604 matches
-
manifestării de voință concordante a ambelor Camere ale Parlamentului. În același sens, invocându-se jurisprudența Curții Constituționale în materie, se mai arată că, deși în dezbaterea unei inițiative legislative Camerele au un drept propriu de decizie asupra acesteia, totuși principiul bicameralismului nu poate fi respectat decât atât timp cât ambele Camere ale Parlamentului au dezbătut și s-au exprimat cu privire la același conținut și la aceeași formă ale inițiativei legislative. ... 5. Se susține că, fără a nega dreptul Camerei decizionale
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
și la aceeași formă ale inițiativei legislative. ... 5. Se susține că, fără a nega dreptul Camerei decizionale de a adopta proiecte de lege în forme ușor diferite de cele adoptate sau respinse în Camera de reflecție, aspect esențial al sistemului bicameralismului imperfect la care legiuitorul constituțional a recurs prin revizuirea Legii fundamentale din anul 2003, din compararea celor două versiuni rezultă faptul că la Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, au fost adoptate 17 amendamente care nu au fost puse
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
ale Parlamentului sau dacă scopul inițial al legii a fost deturnat în cea de-a doua Cameră, făcând doar simple afirmații în acest sens, astfel că nu au fost oferite suficiente argumente pentru a susține o reală încălcare a principiului bicameralismului. ... 26. Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere cu privire la obiecția de neconstituționalitate. ... 27. Prin Adresa nr. 23.110 din 1 noiembrie 2023, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 7.862 din 1 noiembrie 2023, Asociația Victimelor Accidentelor de
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
neconstituționalitate extrinsecă, se arată că diferențele majore de conținut juridic dintre forma proiectului de lege adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată, și a legii adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, sunt de natură să încalce principiul bicameralismului, în sensul că forma finală a legii, în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanțial de forma adoptată de Camera de reflecție, ceea ce echivalează practic cu excluderea acesteia din urmă de la procesul de legiferare. Astfel
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
decizională nu a modificat substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator. ... 38. Referitor la critica de neconstituționalitate privind încălcarea dispozițiilor art. 61 și art. 75 din Constituție referitoare la principiul bicameralismului, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a stabilit două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care, prin procedură legislativă, se încalcă principiul bicameralismului, și anume: pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
de neconstituționalitate privind încălcarea dispozițiilor art. 61 și art. 75 din Constituție referitoare la principiul bicameralismului, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a stabilit două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care, prin procedură legislativă, se încalcă principiul bicameralismului, și anume: pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
al României, Partea I, nr. 260 din 13 aprilie 2017, paragraful 54, sau Decizia nr. 377 din 31 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragraful 44). ... 39. Stabilind limitele principiului bicameralismului, Curtea a apreciat că aplicarea acestui principiu nu poate avea ca efect deturnarea rolului de Cameră de reflecție a primei Camere sesizate, în sensul că aceasta ar fi Camera care ar fixa în mod definitiv conținutul proiectului sau propunerii legislative
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
a doua Cameră, Camera decizională, nu va avea posibilitatea să modifice ori să completeze legea adoptată de Camera de reflecție, ci doar posibilitatea de a o aproba sau de a o respinge. Sub aceste aspecte, este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor, cât și obligația acestora de a-și exprima prin vot poziția cu privire la adoptarea legilor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
sens, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, paragraful 55). ... 40. În jurisprudența precitată, Curtea a mai reținut că bicameralismul nu înseamnă, însă, ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. A
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
Cameră se va identifica, în ceea ce privește activitatea sa legislativă, cu prima Cameră, neputându-se îndepărta în niciun fel de la soluțiile legislative pentru care a optat prima Cameră, ceea ce este contrar, până la urmă, chiar ideii de bicameralism. Prin urmare, nu se poate susține încălcarea principiului bicameralismului, atât timp cât legea adoptată de Camera decizională se referă la aspectele principiale pe care le-a avut în vedere propunerea/proiectul de lege în forma sa însușită de Camera de reflecție
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
sa legislativă, cu prima Cameră, neputându-se îndepărta în niciun fel de la soluțiile legislative pentru care a optat prima Cameră, ceea ce este contrar, până la urmă, chiar ideii de bicameralism. Prin urmare, nu se poate susține încălcarea principiului bicameralismului, atât timp cât legea adoptată de Camera decizională se referă la aspectele principiale pe care le-a avut în vedere propunerea/proiectul de lege în forma sa însușită de Camera de reflecție. În acest sens, modificările aduse formei adoptate de Camera
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
34, Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, paragraful 56, sau Decizia nr. 377 din 31 mai 2017, paragraful 46). ... 42. Aplicând considerentele de principiu rezultate din jurisprudența sa referitoare la criteriile esențiale ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru respectarea principiului bicameralismului, pe de o parte, și analizând comparativ forma propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată și cea adoptată de către Camera decizională, Curtea reține că, în cazul legii criticate, deși existe diferențe între formele adoptate, nu se poate afirma că
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
faptul că forma adoptată de Camera Deputaților nu modifică substanțial obiectul de reglementare, scopul urmărit de legiuitor sau configurația inițiativei legislative, Curtea reține că nu au fost încălcate dispozițiile art. 61 și ale art. 75 din Constituție referitoare la principiul bicameralismului, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale anterior amintită. ... (2.2.) Critici de neconstituționalitate intrinsecă (2.2.1.) Aspecte generale privind reglementările în materia transportului rutier de persoane prin curse regulate 44. În România, serviciul de transport rutier de persoane prin
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
unui singur vot raportul, în întregime, și inițiativa legislativă. Această procedură de desfășurare a votului final poate fi modificată de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare. ... Articolul 113 Durata intervențiilor este limitată automat prin mijloace tehnice. Secţiunea a 4-a Respectarea principiului bicameralismului Articolul 114 (1) După adoptare sau respingere de către Senat în calitate de primă Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite Camerei Deputaților, care va decide definitiv. (2) În cazul în care Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/299944]
-
cu Adresa nr. 2CP1/415 din 25 aprilie 2025, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 4.732 din 25 aprilie 2025 și constituie obiectul Dosarului nr. 1.665AI/2025. ... 3. În motivarea obiecției de neconstituționalitate se susține, în esență, că legea criticată contravine principiului bicameralismului și principiului legalității, astfel cum acestea sunt consacrate de art. 1 alin. (5), art. 61 alin. (2), art. 73 alin. (3) lit. m), art. 75 și art. 76 alin. (1) și (2), art. 136 și art. 147 alin. (4) din
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]
-
contravine art. 1 alin. (5) din Constituție în dimensiunea sa referitoare la previzibilitatea legii și la respectarea principiului securității juridice. ... 14. Dintr-o altă perspectivă, prin modificările aduse de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, se încalcă și principiul bicameralismului, consacrat de art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența prin care instanța de contencios constituțional a stabilit și criteriile esențiale care, îndeplinite cumulativ, configurează cazurile de încălcare a principiului bicameralismului, și
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]
-
principiul bicameralismului, consacrat de art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența prin care instanța de contencios constituțional a stabilit și criteriile esențiale care, îndeplinite cumulativ, configurează cazurile de încălcare a principiului bicameralismului, și anume: deturnarea scopului inițial al legii de la finalitatea urmărită de inițiator, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, pe de o parte, și, pe de altă parte, existența unei
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]
-
derogarea de la procedurile licitației publice sunt tot atâtea argumente în favoarea existenței unor deosebiri substanțiale între forma inițiatorilor, adoptată tacit de Senat, și cea adoptată de Camera Deputaților. ... 19. Referitor la al treilea criteriu enumerat în analiza respectării principiului bicameralismului, se susține că există o configurație semnificativ diferită între formele adoptate de cele două camere ale Parlamentului, întrucât forma adoptată de Camera decizională cuprinde un articol suplimentar față de forma inițiatorilor și a Senatului. Nu este însă important numărul articolelor
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]
-
situația în care o propunere legislativă adoptată de Camera de reflecție cuprindea un articol, iar forma adoptată de Camera decizională cuprindea două articole. ... 20. În concluzie, se apreciază că legea dedusă controlului de constituționalitate încalcă, prin modul de adoptare, principiul bicameralismului. ... 21. Cât privește neconformitatea aceleiași legi față de exigențele cuprinse în art. 73 alin. (3) lit. m), art. 75 și art. 76 alin. (1) și (2), art. 136 și art. 147 alin. (4) din Constituție, se susține, în esență, că
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]
-
Constituționale, obiecția de neconstituționalitate a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a transmite punctele lor de vedere. ... 31. Guvernul apreciază că obiecția de neconstituționalitate este întemeiată. În ceea ce privește critica referitoare la principiul bicameralismului, se arată că, într-adevăr, Senatul a adoptat o formă a proiectului de lege ce viza doar aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2024, fără alte modificări sau completări, în timp ce forma adoptată definitiv la Camera Deputaților a avut
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]
-
Codul administrativ, prin care se stabilește acordarea dreptului de preempțiune în cazul vânzării unui teren proprietate privată a statului sau a unității administrativ-teritoriale pe care se desfășoară activități miniere titularilor licențelor/permiselor de exploatare ale acestor terenuri, a fost încălcat principiul bicameralismului, al unicității de reglementare și al legalității, legea fiind totodată adoptată în mod greșit ca lege ordinară, și nu organică. ... 53. Cu privire la principiul bicameralismului, Curtea reiterează că acesta se întemeiază pe dispozițiile art. 61 alin. (2) și ale
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]
-
desfășoară activități miniere titularilor licențelor/permiselor de exploatare ale acestor terenuri, a fost încălcat principiul bicameralismului, al unicității de reglementare și al legalității, legea fiind totodată adoptată în mod greșit ca lege ordinară, și nu organică. ... 53. Cu privire la principiul bicameralismului, Curtea reiterează că acesta se întemeiază pe dispozițiile art. 61 alin. (2) și ale art. 75 din Constituție și semnifică, în esență, că, indiferent de ordinea de sesizare a Camerelor Parlamentului, la elaborarea, dezbaterea și adoptarea unei legi contribuie în
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]
-
în esență, că, indiferent de ordinea de sesizare a Camerelor Parlamentului, la elaborarea, dezbaterea și adoptarea unei legi contribuie în mod specific ambele Camere ale Parlamentului, legea adoptată fiind opera întregului Parlament, privit ca unică autoritate legiuitoare a țării. Principiul bicameralismului nu înseamnă mimetism, în sensul că fiecare for legislativ ar fi obligat să adopte forme identice ale propunerii legislative supuse procedurii parlamentare de adoptare și că ar fi împiedicat să opereze orice modificare față de forma adoptată de prima Cameră
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]
-
prima Cameră, ci reprezintă expresia unicității autorității sale de reglementare, a loialității și a colaborării constituționale, astfel că fiecare Cameră parlamentară dispune, fiecare separat, dar și într-o modalitate interdependentă, de libertatea și autonomia proprie de reglementare. ... 54. Limitele principiului bicameralismului au fost stabilite pe calea jurisprudenței constituționale, Curtea Constituțională consacrând o serie de criterii esențiale pentru determinarea cazurilor în care prin procedura parlamentară se încalcă acest principiu, și anume: pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]
-
5^1, nr. crt. 6 și a tabelului în formă nemodificată. ... 58. Dacă în ceea ce privește intervențiile impuse de normele de tehnică legislativă Curtea a reținut în jurisprudența sa că acestea nu ridică probleme de neconstituționalitate din perspectiva încălcării principiului bicameralismului, pentru intervențiile de substanță operate de Camera decizională trebuie verificată condiția existenței unei minime conexiuni sau legături cu materia aflată în procedura de legiferare, astfel încât noua reglementare să se circumscrie, de principiu, obiectului avut în vedere de autorii inițiativei
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]