1,364 matches
-
cartezian. Figura 2.2 arată că discursul psihologic și cel medical sunt adesea descrieri diferite ale aceleiași realități/ aceleiași fenomen (Kirsch, 1990). Altfel spus, așa cum Muhammad Ali și Cassius Clay sunt nume diferite pentru aceeași persoană, limbajul psihologic și cel biomedical sunt descrieri diferite ale aceluiași fenomen. După cum este absurd să spunem că Muhammad Ali este cauza lui Cassius Clay sau Cassius Clay cauzează pe Muhammad Ali, nu are sens să ne punem mereu problema dacă biologicul cauzează psihologicul sau, invers
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
psihologică și cea biologică a depresiei nu sunt în opoziție sau alternative. Ele sunt descrieri diferite ale aceluiași fenomen; în acest context, discursul „cauzal” trebuie menținut în cadrul aceluiași limbaj. Afirmația „Schemele cognitive cauzează trăirea depresivă” ar putea corespunde în limbaj biomedical, urmând ipoteza noastră anterioară, afirmației „Deficitul de serotonină determină o amplitudine redusă a potențialului postsinaptic excitator”. Deficitul de serotonină nu ne face să avem scheme cognitive disfuncționale, ci reprezintă descrierea biologică a schemelor cognitive disfuncționale! Similar, factorii psihologici nu cauzează
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
asociată cu modificări neurobiologice (de exemplu, în metabolismul serotoninei); așadar, orice psihoterapie este farmacoterapie. La fel, intervenția medicamentoasă afectează nu doar componenta biologică, ci și factorii psihologici. Așadar, dacă asupra unui fenomen avem atât o teorie psihologică, cât și una biomedicală, care este teoria pe care o preferăm? Depinde de situație. De pildă, am putea să facem o analiză neurocerebrală asociată deficitului scris - citit. Însă am putea să facem și o analiză psihologică a acestui deficit. Care dintre cele două abordări
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
discutate mai sus, o clasificare cu rol euristic a bolilor este prezentată în tabelul 3.1. (pentru detalii, vezi David, 2003). Această clasificare consideră simultan criteriul etiopatogenetic și pe cel semiologic și ilustrează clar rolul tratamentelor psihologice și al celor biomedicale în diverse categorii de tulburări, care nu sunt mutual exclusive, fără interacțiunea dintre ele. Tabelul 3.1. O clasificare euristică a bolilor în funcție de tabloul clinic și mecanismele etiopatogenetice. Semne și simptome Mecanisme etiopatogenetice Predominant psihologice Predominant somatice Predominant psihologice Tulburările
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
este adesea o provocare a face psihoterapie cu această categorie de bolnavi deoarece, având simptomatologie somatică, ei nu înțeleg clar și nu acceptă ușor rolul factorilor psihologici în generarea ei; acest lucru reflectă lipsa culturii psihologice și prezența unui model biomedical ortodox și puternic, nu doar la nivelul unui segment larg de profesioniști din domeniul sănătății, ci și la nivelul simțului comun. 3.2.2. Abordarea evoluționistă a psihopatologiei Psihopatologia poate să apară ca urmare a patru mecanisme (Siegert și Ward
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
și aduce mărturie despre situațiile limită în care persoana umană conștientă alunecă spre minusul dezorganizării și anulării specificității sale (Lăzărescu, 1994)7. Stabilirea rolului factorilor psihologici implicați în tulburările psihice și bolile somatice intră în sarcinile psihologiei clinice, iar caracteristicile biomedicale ale tulburărilor psihice constituie obiectul psihiatriei. Trebuie specificat însă, că aceste distincții nu constituie categorii exclusive, ci există numeroase suprapuneri între psihologia clinică și psihiatrie cu privire la aportul lor în psihopatologie. Schneider K. (1955) susține că psihopatologia are ca scop studiul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ales în Statele Unite, au contribuit la formarea unui anumit climat de suspiciune față de anumite abordări terapeutice în psihiatrie. Conceptul "contractului Ulisse" poate deveni o rezolvare extrem de interesant de studiat (Villeneuve, 1994). 2.3. Fundamente etice. în decursul ultimului deceniu etica biomedicală a cunoscut o dezvoltare considerabilă. Jurământul lui Hipocrate, constituie, cu toată formularea sa rudimentară, primul cod de etică medicală din care a fost apoi formulat un echivalent modern de către OMS la Geneva în 1947. Codul de la Nurenberg (1949) a furnizat
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
1949) a furnizat baza diferitelor coduri ulterioare, ghidând notamente cercetarea medicală făcută pe subiecți umani.în ceea ce privește psihiatria, ea își fundamentează activitatea în virtutea "Declarației de la Hawaii" a asociației mondiale a psihiatrilor. Inviolabilitatea persoanei constituie piatra de boltă a eticii biomedicale și patru mari principii par a se degaja deja de aici (Beauchamp & Childress, 1983): - principiul autonomiei, cu corolarul care rezultă de aici, acele al obținerii consimțământului informat; - principiul nonnocivității, vechiul: "primum non nocere"; - principiul aportului pozitiv, iplicând o contribuție adusă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de a se fractura, rezistenței scăzute și închiderii marginale defectoase. Zirconia a fost descoperită în anul 1789, de către chimistul german Martin Heinrich Klaproth. Mult timp a fost folosită în combinație cu alți oxizi rari, pentru a pigmenta ceramica. Prima utilizare biomedicală a zirconiei a fost realizată în anul 1969. După câțiva ani, a început să fie folosită și în stomatologie, oferind alternative estetice îmbunătățite. Termenul CAD/ CAM (Computer-Aided - Design/ Computer - Aided-Manufacturing (Modelare asistată de calculator/Fabricare asistată de calculator) denumește planificarea
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
pentru derogarea de la condiția emigrării nu au început pînă în septembrie. Pînă atunci, relațiile româno-americane au continuat, totuși, să prospere. În timp ce președintele Ford își supunea cererea atenției Congresului, în București se deschideau prima expoziție americană și primul congres pe teme biomedicale, spitalicești și de sănătate publică, susținute în afara Statelor Unite 1801. Pe 12 iunie, cîțiva reprezentanți ai Departamentului Comerțului și ai Societății Directorilor de Licențiere au început o vizită de o săptămînă în România. Scopul lor era acela de a face Washingtonul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
jos discuția despre transumanismă. O altă concretizare, inițiativa Visible Human Project, aparținând US National Library of Medicine și începută în 1989, este un exemplu al congruenței dintre biomedicină și cyberspațiu: o arhivare digitală a trupului uman având drept țel cercetarea biomedicală, mintalul, stabilirea de diagnostice, practicarea telemedicinii (de pildă, efectuarea unei operații de la distanțăă, dar și „însuflețirea” informației. Cartografierea corpului uman se întâlnește cu proiecte similare din spațiul virtual, de la atlasul infogeografic al lumii la hărți sociale, economice și politice ale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dileme în ceea ce privește procesualitatea specifică pentru acțiuni de tipul „a supraveghea și a pedepsi”. În continuarea proiectului, „femeia vizibilă”, digitalizată online în 1995, „imortalizată” la vârsta de 59 de ani, este o femeie obișnuită din Maryland. Aceste cazuri de prime intervenții biomedicale cu ajutorul tehnologiilor virtuale ilustrează atât impactul digital pozitiv (de informare, învățare și tratareă, cât și semnele de îngrijorare evidențiate de Visible Human Project. Pe de o parte, umanul devine „vizibil” în realitatea virtuală în urma digitalizării sale, punându-se problema atât
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Lisa (1998Ă, „Gender Atifacts: Technologies of Bodily Display in Medical Culture”, în Lynne Cooke și Peter Wollen (ed.Ă, Visual Display: Culture beyond Appearances, Seattle, Bay Press, pp. 218-235. Cartwright, Lisa (2000Ă, „The Visible Man: The Male Criminal Subject as Biomedical Norm”, în David Bell și Barbara M. Kennedy (ed.Ă, The Cybercultures Reader, Londra, New York, Routledge. Casti, John L. (1993Ă, „The Three Faces of Life”, în Timothy Druckrey (ed.Ă, Ars Electronica: Facing the Future - A Survey of Two Decades
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
valoare socială 23. Opinia lui Powers și Faden nu este singulară. În 1976, reacționând împotriva dezinteresului cu care era tratată de către bioeticieni problema dreptății distributive în sănătate, Joseph Fletcher scria, de asemenea, că "dreptatea distributivă este întrebarea fundamentală pentru etica biomedicală. Dreptatea distributivă este cea mai mare și mai cuprinzătoare problemă etică. Reputația eticii biomedicale depinde, în ultimă instanță, de tratarea sau netratarea acestei probleme și de modul în care este ea abordată"24. Mai mult, ideea că dreptatea este virtutea
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
împotriva dezinteresului cu care era tratată de către bioeticieni problema dreptății distributive în sănătate, Joseph Fletcher scria, de asemenea, că "dreptatea distributivă este întrebarea fundamentală pentru etica biomedicală. Dreptatea distributivă este cea mai mare și mai cuprinzătoare problemă etică. Reputația eticii biomedicale depinde, în ultimă instanță, de tratarea sau netratarea acestei probleme și de modul în care este ea abordată"24. Mai mult, ideea că dreptatea este virtutea primară a instituțiilor unei societăți este una dintre cele mai larg împărtășite idei printre
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
unui drept legal la un minim decent de îngrijire medicală 28. Doi dintre autorii care împărtășesc această opinie sunt Tom L. Beauchamp și James F. Childress. Ambii sunt simpatizanți declarați ai suficientismului. În influenta lor lucrare de bioetică, Principles of Biomedical Ethics, Beauchamp și Childress fac o remarcă ce poate fi considerată un alt argument în favoarea suficientismului. Din perspectiva acestui argument, suficientismul este cea mai viabilă teorie a dreptății în distribuția serviciilor medicale pentru că, cel puțin aparent, împacă pe toată lumea, atât
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
128-129. Abram, Norris B. (ed.), Securing Access to Health Care. The Ethical Implications of Differences in the Availability of Health Services. Volume Two: Appendices. Sociocultural and Philosophical Studies, President's Commission for the Study of Ethical Problems in Medicine and Biomedical and Behavioral Research, New York, 1983. Anand, Sudhir, Peter, Fabienne, Sen, Amartya (ed.), Public Health, Ethics and Equity, Oxford University Press, Oxford, 2004. Anderson, Elizabeth, "What is the point of equality?", în Ethics, 109, 2, 1999: 295-302. Andre, Claire, Velasquez, Manuel
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
337, 15, 1997, pp. 1054-1055. Barendregt, Jan J. et al, "Replies", în New England Journal of Medicine, 338, 7, 1998 pp. 470-472. Barry, Brian, Why Social Justice Matters, Polity Press, Cambridge, 2005. Beauchamp, Tom L., Childress, James F., Principles of Biomedical Ethics, Fifth Edition, Oxford University Press, New York, 2001. Beauchamp, Tom. L., Walters, Le Roy (ed.), Contemporary Issues in Bioethics, Fourth Edition, Wadsworth, Belmont, 1994. Bell, J.M., Mendus, Susan (ed.), Philosophy and Medical Welfare, Cambridge University Press, Cambridge, 1998. Bennett, Linda
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
în Norris B. Abram (ed.), Securing Access to Health Care. The Ethical Implications of Differences in the Availability of Health Services. Volume Two: Appendices. Sociocultural and Philosophical Studies, President's Commission for the Study of Ethical Problems in Medicine and Biomedical and Behavioral Research, New York, 1983, pp. 107-152, Tom L. Beauchamp, James F. Childress, Principles of Biomedical Ethics, Fifth Edition, Oxford University Press, Oxford, 2001, pp. 225-282 sau Yvonne Denier, Efficiency, Justice and Care. Philosophical Reflections on Scarcity in Health Care
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
the Availability of Health Services. Volume Two: Appendices. Sociocultural and Philosophical Studies, President's Commission for the Study of Ethical Problems in Medicine and Biomedical and Behavioral Research, New York, 1983, pp. 107-152, Tom L. Beauchamp, James F. Childress, Principles of Biomedical Ethics, Fifth Edition, Oxford University Press, Oxford, 2001, pp. 225-282 sau Yvonne Denier, Efficiency, Justice and Care. Philosophical Reflections on Scarcity in Health Care, Springer, Dordrecht, 2007, pp. 101-206. 32 Amartya Sen, "Why health equity?", în Health Economics, 11, 2002
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
în Norris B. Abram (ed.), Securing Access to Health Care. The Ethical Implications of Differences in the Availability of Health Services. Volume Two: Appendices. Sociocultural and Philosophical Studies, President's Commission foe the Study of Ethical Problems in Medicine and Biomedical and Behavioral Research, New York, 1983, p. 82. Afirmația lui Holloman este totuși un pic exagerată. De fapt, așa cum vom vedea ceva mai jos, nu chiar orice lucru care constrânge, împiedică, întârzie sau descurajează utilizarea serviciilor medicale de către indivizi este considerat
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
în Norris B. Abram (ed.), Securing Access to Health Care. The Ethical Implications of Differences in the Availability of Health Services. Volume Two: Appendices. Sociocultural and Philosophical Studies, President's Commission for the Study of Ethical Problems in Medicine and Biomedical and Behavioral Research, New York, 1983, p. 134. 29 Rosamund Rhodes, "Justice, Medicine, and Medical Care", American Journal of Bioetics, 1, 2, 2001, p. 32. 30 Ibidem, p. 33. 31 Dani Filc, "The Liberal Grounding of the Right to Health Care
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Philosophy, 15, 3, 2007, p. 349. 36 Ibidem (sublinierea lui Segall). 37 Amy Gutmann, op. cit., p. 557 38 Will Cartwright, op. cit., p. 176 39 Amy Gutmann, op. cit., p. 557 40 Ibidem. 41 Tom L. Beauchamp, James F. Childress, Principles of Biomedical Ethics, Fifth Edition, Oxford University Press, New York, 2001, p. 258. 42 Ibidem. 43 Îi mulțumesc lui Eugen Huzum pentru faptul că mi-a atras atenția asupra acestei diferențe de metodă de teoretizare filosofică între egalitarienii maximaliști și egalitarienii suficientiști. 44
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Care", în Morris B. Abram (ed.), Securing Access to Health Care. The Ethical Implications of Differences in the Availability of Health Services. Volume Two: Appendices Sociocultural and Philosophical Studies, President's Comission for Study of Ethical Problems in Medicine and Biomedical and Behavioral Research, New York, 1983, pp. 153-178. Asupra argumentării lui Gibbard voi reveni în capitolul acestei lucrări dedicat prioritarianismului și suficientismului în distribuția serviciilor de îngrijiri medicale. 36 Allan Buchanan, "Justice: A Philosophical Review", în Earl E. Shelp, Justice and
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
în Morris B. Abram (ed.), Securing Access to Health Care. The Ethical Implications of Differences in the Availability of Health Services. Volume Two: Appendices. Sociocultural and Philosophical Studies, President's Commission for the Study of Ethical Problems in Medicine and Biomedical and Behavioral Research, New York, 1983, p. 205. Pentru un argument în favoarea minimului decent de îngrijiri de sănătate din perspectiva teoriei gauthieriene a dreptății, a se vedea și Kenneth F. T. Cust, "Justice and Rights to Health Care", Reason Papers, 18
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]