274 matches
-
cu un grupaj de versuri în revista clujeană ”Echinox”, mai publică versuri în „Tulcea liberă”, ”Steaua”-Cluj, ”Orientări”-Galați, ”România Literară”, ”Luceafărul”, ”Steaua Dobrogei”, ”Aegyssus”-Tulcea, ”Român în lume”Madrid, Spania, ”Boema”-Galați, ”Tomis”-Constanța. Este prezent în „Personalia” dicționar biobibliografic, Axenia Hogea, Constanța , ed. Ex Ponto, 2000, ” Memorie culturală și cunoaștere locală”, Lelia Postolache, Constanța, 2010, ”Insula Albă”-literatură contemporană la Dunărea de Jos, selecție și note, Olimpiu Vladimirov, Marian Dopcea, ed Ex Ponto, Constanța, 2003, ”Artă sfâșiată”-antologie de
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
nu cumva stimabilii Înțeleseseră mai mult și mai multe decât avusesem eu În intenție. O să vedem ce va fi În continuare, mi-am spus În sinea mea, așezându-mă În fața computerului din cameră. Am mai trecut o dată În revistă fișele biobibliografice ale membrilor Centrului de Monitorizare și Intervenție (parcă așa spusese Eveline că se chema buncărul). Ideea era să pricep ce-i putea strânge laolaltă pe acești oameni cu origini și ocupații atât de diverse și ce-i Îndreptățea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Luigi Reina, La poesia come azione e dizione, Roma, 1988; Giuseppe De Marco, Mappa dei poeti del Sud, Napoli, 1989; Vincenzo Petrone, Lessico del dialetto di Maffìa, Rossano, 1989; și la recentul studiu global al lui Antonio Iacopetta. Petru informații biobibliografice mai cuprinzătoare a se consulta site-ul www.dantemaffìa.it. Romanul lui Tommaso Campanella I Fra' Tommaso 1 intră, apoi făcu o plecăciune. Durerea de cap îi bubuia în tâmple încă de cu seara. Izbutise să doarmă doar câteva minute
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
multe capitole, intitulate sugestiv: Viața și opera, Ana Blandiana și generația '60, Poetica explicită, Poezia, Proza fantastică, Romanul, Eseistica și publicistica, teza de doctorat cuprinde, în fapt, două părți majore. Prima parte se ocupă cu cercetarea și cu stabilirea coordonatelor biobibliografice ale acesteia, autoarea acordând o atenție deosebită celor patru poezii care i-au oprit de la difuzare volumul, precum și rolului civic pe care l-a avut poeta, prin implicarea în acțiuni din cadrul Alianței Civice și prin coordonarea Memorialului Sighet, după 1990
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
sugestive (Partea întâi. Opera Anei Blandiana în contextul literar al epocii, Partea a doua. Coordonatele stilistice ale creației poetice, Partea a treia. Expresivitatea și originalitatea limbajului), o viziune globală a operei Anei Blandiana, pe care o leagă constant de coordonatele biobibliografice, precum și de contextul șaizecist în care aceasta își desfășoară activitatea și își încadrează estetica. O abordare apropiată modelului nostru de cercetare este teza de doctorat: Ana Blandiana. În căutarea unui limbaj poetic original, a Dianei Tâlvâc, susținută la Oradea, în
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și omul Ana Blandiana, precum și utilizarea meditațiilor eseistice ca premise fundamentale în abordarea complexității tematice, oferindu-i, astfel, acesteia posibilitatea "de a privi dincolo de scris, în interiorul mecanismelor de creație"143. Structurată în trei părți (Capitolul I. Omul și poetul Incursiuni biobibliografice și Ana Blandiana între memorie și uitare, Capitolul II. Vârstele creației Repere teoretice, Ipostaze ale eului: eul senzorial, eul inocență, eul jubilare, eul meditativ maturizat, eul suprimat, eul tainic, eul străfulgerat și Realitatea între simbol și construct, Capitolul III. În
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Autori. Cărți. Teme nu este opera unui colectiv de autori, ci a unuia singur, sper să fie cât se poate de clar, apoi, faptul că autorul cu pricina își asumă și selecția poeților incluși între copertele ei, și eventualele erori biobibliografice. Cum am întâmpinat, deja, din partea confraților, reacțiile cele mai neașteptate ("Cum? Crezi că merită efortul?!" sau "Chiar îți pierzi vremea! De unde atâția "poeți"? Iașul are abia vreo cinci nume demne de luat în seamă!"), nici o critică venită din partea celor care
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Goma, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Petru Popescu, Dumitru Țepeneag, Mihai Ursachi, celălalt este mai cuprinzător, aici figurând deopotrivă - datorită contribuției lui Vitalie Ciobanu și a lui Vasile Gârneț - și scriitori reprezentativi din stânga Prutului. Articolele, în mare măsură alcătuite după principiul biobibliografic, conțin și citate succinte, pertinente caracterizări ale operelor avute în vedere, cât și informații privind traducerile acestora în limba cehă. O amplă introducere semnată de V. prezintă evoluția literaturii române de la Analele de la Bistrița și Analele de la Putna până la nouăzeciști
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290415_a_291744]
-
prozatori brașoveni, 2003, apoi cu lucrări personale. Mircea Cărtărescu (2000) și George Coșbuc (2002) sunt monografii concepute după structura impusă de colecția „Canon” a Editurii Aula din Brașov: studiu sintetic, antologie din opera scriitorului comentat, dosar de receptare critică, repere biobibliografice. Direcția optzeci în poezia română (2000), la origine teză de doctorat, este o cercetare ambițioasă, care vizează situarea istorică și descrierea tipologică a poeziei optzeciștilor. Criticul dedică o primă secțiune problematicii generale („nașterea optzecismului”, „trăsăturile optzecismului” și ale poeziei optzeciste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
1991) și Simion Florea Marian în amintiri, mărturii, evocări (1997) relevă, pe de o parte, universul preocupărilor etnologului bucovinean și, pe de alta, prețuirea de care s-a bucurat din partea a numeroși contemporani ai săi. SCRIERI: Știința în Bucovina. Ghid biobibliografic (în colaborare), II-III, Suceava, 1983-1984; Pagini bucovinene (1982-1986). Indice bibliografic (în colaborare), Suceava, 1987; Lovineștii, îngr. și pref. Constantin Severin, Iași, 2001; Orașul muzelor (Case și locuri memoriale la Fălticeni), îngr. Constantin Severin, pref. Constantin Ciopraga, Suceava, 2002. Ediții: Simion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286774_a_288103]
-
1985, 9; Adrian Marino, Jurnal intim, TR, 1985, 33; Roxana Sorescu, „Succes moral”, RL, 1985, 46; Fănuș Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985, 53-56; Constantin Cubleșan, „Viața fiecărui om este un roman”, RL, 1988, 19; Mircea Zaciu, Fișă biobibliografică, RL, 1988, 19; Băileșteanu, Aorist, 173-176; Tihan, Apropierea, 80-83; Mircea Muthu, Dalta și condeiul, LCF, 1990, 8; Vlad, Lect. prozei, 317-321; Constantin Cubleșan, Memorialistul Ion Vlasiu, ST, 1993, 5; Olga Caba, Cheia personajelor romanului autobiografic „Drumul spre oameni”, JL, 1995
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
Alexandru, Monica Lovinescu, Alexandru Pintescu, Vintilă Horia, Veturia Goga, Profira Sadoveanu, Mircea Eliade, Andrei Vartic... Pliantul-supliment, Biblioteca revistei Convorbiri literare, continuă să prezinte, număr de număr, cîte un poet cu un grupaj consistent de poeme, însoțit și de o fișă biobibliografică. Zilele revistei "Convorbiri literare" au ajuns în acest an la a șaisprezecea ediție. La ultimele ediții, între premianți aflăm pe Gabriel Dimisianu, Ion Papuc, George Bălăiță, Ovidiu Hurduzeu, Andrei Brezianu, Paul Aretzu, George Vulturescu, Constantin Ciopraga, Mirela Roznoveanu, Doina Ruști
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
este cazul cu SPIC. Sau, mai explict spus, volumul de referință intitulat Scriitori și Publiciști Ieșeni Contemporani, 1945-2008, scos de Editura Vasiliana 98 și apărut la Iași, în 2009, de curând. Este o operă migăloasă de colectare a unui fișier biobibliografic ce tinde la exhaustivitate, cuprinzând informații despre scriitorii și publiciștii din Iași care au activat în perioada postbelică, cu influențe, valori și ecouri inevitabil, diferite, dar care formează, fără nicio îndoială, marea familie a literaților din județul nostru. Este o
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
120.000 locuitori, respectiv peste 210.000. Medicii, alături de avocați și profesori, au constituit însă categoriile intelectuale cele mai implicate în viața culturală a orașelor nord-moldovenești, contribuind activ la progresul cultural al zonei. Câteva nume de medici-scriitori înscrise în dicționare biobibliografice sunt relevante în acest sens. Îi remarcăm pe Max Blecher, Enric Furtună, Sașa Pană și Henric Sanielevici, intelectuali evrei din nordul Moldovei, activi în plan cultural, recunoscuți în primul rând ca scriitori sau critici literari, dar la bază cu o
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
George, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, București, 2003. Deac, Mircea, 250 pictori români. 1890-1945, Editura Medro, București, 2003. Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane: 1900-1937, Editura Minerva, București, 1989. Mihailide, Mihail, Medici-scriitori și publiciști români. Dicționar biobibliografic cu un Compendium în limba franceză, Editura Viața Medicală Românească, București, 2003. Niculică, Alis, Bibliografia Bucovinei. Iconar. Cernăuți 1935-1937, Biblioteca Bucovinei I. G. Sbiera, Suceava, 2006. Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea: material românesc. Oameni și înfăptuiri, Editura Saeculum: Vestala, București
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a personalului și administrației justiției, Anuarul Magistraturii, Tip. Curierul judiciar, București, 1925. 83 Confederația Asociațiunilor de Profesioniști Intelectuali, în Buletin informativ, nr. 2-4, Tip. Cultura, București, 1938, pp. 90-92. 84 Date preluate din Mihail Mihailide, Medici-scriitori și publiciști români. Dicționar biobibliografic cu un Compendium în limba franceză, Editura Viața Medicală Românească, București, 2003. 85 Ioan Mihai (et. al.), Istoria Liceului Laurian, 1859-1999, Editura Axa, Botoșani, 1999, pp. 103-112. 86 Elisabeta Dolinescu, Mihail Gr. Poslușnicu. Viața și opera, Editura Muzicală, București, 1984
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Ungureanu, „Zodia Vărsătorului de Apă”, O, 1988, 46; Alexandru Horia, Orizont contemporan, LCF, 1989, 15; Radu Ciobanu, „Zodia Vărsătorului de Apă”, T, 1989, 8; Negoițescu, Scriitori contemporani, 66-73; Olga Caba în dialog cu „Apostrof”, APF, 1990, 5-7; Olga Caba. Fișă biobibliografică, APF, 1990, 5-7; Liana Cozea, Prozatoare ale literaturii române moderne, Oradea, 1994, 82-125; Dicț. scriit. rom., I, 421-422; Nicu Caranica, Un Esculap al sufletului românesc, București, 1997, 199-208; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 310; Popa, Ist. lit., II, 888; Opriță, Anticipația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285980_a_287309]
-
basarabean în România: „iar pe cer pletele tale/ aduceau Piața Roșie din Moscova/ pe Piața Victoriei din București” (poem cu licurici). Stilul adoptat în monografia despre Nicolae Manolescu (2000), compusă din cinci secțiuni (Nicolae Manolescu sau Despre hedonismul critic, Date biobibliografice, Antologie de texte critice, Antologie de texte literare și Dosar de receptare critică), e departe de a fi unul savant și pedant. Scrisă alert, cu entuziasm, cartea poate fi considerată și un omagiu, expresia unei prețuiri necondiționate pentru mentorul său
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
sine, sunt riguros și succint desfășurate în capitole speciale, pe probleme - „Entuziasmul impersonal” sau Secretul creației, „În contra direcției de azi în cultura română” sau Spiritul critic, Arta polemicii, Conceptul de literatură, Critica literară, Stilul de idei, Arta portretului, Maiorescianismul. Tabelul biobibliografic, bibliografia selectivă (esențială), referințele critice ale fiecărui capitol, temele de meditație propuse cititorului completează această cercetare critică și cu o dimensiune pedagogică subiacentă. A doua carte, Iacob Negruzzi sau Vocația comunicării (1999), la origine teză de doctorat, este o monografie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288076_a_289405]
-
cele mai multe ori, la fel de creativ și în alte registre - în publicistică, în activitatea didactică, în cea socială sau, chiar - în timpurile mai din urmă -, în ceea ce se numește management. Sunt, cu alte cuvinte, oameni polivalent afirmați, traiectul și conținutul socio-profesional și biobibliografic stând chezășie în acest sens. Părintele-profesor Nechita Runcan este unul dintre acești veritabili meseriași ai scrisului științific și publicistic, ai slujirii duhovnicești și actului didactic universitar. Născut (la 23 iulie 1956) în arealul intracarpatic al neamului, în inima Ardealului, într-
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Amintiri. Corespondență, îngr. George Zarafu și Victor Crăciun, București, 1972, 339-348; M. Carp, „Epigrame”, VR, 1908, 8; M. G. Holban, „Epigrame”, „Revista idealistă”, 1908, 7-8; Virgiliu Monda, „Zale roșii”, SBR, 1920, 38; I. Foti, „Zale roșii”, „Viitorul”, 1920, 3790; [Informații biobibliografice], DCL, II, 50, 373-375; M. G. Constantinescu, „Aripi albe”, U, 1933, 39; Paul I. Papadopol, „Aripi albe”, „Linia nouă”, 1933, 6; Cridim (Cristea N. Dimitrescu), în A. C. Calotescu-Neicu, N. Crevedia, Antologia epigramei românești, București, 1933, 105-108; Alexandrina Mititelu, Traduceri românești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
biografie cât mai completă a scriitoarei, precum și o analiză cu mijloace actuale a operei poetice și a romanului La Tunique verte. Textul propriu-zis este însoțit de un florilegiu de versuri și de o anexă care include acte, documente și informații biobibliografice. Același interes pentru zone puțin cercetate ale vieții literare este vizibil și în Vasile Alecsandri, poeții felibri și „Cântecul gintei latine”. Sunt urmărite aici, prin apelul la o documentație parțial nouă, istoricul mișcării felibrilor, ecourile trezite în lumea latină, relațiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
Iași, 1978, 235-246; Grigurcu, Poeți, 241-246; Zaharia Sângeorzan, Pelerini români la Columna lui Traian, București, 1979, 230-232; Crăciun, Confesiuni, 244; Lit. rom. cont., I, 119-122; Negoițescu, Alte însemnări, 111-112; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 331-336; Grigurcu, Critici, 541-544; Documentar biobibliografic Dragoș Vrânceanu, Râmnicu Vâlcea, 1982; Alexandru Balaci, Eugenio Montale în românește, RL, 1983, 12; Ion Lotreanu, Ciobani vâlceni la Palazzo Vecchio, SPM, 1983, 648; Micu, Modernismul, I, 271-272; Vlaicu Bârna, Mesajul poetului, RL, 1987, 8; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 368-379; Negoițescu, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
Antropologia, alteritatea și gândirea dialogală " El gândea în alte capete și în capul său alte capete gândeau...". (Brecht) 1. Marc Augé și JeanPaul Colleyn. Aspecte biobibliografice Primul dintre autorii Antropologiei, Marc Augé, s-a născut în 1935 la Poitiers, Franța. Actualmente este unul dintre cei mai bine cotați etnologi și africaniști francezi și unul dintre cei mai importanți specialiști europeni în antropologie socială și culturală. A
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]