelor de papagal, aflat pe atunci în Franța — afirmă că prietenii săi (printre care Jean Giono) „au fost așa de agreabil surprinși” de textele lui Urmuz, încît au proiectat o traducere completă a operei acestuia. Tot în 1937, Ion Biberi își publică eseul despre Urmuz la Editions Corymbe, Paris. D. Vârbanescu va fi, în 1949, protagonist al unui schimb epistolar cu Eugen Ionescu (Radu Ionescu, „Eugen Ionescu și Urmuz — scrisori deschise (către D. Vîrbănescu)”, în România literară din 4 decembrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Urmuz (în Les Lettres Nouvelles, ian.-feb. 1964), după ce, la sfîrșitul anilor ’30, Ilarie Voronca - el însuși expatriat - prezentase, în fața auditoriului de la Sorbona, o conferință despre autorul „Fuchsiadei”, însoțită de lectura în traducere franceză a „Plecării în străinătate”, iar Ion Biberi îl comparase cu Kafka într-un volum apărut la Éditions Corymbe din Paris. Un element determinant în reconsiderarea poststalinistă a lui Urmuz va fi însă chiar voga internațională a literaturii „absurdului”, care va stimula inclusiv recuperarea timidă a teatrului ionescian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Toți”, București, 1997 Benjamin, Walter, Iluminări, traducere de Catrinel Pleșu, notă biografică de Friedrich Podszus, Editura Univers, Colecția „Studii”, București, 2000 Bernard, Edina, Arta modernă. 1905-1945, traducere de Livia Szasz, Editura Meridiane/Larousse, Colecția „Să recunoaștem/Să înțelegem”, București, 2000 Biberi, Ion, Études sur la litérature roumaine contémporaine, Editions Corymbe, Paris, 1937 Blaga, D. Carmen, Urmuz și criza europeană a imaginarului, Editura Hestia, Colecția „Eseuri”, Timișoara, 2005 Blaga, Lucian, Ferestre colorate, Editura Librăriei Diecezane, Arad, 1926 Blaga, Lucian, Zări și etape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
În acele zile magnifice on allait se promener en equipage - o expresie a vechii lumi, curentă În mediul nostru. Mi-e ușor să retrăiesc bucuria schimbării polușubok-ului cu căptușeală groasă, lung până la genunchi și cu gulerul cald din blană de biber, cu scurta bleumarin cu nasturi de alamă cu ancore. În landoul deschis, sunt legat prin adâncitura unui pled de ocupanții mai interesantului loc din spate, maiestuoasa Mademoiselle și victoriosul Serghei, cu fața mânjită de lacrimi, căci tocmai ne luaserăm la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Ușa se deschise încet și apăru un bărbat înalt, cu figura obosită. Două riduri adânci, săpate în jurul gurii proeminente, buzele subțiri îi dădeau un aer agresiv, în bizar contrast cu blândețea ochilor. Purta un palton elegant. Gulerul și căciulița de biber prinseseră în gerul de afară o strălucire metalică. Ridică surprins sprîncenele: ― Sînteți matinali astăzi... Valerica Scurtu arătă dezastrul de pe zid. ― Inundație! Nici nu vă imaginați ce balamuc a fost. Firește, a trebuit să închidem apa caldă. ― Da... neplăcut. Vâlcu îi
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cu nuvela Fetița între lupi, Gala Galaction cu Scrisori către epigonii Simforozei, Victor Eftimiu cu schița De vorbă cu dracu, în timp ce Teodor A. Naum traduce din Catul. Critica este susținută de E. Lovinescu (Hortensia Papadat-Bengescu), Nicolae Petrescu (Despre originalitate), Ion Biberi (Rimbaud văzut de Jacques Rivière), Șerban Cioculescu (Predealul și poetul), Emil Serghie (Un înger vagabond: Dimitrie Stelaru), Tudor Vianu (I. Vlasiu, Eminescu prozator, Mentalitatea estetică și timpul nostru). N. Carandino deține rubrica „Note teatrale”, K.H. Zambaccian este autorul unor comentarii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289255_a_290584]
-
exersează în noul mod de a scrie în litera ideologiei oficiale, croind un „portret” al „ziaristului zilelor noastre”, M. Vescan urmărește Drumul artiștilor instrumentiști. Singurul articol mai echilibrat , Creator și operă, eliberat de puzderia poncifelor ideologice, îi aparține lui Ion Biberi. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287073_a_288402]
-
preistorică, București, 1913, 113-121; Gh. F. Ciaușanu, Superstițiile poporului român în asemănare cu ale altor popoare vechi și nouă, București, 1914, 75-98; Tudor Pamfile, Cerul și podoabele lui, București, 1915, 105-152; Dan Botta, Scrieri, IV, îngr. Dolores Botta, pref. Ion Biberi, București, 1968, 75-82; Paul Petrescu, Imagini ale soarelui în arta populară, SCIA, 1963, 1; G. Călinescu, Estetica basmului, București, 1965, 273-274; Adrian Fochi, Coordonate sud-est europene ale baladei populare românești, București, 1975, 68-72; Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
etc.). Un anume curaj în suportarea condiției, indiferent că se află sub ziduri sau sub stele, dă valoare poeziei: "Căci sau sub ziduri, sau sub cer cu stele/ Înconjurat de cercurile mele/ Fie că dorm pe prund, cu blăni de biber/ Cât timp le am pe ele, eu sunt liber". 3 "Balada ironică" se va dezvolta mai târziu în "Balada ambiguității" în lirica lui Leonid Dimov, Adrian Păunescu, Mircea Ivănescu etc. Cităm în acest sens "Balada înecaților", "Pățania teologului cu arborele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
într-o seară", "la Polul Nord, aproape de osia furtunii", "într-un golf al vremilor dintâi"), sau într-un decor baroc "căci dau sub ziduri, sau sub cer cu stele/ înconjurat de cercurile mele/ Fie că dorm pe prund, pe blăni de biber/ cât timp le am pe ele, eu sunt liber" (Radu Stanca) urcând spre "balada ambiguității" la Ioanichie Olteanu. 7 "De rotunjimea ei o să te bucurii/ că ți se dă cuminte și adâncă/ Până la pământ cinstiți aceste sfere, încă". 1 Al.
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în culori închise” („Nervi de toamnă”) nu constituie ceva original. Și totuși din consecvența cu care o face se pot extrage cîteva semnificații. „Hainele negre și încheiate cu grijă” denotă, simbolic (pentru a vorbi ca acel psihiatru citat de Ion Biberi în Individualitate și destin), „concentrare asupra sa, separație de lume, izolare de mediu”. Și mai arată că, în ciuda tuturor împrejurărilor nefavorabile, Bacovia nu și-a pierdut respectul de sine: ținea, am zice azi, la imagine, chiar înainte de a fi stimulat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
editare în volum (Izobare) câștigase Premiul Tinerilor Scriitori al Fundațiilor Regale pentru Literatură și Arte, premiu acordat de un juriu ce reprezenta, în epocă, o autoritate... aproape regală: Tudor Vianu, Perpessicius, Camil Petrescu, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Ion Biberi, Petru Comarnescu. Atât opțiunea juriului, cât și entuziasmul numeroaselor cronici de care se bucurase volumul sunt justificate în mod evident de cele câteva trăsături tematico-stilistice ale Izobarelor. S-ar spune că, în ansamblu, cartea se raliază, prin motivație și atitudine
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
evidență elementele caracteristice suicidului (acțiune voită a subiectului, starea sau nivelul de conștientizare a scopului, orientarea acțiunii de distrugere către sine în vederea suprimării vieții) care teoretic, cel puțin, poate fi diferențiat de alte situații (de ex. accident sau crimă mascată). Biberi consideră că sinuciderea trebuie privită din trei perspective: biologică, psihologică și socială, ca "un act care presupune devierea unuia dintre instinctele cele mai puternic înrădăcinate ale structurii biologice". Sensul ei ar fi de "negație și catastrofă", întrucât ea revine la
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Évolution créatrice, Félix Alcan, Paris, 1929. BERGSON, H., Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței, traducere de Diana Morărașu, Editura Institutul European, Iași, 1992. BERTRAM, E., Nietzsche. Încercare de mitologie, traducere de Ion Nastasia și Maria Nastasia, Editura Humanitas, București, 1998. BIBERI, Ion , Essai sur la condition humaine, Editura Litera, Bucarest, 1973. BIBERI, Ion, Individualitate și destin, vol. II, Fundația "Regele Mihai I", București, 1945. BLAGA, Lucian, Aspecte antropologice, în Opere 11, Editura Minerva, București, 1988. BLAGA, Lucian, Ființa istorică, în Opere
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
imediate ale conștiinței, traducere de Diana Morărașu, Editura Institutul European, Iași, 1992. BERTRAM, E., Nietzsche. Încercare de mitologie, traducere de Ion Nastasia și Maria Nastasia, Editura Humanitas, București, 1998. BIBERI, Ion , Essai sur la condition humaine, Editura Litera, Bucarest, 1973. BIBERI, Ion, Individualitate și destin, vol. II, Fundația "Regele Mihai I", București, 1945. BLAGA, Lucian, Aspecte antropologice, în Opere 11, Editura Minerva, București, 1988. BLAGA, Lucian, Ființa istorică, în Opere 11. BLAGA, Lucian, Automatul doctrinelor, în vol. Ceasornicul de nisip, Editura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Pavel Chihaia, Liviu Bratoloveanu, Ury Benador. Contribuțiile de critică literară și eseistică îi au ca autori pe Tudor Vianu, Șerban Cioculescu, Silvian Iosifescu, Ovidiu Drimba, Al. A. Philippide, Cicerone Theodorescu, Mihail Petroveanu, Marin Sârbulescu, Virgil Ierunca, Ov. S. Crohmălniceanu, Ion Biberi, Miron Radu Paraschivescu, Camil Baltazar, Rosa del Conte, F. Aderca, Ioana Postelnicu. Critica teatrală este reprezentată de Traian Șelmaru, Victor Ion Popa, Zaharia Stancu, Ion Sava, iar critica de artă revine lui Ion Frunzetti, Petru Comarnescu, N. Argintescu-Amza, M. H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
Harmondworth: Penguin. Berlo, D. (1975), The Process of Communication, New York: Holt, Rinehart and Winston Inc. Berelson, B. (1952), Content Analysis in Communication Research. Glencoe, IL: Free Press. Berne, E. (1975), What Do You Say After You Say Hello?, Corgi, London. Biberi, I. (1981), Arta de a scrie și a vorbi în public, Editura Enciclopedică, București. Carroll, M., Walton, M. (1997), Handbooh of Counselling in Organization, Sage Publication, London. Cândea, D., Cândea, R. (1996), Comunicarea managerială. Concepte deprinderi strategie, Editura Expert, București
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
o narațiune care, urmând acest făgaș, se diluează treptat. SCRIERI: Al treilea, București, [1943]. Repere bibliografice: Al. R. [Al. Raicu], Mircea E. Balaban, „Studio Teatrul Național”, 1943-1944, februarie-martie; Pompiliu Constantinescu, „Al treilea”, VRA, 1944, 734; Perpessicius, Opere, XI, 33-35; Ion Biberi, Mircea E. Balaban, „Al treilea”, „Democrația”, 1945, 31; Camil Petrescu, Mircea Balaban, „Fapta”, 1946, 642; Piru, Panorama, 370; Massoff, Teatr. rom., VII, passim, VIII, passim; Florin Faifer, Comediantul, CL, 2001, 7. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285556_a_286885]
-
și pentru televiziune, ambele cu titlul Medicul de plasă. SCRIERI: Amintiri, Constanța, 1921; Din carnetul unui medic de plasă. Însemnări, pref. Al. Rosetti, București, 1948; ed. I-II, București, 1949; ed. 3, București, 1958; Scrieri, îngr. Mihail Robea, pref. Ion Biberi, București, 1967; Pagini de dor, f.l., f.a. Traduceri: Ivan Turgheniev, După moarte. Clara Milici. Două zile prin codrii seculari, Pitești, 1922; Comori sufletești, Câmpulung, 1923; Rabindranath Tagore, Prinos de cântece (Gitanjali), Pitești, 1923; Îndrăgiți natura. Culegere de gânduri alese asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]