1,076 matches
-
că am și io pretențiile mele, clară!- Băăă, la noi cu consumabilele nu-i problemă! Anestezicu-i la bidon, bei cât crezi, adică până înțepenești și ce rămâne ți-l iei acasă că poate-ți mai trebuie...- Și cam cât are bidonul? Costel format la școala dură a negociatorilor rurali nu se lăsa cu una cu două...- Mdeee, știu și eu... așa cam la o deca de-a voastră...Costel, în forul său intim, behăi de plăcere, însă pe față nu i
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
alte fenomene paranormale, așa că nu se preocupă în mod excesiv de fenomen.Intrară într-un fel de autobuz ale cărui uși glisau silențios iar în interior, unde totul părea acoperit cu foiță de aur, Costel, bulversat de splendoarea decorului, primi un bidon de plastic și, absolut tradițional, o cană de lut.- Băiii, hahaleră, uite așa se face treaba, ținând cont de specificul local ca să arăți respect pentru victimă, nu cum tăiați voi porcii cu toporul, de n-apucă bietele ființe nici să
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
pentru victimă, nu cum tăiați voi porcii cu toporul, de n-apucă bietele ființe nici să moară ca lumea și voi le hăpăiți! Discursul oarecum moralizator nu avu nici un efect asupra lui Costel care-și regala papilele cu lichidul din bidon. Părea a fi o palincă de prună iar culoarea aurie nu venea de la reflexele de pe pereți ci de la îmbătrânirea acesteia în butoaie cu doagă de dud. Nu era el, Costel, o enciclopedie a rafinamentului bahic, dar măcar o tărie de
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
minute, era deja muci și se întinsese, gemând de plăcere, pe dușumea, ca să se odihnească. Soarele palid al toamnei lumina decorul ruginiu iar Costel afișa o privire ceva mai goală decât a unui înțelept pe drumul Nirvanei. Lângă el stătea bidonul cu trăscău, cel pentru care Costel manifesta o duioșie excesivă dar perfect motivată. Auzi în cap o voce cunoscută: - Băi, animale! M-ai băgat în belea! Când fiarele alea din acvariu ți-au halit ficatul au început să aibă mișcări
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
zi le vom recupera! Hai, sictir, din ochii mei! Costel se uită de jur împrejur și pentru că nu văzu nici un fel de ochi își spuse că e stresat, are vedenii și, în consecință, ca să scape de ele, bău direct din bidon. Mda, imediat îi veni o idee fenomenală! Luă bidonul în brațe și se duse direct la cârciumă. Așa cum se aștepta, acolo era deja plin de oameni care dezbăteau planurile de muncă pentru ziua care abia începuse. Disputele erau în toi
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
Costel se uită de jur împrejur și pentru că nu văzu nici un fel de ochi își spuse că e stresat, are vedenii și, în consecință, ca să scape de ele, bău direct din bidon. Mda, imediat îi veni o idee fenomenală! Luă bidonul în brațe și se duse direct la cârciumă. Așa cum se aștepta, acolo era deja plin de oameni care dezbăteau planurile de muncă pentru ziua care abia începuse. Disputele erau în toi! Dar, la intrarea lui, toți tăcură și un aer
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
și un aer înghețat se strecură abil în atmosfera încinsă. De la o masă se auzi răcnetul lui Arvinte: - Unea-i fost uăiii, că intrăm în falimnet, uăii, baieti, uăiii!? Foarte degajat, Costel se așeză la masa lui Arvinte, deșurubă dopul bidonului și, după încă o dușcă zdravănă, spuse vesel: - Aidi, uăii, sî vă spui! Oamenii însă, reticenți și plini de bun simț, așa cum sunt sătenii de regulă, se adunară numai când Costel, dând dovada unui caracter eroic, le promise fiecăruia câte
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
încotro, însă femeie vrednică și foarte pricepută în a manevra orice fel de unealtă, se mira de rezistența lui Costel, ea fiind cam pulbere. Dar, suflet caritabil, atunci când toți era chiori de beți l-a invitat la ea acasă cu tot cu bidonul în care mai era ceva licoare. Cam jumătate, deci se impuneau deja unele măsuri de raționalizare. Ajuns acasă la simpatica văduvă, bine stârnită de rachiu dar și de curiozitate, se lăsă în voia ei. Iar priceputa femeie avu parte, în afară de
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
și de suflet a frizerului Nae, pentru a se răzbuna împreună împotriva partenerilor trădători. „Tradusă în amor" Mița Baston în interpretarea actriței Adriana Șchiopu devine o eroină de un tragic grotesc. Ea cară fie o damigeană cu „vitrion", fie un bidon de benzină pentru a-și teroriza amantul, poartă o haină de nurci și o vulpe pe cap, are obrazul descompus, un machiaj exagerat, e agitată și violentă. Talentatul Doru Anca în rolul Pampon, fostul tist de vardiști, cu o căciulă
„D’ALE CARNAVALULUI” DE I.L. CARAGIALE LA TEATRUL MIC de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375094_a_376423]
-
la magazinele alimentare, cu tot felul de conserve, inclusiv din pește. Sigur că în acest domeniu, cel mai important lucru era să fii aprovizionat cu votcă și bere, iar ca să nu cărăm prea multe sticle, am golit votca într-un bidon din plastic, de doi litri. Berea o luasem doar pentru drum, căci existau destule surse și pe traseu. Cu fiecare cumpărătură făcută, greutatea bagajelor tot creștea. În afară de acestea, mai aveam cortul, sacii de dormit, sculele, sarea pentru conservarea eventualilor pești
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
la magazinele alimentare, cu tot felul de conserve, inclusiv din pește. Sigur că în acest domeniu, cel mai important lucru era să fii aprovizionat cu votcă și bere, iar ca să nu cărăm prea multe sticle, am golit votca într-un bidon din plastic, de doi litri. Berea o luasem doar pentru drum, căci existau destule surse și pe traseu. Cu fiecare cumpărătură făcută, greutatea bagajelor tot creștea. În afară de acestea, mai aveam cortul, sacii de dormit, sculele, sarea pentru conservarea eventualilor pești
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
și mătăsos, îmbrăcă o cămașă de in, albă, curată, își stropi mâinile și hainele cu sirop parfumat de plante, se închină la Cel de Sus, apoi începu treaba lui meticuloasă. Și bunica era pregătită de fapte mari, spălă toate vasele, bidoanele, sitele, cârpele, să fie toate gata, curate și parfumate. În cele din urmă, după ce Ionuț obosi de tot așteptând momentul când mierea va curge în butoiul de la centrifuga de scos mierea din faguri, bunicul pusese masca pe figură și se
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
am găsit un post la Constanța. Adică acasă. Revin la anii copilăriei. Plecam de acasă cu câte un leu în buzunar, pentru autobuz. Dar îl păstram, noi băteam Constanța pe jos. Ne cumpăram câte o bragă de la turcii ieșiți cu bidonul în fața casei. După care beam apă de la toate țâșnitorile din drum. Astăzi le dăm copiilor numai apă plată de la supermarket, să nu se otrăvească. De pe la 13-14 ani am început să merg singur cu trenul de la Turnu Măgurele la Constanța și
SUPRAVIEŢUITORUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362225_a_363554]
-
atunci când vremea este ploioasă; pentru echipamentul obligatoriu de iarnă: pantofi sport, șosete mai groase din bumbac, tricou, trening gros de iarnă, căciulă, mănuși, trening de fâș sau din „foița” specială, atunci când vremea este ploioasă; pentru echipamentul opțional: ceas cu cronometru, bidon pentru apă, măsurător de frecvență cardiacă, MP3 player sau Ipod, telefon mobil (dacă locația este în afara orașului), tricou de schimb (în cazul în care practicați joggingul la o distanță mai mare de casă), batistă de unică folosință. 7.1.1
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
Dimineața devreme, eram smulși uneori din somnul nostru de copii de un strigăt ce răsuna în mijlocul curții: - Hai după lapte! Printre vise, recunoșteam vocea și mai ales intonația inimitabilă a Avdotiei, lăptăreasa, care venea din satul vecin. Gospodinele coborau cu bidoanele lor către două enorme recipiente din aluminiu pe care țăranca aceea vânjoasă le căra de la o casă la alta. Într-o zi, trezit de chemarea ei, nu am mai adormit la loc... Am auzit ușa noastră pocnind ușor și voci
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
în mijlocul sufrageriei. Înțelegeam că Avdotia nu-și putea permite o asemenea uitare de sine decât în apartamentul bunicii. Căci era sigură că nu avea să fie nici repezită, nici judecată cu asprime... Își termina periplul ei istovitor, îndoită sub povara bidoanelor enorme. Și când se termina tot laptele, urca la „Șura”, cu picioarele amorțite, cu brațele înțepenite. Dușumeaua, întotdeauna curată, goală, păstra încă o plăcută răcoare matinală. Avdotia intra, o saluta pe bunica și, scoțându-și încălțările ei mari, mergea să
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sa cu salariații: „Oamenii încercau să se manifeste cinstit, dar nu exista unul care să nu încerce să ia ceva. Fie că băga sub haină, fie sub cămașă, toți încercau să ia ceva. Fie o bucată de carne, fie un bidon de lapte, fiecare încerca să ducă ceva acasă”. Unul dintre salariați iese o dată cu un rucsac vizibil plin, fără să disimuleze. La control i se găsește o piatră. Reacția sa: „Nu mă pot duce acasă cu mâinile goale”. A fost, desigur
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în satul nostru nu este de nivel european: agricultura noastră nu este utilată modern și subvenționată, fiind deficitară chiar și la nivelul unor elemente aparent minore: „Nu vor ei să se schimbe, să treacă spre Europa... Să ducă laptele în bidoane închise, porcul la abator... Lucruri simple...” (salariat la o firmă din Luduș, 45 de ani). Un alt punct prin ei afirmă că satul nostru nu este unul european este lipsa infrastructurii: în Ațintiș nu există rețea de apă curentă, asfaltare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
era cultivată în trepte; pe deasupra pomilor și viței-de-vie era pusă o plasă ca să nu fie mâncata de păsări” (bărbat, 25 de ani). Pe de altă parte, există opinia potrivit căreia în satele europene domnește cinstea și corectitudinea, deoarece îți lasă bidonul de lapte la poartă ca să îl iei, spre deosebire de Tomșani unde ți-l fură cu totul” (bărbat, 46 de ani). Asemănările dintre noi și ei vizează mai cu seamă aspectele negative: „Și la ei, tot cine are se îmbogățește, și amărâții
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mînă? exclamă Starbuck, arătînd spre un obiect pe care-l flutura neamțul. E cu neputință! Un polonic de ulei?! Ă Aș, de unde, e un ibric de cafea, domnule Starbuck, replică Stubb. Vine-ncoace ca să ne facă o cafeluță. Nu vezi bidonul ăla mare de tablă de lîngă el? Acolo-și ține apa fiartă. A, neamțu-i un băiat de treabă, zău! Ă Fii serios! îl repezi Flask. Are un polonic și un bidon de ulei. I s-a terminat desigur uleiul și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Vine-ncoace ca să ne facă o cafeluță. Nu vezi bidonul ăla mare de tablă de lîngă el? Acolo-și ține apa fiartă. A, neamțu-i un băiat de treabă, zău! Ă Fii serios! îl repezi Flask. Are un polonic și un bidon de ulei. I s-a terminat desigur uleiul și vine să ne cerșească un pic. Oricît de curios ar putea să pară ca o balenieră să ceară cu împrumut nițel ulei într-o regiune unde vînau balene și oricît ar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se urcă pe punte, Ahab îl luă la întrebări, fără să se uite la obiectul din mîna lui; dar neamțul îi dădu a înțelege, în jargonul lui rudimentar, că n-avea habar de Balena Albă și abătînd numaidecît conversația spre bidonul de ulei, i se plînse că era nevoit să se culce în hamacul lui pe întuneric, întrucît i se isprăvise pînă și ultimul strop de adus din Bremen și încă nu putuse prinde nici măcar un singur pește-zburător pentru a umple
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pentru a umple golul; iar în încheiere îi spuse că vasul lui era într-adevăr ceea ce în limbajul vînătorilor de balene se cheamă un vas „curat“, adică gol, meritîndu-și astfel din plin numele de Jungfrau îFecioara). După ce-și umplu bidonul, Derick plecă; dar ambarcațiunea lui nu ajunsese încă la bordul Fecioarei, cînd de pe catargele ambelor vase fură semnalate aproape simultan cîrduri de balene; iar Derick se arătă atît de nerăbdător să pornească la vînătoare, încît, fără a se mai opri
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
încă la bordul Fecioarei, cînd de pe catargele ambelor vase fură semnalate aproape simultan cîrduri de balene; iar Derick se arătă atît de nerăbdător să pornească la vînătoare, încît, fără a se mai opri ca să-și depună la bord polonicul și bidonul, își întoarse ambarcațiunea și porni în urmărirea uriașilor furnizori de ulei pentru lampă. Cum balenele fuseseră reperate în partea de sub vînt, ambarcațiunea lui și celelalte trei ambarcațiuni germane, care-o urmară în curmei, aveau un avans considerabil față de ale noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Derick, părea convins că așa se va întîmpla și-și agita din cînd în cînd, în bătaie de joc, polonicul spre celelalte ambarcațiuni. Ă Cîine afurisit și nerecunoscător! strigă Starbuck. Mă înfruntă și-și bate joc de mine chiar cu bidonul pe care i l-am umplut adineauri, ca pe-o cutie a milei! Și adăugă în șoaptă, cu glasul lui intens: Ă Trageți, ogarilor! Dați-i drumul! Ă Uite ce e, băieți! striga Stubb către marinarii lui. Credința mea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]