284 matches
-
al XIX-lea este confirmată doar de Condica liuzilor din anul 1803, care menționează că în Belcești se aflau 11 bejenari, dar credem că în deceniile următoare s-au așezat în aceste sate și alți străini, după cum sugerează numele unor birnici sau căpătăieri înscriși în catagrafii. De fapt, bejenia, ca fenomen social specific acestei perioade, nu poate fi privită doar ca un exod al populației din Principate, ci se înscrie în acțiunea administrației de stat și a stăpânilor de moșii, de
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
tranziție pe care o traversa societatea românească la acest început de secol. Ele se regăsesc în practicile vechiului regim de a pune la dispoziția boierilor sau a mănăstirilor - în concordanță cu rangul sau cu întinderea moșiei - a unui număr de birnici, cunoscuți sub numele de scutelnici, breslași sau slugi, care erau absolviți de plata birului către stat, în schimbul unor sume de bani, dar mai ales în prestarea unor munci în folosul stăpânilor de moșii. În general, scutelnicii erau recrutați în temeiul
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
ai paharnicului Conde Mathei și unul la moșia Costachi Morțun. În condițiile instituirii Regulamentelor organice, privilegiul de care beneficiau stăpânii de moșii de a obține oameni de scuteală a fost desființat; lăcuitorii satelor, fără excepție, intrând în categoria fiscală a birnicilor. După 1832, practic, instituțiile scutelnicilor, breslașilor și slugilor nu mai sunt întâlnite în documete. Dat fiind interesul, în continuă creștere, pentru exploatarea moșiilor, considerate, în epocă, cea mai însemnată sursă de venituri, lumea satului s-a nuanțat prin plusul de
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
care la acele vremuri nu puteau fi trecute decît cu ajutorul bărcilor mari sau a podurilor ca-re se trăgeau de pe un mal pe altul iar brodnic era cel care mînuia un brod. Tot așa avem paharnic de la pahar, sfetnic de la sfat, birnic de la bir, canonic de la canon, slugarnic de la slugă și altele. În Annales Polonorum vetustiares scrise între anii 1248-1282 se găsește menți- unea următoare pentru invazia tătarilor din anul 1259: ,,Tătarii după ce subjugară pe Bessarabeni, pe Litvani, pe Ruteni și alte
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de Istru condusă de Sextus Aelius Catus reușind să distrugă o mare parte a dabelor geților și să strămute în sud 50000 de oameni, pentru a micșora cerbicia acestora dar și ca sursă de venit pentru romani prin creșterea numărului birnicilor. Geții se adună și năvălesc plini de furie în același an în Mesia dînd pradă focului tot ce au întîlnit în cale și se purta cu tunică și săndăluțe. În anul 11 e.n. romanii pun la cale un atac de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Dimaciului ? Punem întrebarea pentru că pe nici unul dintre ei nu-l găsim consemnat ca având locuința în vreun sat de pe cunoscutele vetre ale Umbrăreștilor de la est de Siret. Catagrafia din anul 1774 și alte documente ni-i arată nominal ca fiind birnici la „satul Suraia și Butuceni”, sate aparținând, potrivit recensământului respectiv, de ținutul Tecuciului, dar situate, ca și acum, la vest de apa Siretului. Parcurgerea cu atenție a catagrafiei cu locuitorii satelor Suraia și Butuceni ne relevă și alte nume de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sandul vornic, pus în spiță la generația a cincea. Din acesta urmează în spiță la generația a șasea, ultima, Sărea, Vasile, Ștefan, Irina, Maria, Catrina, pe primii trei regăsindu-i înregistrați în aceeași ordine în catagrafia din 1831, la categoria birnicilor, deși tatăl lor fusese vornic al satului. Precizez că toți cei trei sunt arătați ca fiii (sin) lui Sandul Gorgan, la satul răzeșesc Condrea. Din bătrânul Vasca identificăm pe un Ioniță, pus în spiță la generația a patra (această țidulă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
având ca descendenți pe Ion, Vasile și Neculai Bobocea, primul având dregătoria sătească de postelnicel, fiind și unul dintre protagoniștii proceselor din perioada 1802-1824, trecut în catagrafia din 1831 la categoria privileghiați, în timp ce frații săi au fost înscriși în rândul birnicilor. Un Niță, din aceeași spiță de neam și din aceeași generație cu Ioniță Bobocea, nu se află înregistrat în catagrafia din 1774, dar îl întâlnim ca având descendenți trecuți în 1831 cu numele de botez: Ioniță, Alexandru, Chirvasă, toți sin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de pe vetrele vecine, și nu a Bozieștilor, și anume: Vasile Druță în Slobozia-Torcești, unde e înregistrat ca vătăman al satului în recensământul din 1774, ca martor în hotarnica din 1777, pentru Țigănei și Torcești, și la „bătrâni nevolnici” în tabla birnicilor din 1831; Lupul Sobieschi apare ca decedat în catagrafia din 1831, la satul Umbrăreștii-Răzeși, văduva sa, Catrina, beneficiază de scutirea plății birului deoarece „bărbatul ei au fost polcovnic cu carte din 1814”; Andronic Bulai, mult mai tânăr decât ceilalți, a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apare ca decedat în catagrafia din 1831, la satul Umbrăreștii-Răzeși, văduva sa, Catrina, beneficiază de scutirea plății birului deoarece „bărbatul ei au fost polcovnic cu carte din 1814”; Andronic Bulai, mult mai tânăr decât ceilalți, a fost înscris în tabla birnicilor din satul Umbrăreaștii-Răzeși în 1831, iar în catagrafia din 1845 îl întâlnim în fruntea „juraților”, adică a acelora după arătarea cărora „s-au scris toți lăcuitorii ce să află în acest sat”, evident Umbrăreștii-Răzeși. Se poate naște întrebarea dacă nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a înregistrat un număr de familii mult micșorat și aceasta socotind nu numai după faptul că nu au fost cuprinse toate categoriile sociale ce beneficiau, potrivit uzanțelor epocii, de scutiri (cler, bătrâni, văduve etc.), dar și unor omisiuni din rândul birnicilor facilitate de boieri și autorități interesate. Că așa au stat lucrurile ne putem ușor convinge urmărind și comparând cifrele pe sate și pe stăpânii lor, parcurgând și alte documente contemporane care cuprind date de referință. Exemplificăm cu două cazuri tipice
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și pădure, fânaț îndestul, cu mori în apa Bârladului cu meșteșugu nemțesc” (subl. n.), deci sat mare, puternic atât din punct de vedere economic, cât și demografic, ca apoi, un an mai târziu, să apară cu un infim număr de birnici, 16, o diferență de 134 familii față de realitatea arătată pentru anul anterior. În catagrafia din 1831, la Drăgănești găsim înscrise „40 slugi scutite” la un număr de 255 familii existente, birnici 70, străini 46, restul fiind categorii sociale neimpuse la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai târziu, să apară cu un infim număr de birnici, 16, o diferență de 134 familii față de realitatea arătată pentru anul anterior. În catagrafia din 1831, la Drăgănești găsim înscrise „40 slugi scutite” la un număr de 255 familii existente, birnici 70, străini 46, restul fiind categorii sociale neimpuse la bir: 2 - la moșia și satul Slobozia-Umbrărești, stăpânit în acest timp de postelnicul Mihalache Mavrogheni, în 1816 sunt înregistrați „16 liudi” și „6 slugi scutite”, iar în 1831, după numai 15
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satul Slobozia-Umbrărești, stăpânit în acest timp de postelnicul Mihalache Mavrogheni, în 1816 sunt înregistrați „16 liudi” și „6 slugi scutite”, iar în 1831, după numai 15 ani, să fie înregistrate la aceeași categorie fiscală „37 slugi scutite” și abia „13 birnici” la un număr de 95 familii înscrise ca locuind în numitul sat de clăcași (de fapt erau trei: Siliștea, Tămășeni și Boziești, căci acestea alcătuiau unitatea fiscală numită Slobozia-Umbrărești), discrepanța fiind evidentă. Asemenea situații sunt frecvente astfel încât e de înțeles
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în numitul sat de clăcași (de fapt erau trei: Siliștea, Tămășeni și Boziești, căci acestea alcătuiau unitatea fiscală numită Slobozia-Umbrărești), discrepanța fiind evidentă. Asemenea situații sunt frecvente astfel încât e de înțeles de ce în 1816 cifrele sunt atât de scăzute la birnici, cât și la scutelnici, fiind chiar mai mici decât cele din anul 1803 și, mai ales, în comparație cu situația demografică din 1831 și 1845, anii când cifrele se apropie de realitate. Prin urmare, este greu de presupus și de admis că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și după ocupațiile și funcțiile menționate, apreciem că imigrarea unor străini în aceste sate a fost deosebit de slabă. Găsim înscriși oameni veniți de prin satele vecine, cum e cazul în 1714, când fenomenul se specifică prin formularea „ce-au fost birnic, la ...” (se indică localitatea de unde vine). În așa situație aflăm pe un Grigoraș, pe un Ionașco și un Preda, primul arătat ca birnic venit de la Suraia, iar ceilalți doi veniți de la Fundeni. Mai apar în catagrafia din 1774 și alți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prin satele vecine, cum e cazul în 1714, când fenomenul se specifică prin formularea „ce-au fost birnic, la ...” (se indică localitatea de unde vine). În așa situație aflăm pe un Grigoraș, pe un Ionașco și un Preda, primul arătat ca birnic venit de la Suraia, iar ceilalți doi veniți de la Fundeni. Mai apar în catagrafia din 1774 și alți locuitori, arătați că au figurat anterior ca birnici în alte sate, precum Suraia, Biliești, Torcești, veniți acum la Umbrărești, dar, după nume, ni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
așa situație aflăm pe un Grigoraș, pe un Ionașco și un Preda, primul arătat ca birnic venit de la Suraia, iar ceilalți doi veniți de la Fundeni. Mai apar în catagrafia din 1774 și alți locuitori, arătați că au figurat anterior ca birnici în alte sate, precum Suraia, Biliești, Torcești, veniți acum la Umbrărești, dar, după nume, ni se pare că mulți din ei și-au avut obârșia la Umbrărești sau Torcești, cu atât mai mult cu cât îi întâlnim și în alte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și în alte categorii de acte în care sunt arătați ca locuitori din satele respective. Dar aflăm în aceeași catagrafie și oameni din Umbrărești și Torcești stabiliți în satele vecine, cum ar fi Lazăr și Ioniță Mohora „ce-au fost birnici la Torcești”, ori „Niagul sin Ion ce-au fost birnici la Umbrărești”, înregistrați acum la satele Barcea și Bârlădeni (Podoleni), așezări vecine. Astfel de cazuri sunt relativ numeroase; mai putem adăoga pe Postolache Mohora „ce-au fost birnic la Torcești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca locuitori din satele respective. Dar aflăm în aceeași catagrafie și oameni din Umbrărești și Torcești stabiliți în satele vecine, cum ar fi Lazăr și Ioniță Mohora „ce-au fost birnici la Torcești”, ori „Niagul sin Ion ce-au fost birnici la Umbrărești”, înregistrați acum la satele Barcea și Bârlădeni (Podoleni), așezări vecine. Astfel de cazuri sunt relativ numeroase; mai putem adăoga pe Postolache Mohora „ce-au fost birnic la Torcești”, pe Leca, Stan, fiul lui Rusin, Gheorghe, fiul Lecăi, Gheorghe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au fost birnici la Torcești”, ori „Niagul sin Ion ce-au fost birnici la Umbrărești”, înregistrați acum la satele Barcea și Bârlădeni (Podoleni), așezări vecine. Astfel de cazuri sunt relativ numeroase; mai putem adăoga pe Postolache Mohora „ce-au fost birnic la Torcești”, pe Leca, Stan, fiul lui Rusin, Gheorghe, fiul Lecăi, Gheorghe Ușurel, de asemenea la Barcea, dar care „au fost birnici la Umbrărești”. Situații similare există și la alte sate și chiar la alte ținuturi din Moldova. Tot în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Podoleni), așezări vecine. Astfel de cazuri sunt relativ numeroase; mai putem adăoga pe Postolache Mohora „ce-au fost birnic la Torcești”, pe Leca, Stan, fiul lui Rusin, Gheorghe, fiul Lecăi, Gheorghe Ușurel, de asemenea la Barcea, dar care „au fost birnici la Umbrărești”. Situații similare există și la alte sate și chiar la alte ținuturi din Moldova. Tot în catagrafia din 1774 mai există categoria „bejenarilor” la Torcești înregistrându-se în această postură opt cazuri, între ele un „Ion, tălmaci, bejenar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Muntenia) etc., și cu observația scrisă de cei care i-au înregistrat: „cu pașaport di la gubernia din Chișinău prin cari îi arată de podani austriicești cum pre larg să arată în tăblița sudeților”, prinși în catagrafie la rubrica „havaliți birnici”. Termenul podan semnifică țăran aservit, supuși, vasali, ceea ce rezultă și din contextul catagrafiei în discuție. Important de reținut rămâne aspectul că oamenii înscriși cu statut de „sudeți austriicești” sunt de etnie românească, lucru ușor de constatat după numele lor și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
observăm că, în 1774, el a fost redus la 3 (trei), la Umbrărești rămânând același număr, doi. Ei, împreună cu alte categorii de slujbași ai statului sau ai boierilor (scutelnicii), formau categoria rufetarilor, cu mai puține obligații fiscale comparativ cu categoria birnicilor, aceștia ducând greul dărilor și obligațiilor ce erau puse pe seama satului, sau, cum scrie în lucrare, „toată suma caselor” din care, după ce se opera „scăderea rufeturilor”, urma să achite suma totală. Aceasta se repartiza pe fiecare casă = gospodărie, în urma unei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru diverșii funcționari, micii dregători de stat cu ranguri de postelnicei, polcovnici, poroșnici (observăm termenii rusești), dar și acei ce formau așa-zisul „ram judecătoresc” sau cei care se aflau în slujba boierilor ce stăpâneau satul și moșia respectivă. 2) birnicii formau categoria acelora care suportau povara mare a obligațiilor de tot felul, în sensul că erau impuși atât la plata birului în bani, cât și la efectuarea numeroaselor lucrări publice, cunoscute prin termenii ajunși până la noi: angărâi, corvezi, havalele, clacă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]