976 matches
-
de Operă din Salzburg. 1996 - Pictură Biserică Catolică Valea Seaca (Bacău) 2010 - Membru al UAP Iași Participări la expoziții de grup 1987 - Bienala de Grafică și Pictură București la Sala Dales 1988 - Bienala de Pictură București la Sala Dales 1993 - Bienala de Pictură București la Teatrul Național 2009 - Atelier 35 la Galeriile WTC Iași 2009 - Bienala „Lascăr Vorel” Piatră Neamț 2009 - Salonul Artei UAP la Galeriile WTC Iași 2010 - Atelier 35 la Galeriile WTC Iași 2010 - Salonul de desen, ediția I
SUBLIMUL ÎN ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346857_a_348186]
-
Iași Participări la expoziții de grup 1987 - Bienala de Grafică și Pictură București la Sala Dales 1988 - Bienala de Pictură București la Sala Dales 1993 - Bienala de Pictură București la Teatrul Național 2009 - Atelier 35 la Galeriile WTC Iași 2009 - Bienala „Lascăr Vorel” Piatră Neamț 2009 - Salonul Artei UAP la Galeriile WTC Iași 2010 - Atelier 35 la Galeriile WTC Iași 2010 - Salonul de desen, ediția I, la Galeriile de Artă Cupola, organizator UAP 2010 - Saloanele Moldovei, ediția a XX-a, Muzeul
SUBLIMUL ÎN ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346857_a_348186]
-
România 1971 - S-a născut la 21 august, la București. 1989 - Absolvă Liceul de Artă ,,Nicolae Tonitza” ( grafică, animație, scenografie), București. 1997 - Absolvă “Facultatea de Arte Decorative și Design” din cadrul Universității Naționale de Artă, București. Expoziții personale și colective: 1992- Bienala de Grafică din Brazilia-Brusque 1993-Expoziția de Grafică - Timbre, Japonia 1994- Prezentare modă-Universitatea Națională de Artă, Teatrul Național “ Ion Luca Caragiale”, Casa Americii Latine, București 1995-Prezentare modă - Casa “Monteoru”, Palatul Șuțu, Universitatea Națională de Artă, București 1996-Expo si prezentare textile-modă, colecția
GABRIELA CALINOIU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345388_a_346717]
-
din spiritele ce au tras de zăbală, cît de cît, mîrțoaga nărăvașă a canonului jdanovist, cel care a semnat onorabil, ani și ani, cronică plastică în Contemporanul, cel care... care, da, el, intelectualul de rasă, făcea ghidajul cizmarului printr-o Bienală bucureșteană înțesată de lumea bună, încă interbelică, de lumea proastă, postbelică. Mă rog... Să nu trec însă direct la cronica plastică din acel an încă înverșunat stalinist și să zăbovim... oleacă la restul ziarului, cele patru pagini, organ unic al
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acela care l-a prins de subsuoară să nu cadă. Parcă i-ar fi șoptit Gorbaciovul: stoi, nu acum, îți zic eu cînd... A fost singura dată cînd am respirat același aer cu Ceaușescu (o, ce riscată exprimare!). Era o Bienală de-a noastră, la Dalles, și vă închipuiți ce forțe fuseseră puse în mișcare ca să asigure un vernisaj (neapărat magnific) la care avea să fie prezent liderul comunist, proaspăt aureolat cu scena balconului. Ora vernisajului. Mai trăiau încă și mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vatră? (poate dubioasa Vatră Românească) Cînd credeam că atleții cozilor de aur au fost lăsați de mult la... vatră, iată că ne-am înșelat. Oho, a cîta oară... 20 ianuarie Întîlnire cu Baba, la Dalles. Urmăream, la distanță, lucrările unei Bienale din anii '70. Deși aș fi dorit atît de mult să-l salut pe marele pictor, să-l revăd, mi-am dat seama că mă evită, concentrîndu-se, ritos, în contemplarea lucrărilor. Am și găsit brusc explicația animozității: publicasem în "Cronica
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
În clarificarea și finalizarea cărora sînt implicate instituții și persoane. Competente. Dar supunîndu-se, ele, rigorilor legalității, îmi scot, mie, untul (pardon de expresie!) din propria persoană. Care persoană, de altfel, știe că deschizînd o expoziție acolo, în trena recent consumatei Bienale, în lumina acelui de aur Quattrocento venețian, știind deci că nu produce o gaură în cerul lui Botticelli, speră (generos-naiv) să ducă ceva din aerul urbei d-aici, inconfundabil și el. Implicații și... implicațiile: Departamentul de Artă Contemporană al Ministerului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pudibond: plover. Aceeași imensă șansă am avut cunoscîndu-l pe Henry Catargi, pictorul de respirație palladyană, cu al cărui sînge, de altfel, se înrudea. Poate o dată, de două ori, să-l fi văzut în ținută de gală, în vreun vernisaj al Bienalei de la Dalles, în rest, la atelier sau, cu șevaletul în spinare, pe Valea Prahovei, ori aici, în Bucium, în ținută de lucru (într-o astfel de ipostază e și în fotografia prinsă pe peretele atelierului meu din Armeană, alături de cea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
avariate, combină dadaist caroserii divers colorate între care își fac loc ibricele, cratițele, tacîmurile aferente călătoriilor auto totul supunîndu-se, în final, unor puternice prese mecanice. Încît produsul ultim ("artisticul" produs) e un coșcogea calup, numai bun să ajungă rapid în... Bienala de la Veneția. Unde și ajunge multiplicat conferind imensei săli César un aer de lume nebună. Nu neapărat de legat în cearșafuri albe, ba, dimpotrivă, asumîndu-și chiar amuzată noua-i condiție. Volubilitatea gestuală a sculptorului în momentul celui mai simandicos vernisaj
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Loarei, fără întrerupere, o formație tam-tam, supli africani autentici, de Discovery Channel par să marcheze... dezrădăcinarea suratelor de pe bulevard. Da, dar cei care-i ascultă extaziați sînt, fără excepție, albi. Se pare că nu am cum evita... A 7-a Bienală de Arte de la Savonnière. Insistențele cîștigă. Sere imense, prisme ale irizărilor fluviului. Ei bine, artiștii nu au cruțat nici un cotlon din mirabilele răsaduri. Dar cine-s artiștii? Titlul manifestării nu specifică amatorismul ei, fie el și... Bienal. De ce? Nu ca
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
A 7-a Bienală de Arte de la Savonnière. Insistențele cîștigă. Sere imense, prisme ale irizărilor fluviului. Ei bine, artiștii nu au cruțat nici un cotlon din mirabilele răsaduri. Dar cine-s artiștii? Titlul manifestării nu specifică amatorismul ei, fie el și... Bienal. De ce? Nu ca noi, care încă mai... beneficiem de soluția (sovietică) a Uniunii Artiștilor Plastici (totuși, filtru serios în calea imposturii amatoare), în Franța, ca în vremea unor Chardin, Lautrec, Dufy, nu operează dihotomia profesionist-amator (e bine? e rău?: e
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Baba, Felix Aftene, Grig Bejenaru, Valentina Druțu, Sorin Purcaru, Gabriela Drînceanu, Adrian Piticariu, Sorin Otînjac. Ei, aici e-aici. Neștiindu-mă defel un retardat ignorant, nedîndu-mi adică seama ce se-ntîmplă acum în artele momentului global (inclusiv vacuumul pavilionului românesc din Bienala de la Veneția), rămîn totuși la plăcerea (fiziologică) de-a admira ce-i de admirat. Și de-a fi circumspect cu gesticulațiile provocatoare doar în sine. Chestiune de gust personal, nu? Și nimic mai mult. De unde, vă și rog să mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Doar pentru a atrage atenția, de cele mai multe ori, doar pentru asta. Dedesubt aflîndu-se, nu? vidul lipsei de vocație. Excepțiile puține, dar cu atît mai elocvente se sufocă sub magma uniformizatoare, sub isteriile soluțiilor aliniate. Care? Păi, ultimul salon românesc la bienala venețiană a propus chiar vidul, imensul pavilion oferindu-se, fără slip, eventualilor rătăcitori prin hăul său.. Evident, n-ar fi fost o soluie mai fericită umplînd spațiul cu Sălașa, dar, oricum, din moment ce tot ne frăsuim că nu avem audiență internațională
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
oferă un spectacol strident, nici o zonă a globului neputîndu-se sustrage epidemiei. E o rețea fumegoasă de indivizi lipsiți de talent nu și proști care manipulează, cu o perspicacitate prompt mercantilă, proiecte panstatale, de o vacuitate evidentă, mergînd de la găselnița ultimei bienale venețiene, cu unul din saloanele ei naționale realmente gol, pînă la fojgăieli locale vrute, în ochii acelorași globtrotteri de proiecte, să racodeze, vezi doamne, insuportabila desuetudine periferică la alămurile globale ale nimicului. E o poftă smintită în a pulveriza, a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
încîntată. În alt moment, mai tîrziu, îmi intitulam textul din Cronica Taci cu baba!. Și mă amuzam pe seama blîndeții cu care maestrul îngăduia răzgîiaților lui ciraci toți talentați, evident să i se urce în cap... Întîlnire cu Baba, într-o Bienală la Dalles. Îmi dau seama că mă evită. Bănuind efectul textului meu cam... liber. Îl abordez, destăinuindu-i suspiciunea. Și recunoscînd că suprem admirativ textul nu voise decît să-i amplifice legenda. Da, da, dar cum... veni imediat hipnotizantul rictus
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
r...zboi justific... luarea unor astfel de m...suri, deja populare În Europa de dinaintea r...zboiului și devenite dup... Încheierea lui puncte esențiale ale programului unor state liberale (planul Monnet din 1946 În Franța, de exemplu). SÎnt astfel promulgate planul bienal cehoslovac (octombrie 1946), planul trienal polonez (1946-1949) - ce are ambiția de a dep...și cu 52% producția antebelic..., măi modestul plan trienal maghiar, planul bienal bulgar (1947-1948) și, mai tîrziu, planul românesc (1948). Dup... haotică perioad... a r...zboiului, m
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
unor state liberale (planul Monnet din 1946 În Franța, de exemplu). SÎnt astfel promulgate planul bienal cehoslovac (octombrie 1946), planul trienal polonez (1946-1949) - ce are ambiția de a dep...și cu 52% producția antebelic..., măi modestul plan trienal maghiar, planul bienal bulgar (1947-1948) și, mai tîrziu, planul românesc (1948). Dup... haotică perioad... a r...zboiului, m...șurile de dreptate social... și de relansare economic... pe care le adopt... guvernele Frontului Național sînt relativ bine primite de c...tre populație, În special
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
scrie Suita lirică, dedicată marelui prozator, care va intra în componența adevăratului ei volum de debut, intitulat Distanțe și tipărit în 1962. În același an traduce și publică Hamlet de W. Shakespeare, sub pseudonimul Ștefan Runcu. În 1965 participă la Bienala Internațională de Poezie de la Knokke-le-Zoute (Belgia), stabilindu-se apoi în Franța. După vicisitudinile primilor ani de exil, C. își regăsește echilibrul și se căsătorește cu Aurel Cornea, inginer de sunet și jurnalist la Televiziunea Franceză. La Paris, își va constitui
CORNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286427_a_287756]
-
a cuvintelor. "Ideea capitală" a generației este, din acel moment, exprimată de marele arhitect, nu de marele scriitor. Sfîrșitul monumentelor gravate, reluarea scriiturilor monumentale. Pei îl înlocuiește pe Malraux la dreapta Principelui, așa cum proiectul de arhitectură înlocuiește tabloul pictorului în bienalele oficiale. Aparența pietrei escamotează conținutul, căci conținutul îi este redat aparenței. Cartea, nemaifiind templul Adevărului, nu mai tronează nici măcar în inima fostelor Temple ale Cărții, iar în concepția marilor biblioteci moderne, adesea rebotezate mediateci, edificiul și arhitectul dețin întîietatea asupra
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
arzătoare cu infraroșii, care consumă mult mai puțin gaz, dar care au o productivitate mai scăzută. 5.4. Probleme specifice legate de buruieni în timp ce buruienile anuale sunt combătute relativ ușor printr-o combinare a rotației cu mijloace mecanice, anumite buruieni bienale și perene ridică probleme dificile, atât în sistemul tradițional de agricultură, cât și în sistemul organic. în continuare sunt tratate principalele buruieni problemă cât și metodele potențiale de combatere a acestora, însă în practică este nevoie de multe informații înainte de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
în J.V. Mitchell, Jr. (ed.), Ninth mental measurements yearbook (pp. 1619-1621), University of Nebraska Press, Lincoln. Renzulli, J.S. (1991), A general theory for the development of creative productivity through the pursuit of ideal acts of learning, lucrare prezentată la întâlnirea bienală a World Congress for the Gifted and Talented, Haga. Renzulli, J.S. (1994), Schools for talent development: A practical plan for total school improvement, Creative Learning Press, Mansfield Center, CT. Renzulli, J.S., Hartman, R.K., Callahan, C.M. (1981), „Teacher identification of superior
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
asigure că toți trăiesc În sate. Spunea că vrea ca acest lucru să se realizeze Înainte de sfârșitului anului 1976” (Hyden, Beyond Ujamaa in Tanzania, p. 130). Terenul fusese deja pregătit când, la Începutul lui octombrie, cea de-a șaisprezecea Conferință Bienală a UNAT s-a Încheiat cu un Îndemn urgent către guvern, de a „cartografia satele și Împrejurimile lor”, pentru ca operațiunea de creare a satelor planificate să fie una la nivel național, În loc să se bazeze pe inițiativa locală (Daily News, Dar
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
unor studenți, adolescenți și copii din România, dintre care unii au confirmat mai târziu: Adi Cusin, Constantin Ștefuriuc, Doina Uricariu, Florin Iaru. La 5 septembrie 1968 lui Mihail Steriade i se aduc elogii din partea președintelui celei de-a VIII-a Bienale Internaționale de Poezie de la Knokke-le-Zoute (Belgia), pentru numărul 4 al revistei, conceput special în vederea prestigioasei manifestări, ca un omagiu adresat poeților lumii de poeții români. Era pentru prima oară când într-o revistă apărută în Belgia se publicau versuri originale
JOURNAL ROUMAIN DES POÈTES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287676_a_289005]
-
sectorului de artă românească modernă și contemporană). În 1954, cu sprijinul lui Al. Ciucurencu, își va putea relua activitatea de critic de artă, semnând numeroase cronici și articole de sinteză, prefețe de catalog (inclusiv ale Pavilionului Românesc la mai multe bienale de la Veneția), va participa la emisiuni radiofonice și, ceva mai târziu, de televiziune. O activitate intensă, întreprinsă cu un simț precis al valorii și cu o specială vervă polemică. În 1956 e numit asistent (apoi lector și conferențiar cu delegație
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
făcut traduceri din literatura română modernă: Răscoala lui Rebreanu, Maitreyi și Noaptea de Sânziene de Mircea Eliade. A organizat simpozioane cu teme românești, cel mai important fiind cel organizat în 1975, Eminescu după Eminescu. A inițiat și condus, trei decenii, Bienalele Limbii Franceze, la care a mobilizat o importantă participare românească, el însuși abordând frecvent teme de folclor, literatură și limbă română, a condus revistele „Vie et langage” și „Foi et langage”, la care au colaborat și cercetători români. În seria
GUILLERMOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287381_a_288710]