581 matches
-
Matei (21, 1-11), s-a așezat pe el, și a intrat în Ierusalim potrivit proorocirii lui Zaharia, care a spus mai demult: "Bucură-te foarte, fiica ionului, veselește-te, fiica Ierusalimului, căci iată, Împăratul tău vine la tine drept și biruitor, smerit și călare pe asin, pe mânzul asinii" (Zaharia 9, 9). Proorocul a arătat prin aceste cuvinte că împăratul acela proorocit este El singur Împărat al ionului. Căci spune Sfânta Scriptură: Împăratul Tău nu este înspăimântător pentru cei ce-L
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
intrat atunci în Ierusalim călare pe asin, iar tot poporul, copii, barbari, bătrâni, întinzând pe jos veșmintele lor, au luat ramuri de fenic, care închipuie izbânda și biruința. Întrucât ei Îl întâmpinau pe Cel ce era de viață făcător și biruitor al morții, cădeau înaintea Lui închinându-se și Îl însoțeau în alai, cântând împreună cu toții, nu numai în afară, ci și înlăuntrul îngrăditurilor "Templului: "Osana Fiului lui David, Osana întru cei de sus". Osana este un imn care se înalță
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
ocazia de-a constata că austriacii nu știu nici o limbă cum se cade? În școalele primare au învățat limba maternă, însă cu. restricțiuni și predată nu în mod viu și cum o vorbește poporul, cu acele nuanțe cari constituiesc farmecul biruitor al oricării limbi, ci predată de oameni cari în școli secundare și superioare au învățat în alta, limbă și cari o predau pe a lor proprie în mod teoretic și abstract. În institutele secundare apoi se predau obiectele în limba
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
el da loc. În timpul Congresului de la Berlin, evreii, acești adevărați stăpâni ai Bucovinei, insultau pe călătorii români, ba a avut loc chiar mai multe păruieli între strănepoții lui Sem și între cei ai lui Iafet, păruieli în care iafetiții ieșeau biruitori, însă nu fără a se compromite întrucîtva neutralitatea unei gări care adăpostea cu egală nepărtinire vămile a două state deosebite. Guvernul român a mutat așadar vama de la Ițcani la Burdujeni, ca să nu se facă pricină. A urmat într-adevăr un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
României e cunoscut și de copiii din clasele primare, precât au studiat viața Domnilor noștri. Vecinii noștri au fost totdeuna prea mari, noi totdeuna prea mici. Contra unor agresiuni directe ne-am apărat cu arma în mână; dar, biruiți sau biruitori, am dovedit întotdeuna că apărarea existenței noastre naționale nu e nici pentru noi o glumă, precum nu e pentru nici un popor care ține la el însuși, la felul său de-a fi. Dar agresori noi înșine n-am fost nicicând
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
două puncte de vedere, ale lui Pârvan și Daicoviciu, nu se opun, ci sunt oarecum complementare.1 Vasile Pârvan, unul din primii cercetători ai creștinismului, spunea în cartea sa, Contribuții epigrafice...: "Către anul 300, creștinismul în forma sa latină ajunsese biruitor până la Dunăre, pe toată întinderea ei, până la Noviodunum (Isaccea) inclusiv. Dincolo de Dunăre, în nordul ei, goții primiseră creștinismul, prin Wulfila, în forma orientală, ariană și greacă. În anul 325, la nord de Dunăre, undeva în Gothia, exista chiar un episcopat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de amănunte, plutesc în aburi gălbui sau roșcați. O priveliște ireală, plutind printre cețuri care șterg distanțele, este aceea a fantomaticei fortărețe a regelui Wenceslav (Cetatea cu steaguri albe). Decorul interior pare unul de după apocalipsă: totul stă sub semnul morții biruitoare, ființe și lucruri suferind, în egală măsură, destrămarea și nimicirea materiei. Regele singur, despre care nu se poate spune dacă este un supraviețuitor sau o nălucă, oficiază la serbarea halucinantă a propriei sale nunți. Tehnica vizualizării fantasticului este utilizată de
BENES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285697_a_287026]
-
plăieșii roiuri de pe sub poalele codrilor. Oastea nouă ieși ca din pământ. S-a pornit domnul cu ea și s-a lăsat pe neasteptate asupra turcilor, care se credeau stăpâni pe țară. Atunci a văzut Ștefan ce pot feciorii Vrâncioaiei. Voievodul, biruitor, În cuibul lui de vultur, la Cetatea Neamțului, a chemat cu drag pe cei șapte voinici și le-a zis : Voi sunteți șapte frați. În Vrancea sunt șapte munți, ai voștri să fie de veci și neam din neamul vostru
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
veselia strigătelor. A ieșit și ceata lui Ștefăniță din pădure, și săgețile de trestie vâjâiau ușurel, Întrecându-se cu bâzâitul bondarilor. Bătălia a durat aproape un ceas. Tare era Ștefăniță, tare era și Mitruț, dar până la urmă Ștefăniță a ieșit biruitor. Prins Între niște lănci de trestie, ca un han-tătar, Mitruț a fost dus la județ, În fața puilor de moldoveni. Așezat pe un butuc, sub stejarul cel rămuros, Stefăniță a prins a l judeca strașnic, Întrebându-l: de ce-i calcă țara
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
în public, pentru că-i era să risipească plauzibil faima, răspândită și crezută de toți, că pierise cu desăvârșire. Dar el nu se mulțămi numai cu risipirea acestei faime, ci, întorcîndu-se-n capitală, avu neobrăzarea să pretindă meritul și gloria unei campanii biruitoare. Marea pierdere de oameni, care umplea orașul și țara cu jale, scăzu în curând aroganța sa pe coarda de jos a modestiei cuvenite și, sub presiunea opiniei publice, regentul deșert trebui să recunoască degetul lui Dumnezeu în această pedepsire, care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fugă, îi scoase ochii și-l aruncă într-o mănăstire, care de astă dată ținu locul închisorii. Astfel Nemesis răzbună c-o neîmblînzită asprime îngenunchearea și moartea crudă ce-o făcuse predecesorului său Andronic Komnenos. Neînduplecarea românilor și incursiunile lor biruitoare în anui 1195. Noul împărat Alexios Angelos, știind bine în gândul lui ticăloșirea împărăției, încerca o coardă pacinică, căută să se-mpace cu românii răzvrătiți și trimise pentru aceasta o anume solie fraților Petru și Asan; însă pertratările se sfărâmară
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
expresia unui istoric bizantin) năpădeau ca roiul de albine din stupul plin sau ca ghemul de viespi dintr-o scorbură în mijlocul drumului, trupele latine nu putură rezista și după ce fură de două ori înfrînte, au fost silite să se retragă. Biruitoarea oaste romîno-cumană înainta acuma făr-a mai găsi împrotivire. De atunci încoace Bonifaciu se-nchise cu totului tot înlăuntrul zidurilor orașului Thessalonic, lăsîndu-l pe Ioannițiu în voia lui, carele într-adevăr și porni asupra orașului Berrhoe și-și apropie orașele și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Maria încleștată între două rele, se vedea la răspântia unei mari nedomeriri, încît trebuia, să ieie o hotărâre și să aleagă într-un fel unul din cele două rele. Pe de o parte Lachanas înainta pustiind în țară în fruntea biruitoarelor sale cete, ocupă multe ținuturi frumoase și supuse o mare parte a împrejurimilor Tîrnovei; pe de altă parte năpădeau trupele împărătești, atacau localitățile și pozițiile slabe de dinafara capitalei, cruțând Tîrnova însăși, anume averea celor mari și de samă, cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sub steagul lui Pseudo-Lachanas se risipi numaidecât spre cîteși patru părțile lumii, fiecare spre casă. De atunci steaua lui Pseudo-Lachanas au albit pentru totdeauna, fără de-a-ncerca să se înflacăre din nou. Certuri de tron în Bulgaria. Sfentislav se ridică biruitor. Nu ar fi fost cu putință și nici ar fi izbutit viteazul Noga de-a se urca la deplina neatârnare și la înalta demnitate de han, daca, trimis ca simplu căpitan de oaste de cătră suveranul său, hanul legitim, cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu greu sau deloc; căci populația se temea cu drept cuvânt de siluirile și prădăciunile inamicului, care și începu curând de tot a le și face, cu toată îngrijirea lui de cursele romeilor. Dintr-un asemenea gust de jaf inamicul biruitor încunjură și asaltă tăria Apro, în care după cum știa se refugiase soldați romei si altfel de locuitori cu tot ce aveau ei mai bun; dar fiindcă, din cauza puternicei împrotiviri a garnizoanei, nu putea spera să surprindă cu succes tăria, inamicul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
bunăvoie îndărătul zidurilor Constantinopolei. Când înaintă deci împrotiva fratelui său în fruntea trupelor proprii și a unei mici cete de bizantini, se-încinse bătălie în locul numit Ingighis, nu departe de Constantinopole, o bătălie plină de schimbări în care Musa rămase biruitor și puse pe Mohamd astfel pe fugă, încît acesta își mântui cu mare ce viața. Retrăgîndu-se Mohamed în Constantinopole, își veni în curând în fire și reînnoi de acolo atacul său asupra lui Musa, dar tot așa făr-de rezultat ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
reaua voință a lui Lovinescu (n această privință, dec(t numele ș( opera lui Panait Istrati. Paradoxal, după ce (l zugrăvește (n culori teribile pe Gherea, Lovinescu conchide: "Dintr-o astfel de luptă s-ar fi crezut că nu putea ieși biruitor dec(t Maiorescu; peste inegalitatea de mijloace ș( valoarea personală, biruința a rămas, totuși, de partea acțiunii lui Gherea, pentru că răspundea evoluției criticei" (Lovinescu, 1940: 283, vol. II). Lovinescu (l atacă pe Gherea viz(nd aproape exclusiv partea de critică
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
îi umilește pe toți puternicii lumii 107. Este nemarcat față de numele următor, al-Qahh"r, a cărui formă sugerează un grad superior de intensitate. Semnificații de bază: invincibil, stăpânitor. 2.1.6.10. al-Qahh"r: SOI „stăpânitor”; ASM „Stăpânul Atotputernic”; GG „Biruitorul”; Marr „Praevalens”; RB „l’Invincible”; DM „le Dominateur supreme”; Arb „the Omnipotent”. Apare doar împreună cu al-W"≤id. Deși e atestat mai des decât cel precedent, lista lui Sufy"n îl selectează doar pe al-Q"hir; al-Qahh"r se gaseste doar
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
C) Semnificație de bază: cel a cărui tărie de neînvins asigura biruințele israeliților. 3.1.7.5. ’Ql/YHWH gibbÄr: „Dumnezău/ Domnul cel tare”/ „puternic” (Ps 24/23), „tare biruitoriu” (Is 9,5) (SC și Blaj); „Dumnezeul cel puternic”, „tare, biruitor” (Is 9,5) (BVA); „Dumnezeu/Domnul cel viteaz/puternic” (G-R, BS, C); ho theòs ho dynatós; ischyrós, exousiastes (Is 9,5) (LXX); „Deus/ Dominus potens” (Vg); „Dieu/Yahvé le vaillant” (BJ); „the mighty God/ Lord”. GibbÄr este un adjectiv folosit
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
este un adjectiv verbal care îl desemnează pe posesorul calității respective. 4.2.6. al-Q"hir (2.1.6.9.), al-Qahh"r (2.1.6.10.) și ’Pl/YHWH gibbÄr (3.1.7.5.). Ambele au semnificațiile de bază „tare”, „biruitor”. Însă, în vreme ce numele coranice sunt, ca de obicei, conceptuale, generalizatoare, Biblia preferă să-i aplice lui Dumnezeu numele metaforic de gibbÄr „războinic, viteaz”, uneori cu adaosul „în lupta” (Ps 24/23, 8), atribuindu-i biruințele poporului israelit împotriva dușmanilor. 4
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de forța imensă a guvernului țarist, cât și în chip inconștient de masa covârșitoare a restului Rusiei, nu a fost în măsură să înăbușe flacăra vieții naționale românești, care nu a așteptat decât cel dintâi prilej favorabil pentru a izbucni biruitoare, cu o nouă și nebănuită putere“74. Proclamarea independenței Republicii la 24 ianuarie 1918 reprezenta un pas important spre unirea cu România. Confruntată cu numeroase greutăți în interior și supusă unor puternice amenințări din exterior, independența nu putea constitui un
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dar se retrage într-o iubire-vrajă, ca în povestea medievală a lui Tristan și a Isoldei, și eșuează în suicid: „Poate nici dragostea noastră nu e făcută pentru timpurile astea”. Sculptorul Manole Crudu este tipul cel mai conturat de artist biruitor, echilibrat și armonios, un adevărat „clasic în viață”, care - asemenea lui Bérenger din Rinocerii lui Eugen Ionescu - crede că „în imensitatea unui univers ostil sau indiferent, unica soluție pentru om e de a rămâne cu înverșunare fidel lui însuși, de
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
corpuri”, FLC, 1986, 24; Valeriu Cristea, O carte neobișnuită, RL, 1986, 27; Al. Călinescu, Jurnale și cronici de familie, CRC, 1986, 40; Dana Dumitriu, „Bietele corpuri”, T, 1986, 11; Cândroveanu, Lit. rom., 154-157; Livius Ciocârlie, „Și moartea nu va fi biruitoare”, VR, 1990, 9; Cristea, A scrie, 127-135; Ioana Pârvulescu, Marea evadare, RL, 1994, 20; Ion Vartic, Sonia Larian, în Dicț. scriit. rom., II, 716-718; Manolescu, Enciclopedia, 446. T.R.
LARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287748_a_289077]
-
părăsit,/ Nevasta ta a murit”) are un rezultat contrariu celui așteptat. Fiul, regăsindu-și nevasta întemnițată, se stinge împreună cu ea. Nora în urma regimului aplicat, feciorul din iubire pentru ea. Ultimul gest solicitat văduvei este îngroparea celor doi (o dragoste invincibilă, biruitoare dincolo de moarte): Amândoi s-o mbrățoșat Și ca morți jos au picat Și din grai așa grăia: — Maică, măiculița mea, Meri la târg la Glogoveț Și cumpără giolgi cu preț, Și mi-l coasă-n patru foi Și ne-n
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fascinație - misterioasă, ireala). 4. Deduceți două trăsături ale personajului masculin din felul în care se raportează la personajul feminin. Ela -colaje de texte "Era atâta tinerețe, atâta frângere, atâta nesocotința și atâta generozitate în ochii înlăcrămați albaștri că a trecut biruitoare. Era această fată un continuu prilej de uimire... [...] Femeia această începuse să-mi fie scumpă tocmai prin bucuria pe care i-o dădeam făcândumă să cunosc astfel plăcerea neasemănata de a fi dorit și de a fi eu insumi cauza
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]