490 matches
-
atât de fervent de Patriarhul Teoctist, la cel de "parteneriat" social, care pare să fie susținut de actualul Patriarh Daniel Ciobotea (care conduce BOR din 2007 încoace). Modelul Bisericii de stat este inspirat atât de conceptul de "simfonie" (sau "armonie") bizantină dintre Biserică și împăratul creștin ortodox apărător al acesteia, dar mai recent de relația stat-biserică din Anglia și țările scandinave. Modelul parteneriatului pare inspirat mai mult de relația stat-biserică din Germania. Toate aceste aspecte ale relației stat-biserică arată cum Biserica
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
editor), The Iranian Languages, Routledge, Londra, 2013. 6.2.2. Ramură europeană 6.2.2.1. Limbi indo-europene izolate: greacă, armeana, albaneză Limba greacă are o evoluție "pe verticală": protogreaca, greacă miceniana, greacă veche (elina), greacă comună (koiné), greacă medie (bizantina), greacă modernă (neogreaca). Macedoneană antică (l.m., considerată dialect grec sau limba înrudită cu greacă veche sau limba paleo-balcanică), sec. VII i.C. - 150 i.C., a fost înlocuită de greacă koiné. A atins apogeul în vremea lui Filip al II
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
C.) în dialectul ionic vechi. În ionică nouă scriu Herodot și Hipocrate. O dată cu dezvoltarea statului atenian, dialectul ionic (varianta atica: Eschil, Sofocle, Platon). Greacă koiné (l.m.): sec. IV i.C. - sec. VI d.C. Pierderea accentului muzical, simplificarea morfologiei. Greacă medie/bizantina (l.m.): sec. VI - 1453. Limba a culturii bizantine și a credinței creștine ortodoxe. Greacă modernă/neogreaca (15 mîl.): Grecia, Cipru. Două variante: dhimotiki (vorbită, populară), folosită în comunicarea uzuală și katharevusa ("purificata"), apropiată de greacă veche, folosită în ocazii oficiale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
al III-lea d.C. triburi gotice se aflau stabilite în Crimeea; foarte importantă pentru lingvistică comparată familia indo-europeană, ramura germanica, grupul de est gotica originală creată de Wulfila, după model grecesc, cu caractere latine și runice 130. greacă (veche, koiné, bizantina și neogreaca) O Grecia, Cipru; patru perioade: 1. protogreaca (cca 2000 i.C.); 2. greacă miceniana (cca 1600 - 1100 i.C.); linearul B - scriere silabica de origine cretana; 3. greacă veche, elina (cca 800-300 i.C.); dialecte: eolic, arcado-cipriot, ionic-atic
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
800-300 i.C.); dialecte: eolic, arcado-cipriot, ionic-atic (Eschil, Sofocle, Platon), doric, grec homeric (poemele Iliada și Odiseea, sec. IX-VIII i.C.); 4. greacă comună, koiné (sec. IV i.C. - sec. VI d.C.); formată pe baza dialectului atic; 5. greacă medie, bizantina (sec. VI - 1453); 6. greacă modernă, neogreaca (din 1453 pînă astăzi); greacă actuala are două variante: una vorbită, populară (dhimotiki) și una scrisă (katharevusa "purificata"), apropiată de greacă veche, folosită în ocazii oficiale familia indo-europeană, grupul helenic (greacă veche și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dintre India și Pakistan, de unde au migrat masiv spre vest în jurul anului 1000; au rămas aproximativ 300 de ani in Sultanatul Rum (Anatolia, Turcia de astăzi), perioadă în care limba s-a îmbogățit cu cuvinte din neopersană, armeana și greacă bizantina; după 1381 se răspîndesc în Balcani și apoi în întreaga Europa (împrumuturi din diverse limbi europene) familia indo-europeană, ramura indo-ariană, grupul indic central; SVO; adj. - subst. latină, greacă, chirilica, arabă 309. romanșa O Elveția (cantonul Grisons); dialect occidental al limbii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Vezi și exemplul de la 81'282.3 811.134.3 Limba portugheză 811.14 Limba greacă (elenă). Specificați fazele prin '0.... Exemplu(e) de combinații: 811.14'02 Greacă clasică, 811.14'03 Koine (Greacă Noului Testament), 811.14'04 Bizantina, 811.14'06 Greacă modernă 811.15 Limbi celtice 811.16 Limbi slave 811.161.1 Limba rusă. Vezi și exemplul de la 81'282.2 811.17 Limbi baltice 811.21/.22 Limbi indo-iraniene 811.214.21/.22 Limbi hinduse
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
134 greacă 42, 49, 57, 62, 77, 90, 97, 112, 115, 117, 135, 136, 137, 145, 153, 209, 238, 240, 241, 248, 264, 266, 272, 279, 282, 295, 296, 298, 303, 310, 320, 323, 337, 344, 345, 346, ~ atica 111, ~ bizantina (medie) 111, 153, 266, 297, 346, ~ dhimotiki 153, 266, 323, ~ ionică 111, ~ katharevusa 153, 266, ~ koiné 111, 153, 266, 282, 346, ~ miceniana 153, 266, ~ modernă (neogreaca) 153, 266, 323, 346, ~ veche 58, 83, 87, 109, 142, 143, 153, 241, 266
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu grilaj de lemn. Cimitirul de înmormântare între „Mlenăuții din Delu și „Mlenăuții din Vale este de asemenea închis cu gard de enoriași cu lemn dat de Gh. Gh. Burghele. Catapeteasma în patru rânduri de icoane are pictura și sculptura, bizantine, bine conservate. Prin actul autentificat la Tribunalul Dorohoi sub Nr.821 din 6 dec 1910, Gh. Burghele trece biserica în stăpânirea și îngrijirea obștiei satului Mlenăuți. Parohia Mlenăuți a fost unită cu parohia Bașeu probabil datorită lipsei de preoți și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
specialiști romani, care au adus cu ei metode perfecționate de lucru, tehnici moderne. De la retragerea aureliană pînă la formarea statelor feudale românești informațiile despre sistemele de pedeapsă lipsesc, unii autori 237 tinzînd să creadă că influența romană și apoi cea bizantină ar fi fost puternică în sistemul penal regional, care, prin îmbinarea obiceiurilor băștinașe și ale popoarelor migratoare, a dus la apariția Jus Valachicum sau Legea Românească. "Judecătorii judecau după "obiceiurile pămîntului", păstrate din generație în generație, pedepsele fiind la "buna
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
subliniază importanța convertirii acestui prim rege barbar la catolicism, comparîndu-l cu Constantin, primul împărat roman creștin. 8. Imperiul lui Carol cel Mare (secolele al VIII-lea al IX-lea) Către anul 800, atunci cînd strălucesc cele două civilizații: musulmană și bizantină, Occidentul își realizează unitatea sub dinastia Carolingienilor. Prin încoronarea sa în 800, Carol cel Mare creează un Imperiu "roman", de fapt franc și creștin, în care se stabilesc instituții noi, în care se dezvoltă o destul de frumoasă "Renaștere carolingiană", dar
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
informației și o popularizare a acesteia. La toate acestea se adaugă și diversificare imaginii oficiale, deschidere care poate determina variații interpretative și comportamentale. Deschiderea culturală specifică universităților are loc în perioada carolingiană, când prin comparație cu lumea arabă și cea bizantină Carol cel Mare s-a hotărât să realizeze din imperiul său un exemplu cultural pentru lumea occidentală. El îl aduce din York pe Alcuin care împreună cu elevii săi organizează sistemul de școli pe lângă biserici și ulterior învățământul pentru clerici 62
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a �fotografiat� realit??ile sociale ?i le-a interpretat (a?a cum au procedat ?i Ion Codru Dr?gu?anu, Dimitrie Bolintineanu, Ioan Popper, Nicolae Ghika-Com?ne?ți ?.a.) Dimitrie Cantemir (1673-1723), fiu de domnitor moldovean, a studiat tradi?iile bizantine ?i turce?ți, autori clasici ?i contemporani, a �nv??at limbi clasice ?i moderne (orientale ?i occidentale). Lucrarea să Istoria cre?terii ?i descre?terii Imperiului Otoman a abordat aceea?i tematic? prezent? la G.�B. Vico sau la Montesquieu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
intactă (cu restaurări ulterioare), cea mai veche, astăzi, din București; este foarte caracteristică pentru stilul bisericilor muntene, de factură bizantină, destul de apropiate de cele sârbești (stilul moldovenesc este mai elansat și vădește și o influență gotică pe lângă structurile de bază bizantine). Curioasa istorie a palatelor dispărute — În alte capitale, ele s-au păstrat peste secole, fiind și astăzi reședințe regale sau muzee — spune multe despre instabilitatea și imprevizibilitatea evoluțiilor bucureștene și, În genere, românești. De la satul lui Bucur la Micul Paris
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
catifea sau de mătase, peste care îmbrăcau mantii din brocart, lungi până la boftori. Unele mantii aveau mâneci, altele fără mâneci, lăsând să se vadă mânecile iilor, din pânză fină, înflorate cu fir de aur și de mătase. Iia de tradiție bizantină va dăinui până în zilele noastre. Se purtau gulere cu blană de sobol, șiraguri de mărgăritare (secolul al XVI-lea va fi secolul mărgăritarelor) sau cu pietre scumpe și cercei lungi și grei. Erau și podoabe mai modeste, unele dintre ele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un regat cu o biserică ortodoxă autonomă. Cuceririle celui de al doilea Imperiu Bulgar erau firește în detrimentul intereselor sîrbilor. Statul trebuia să se ocupe și de înaintarea ungurilor dinspre nord. Declinul ulterior, atît al puterii bulgare cît și al celei bizantine, a creat însă condiții pentru expansiunea Serbiei. Au fost înfăptuite cuceriri teritoriale în timpul domniilor lui Miliutin (1282-1321) și Ștefan Dečanski (1321-1331), dar apogeul statului medieval a fost atins sub Ștefan Dušan (1331-1355). Avînd aceleași intenții de cucerire ca și cele
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
croaților, ca și în cel al albanezilor și bosniacilor. Limba latină era limba bisericii, așa că a fost adoptat alfabetul latin. Stilurile arhitectonice occidentale, mai întîi cel roman, apoi cel gotic, erau caracteristice clădirilor din aceste locuri. Dintre ocîrmuirile timpului, cea bizantină a fost evident cea mai eficientă. O serie de conducători autocratici stăpînind aparatul birocratic și o armată puternică constituiau garanțiile întemeierii unui imperiu măreț care a dăinuit vreme de peste o mie de ani. Chiar și în momente de adversitate extremă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
șantier arheologic de la Păcuiul lui Soare, unde au făcut mai multe descoperiri despre care s-a scris mult în revistele de specialitate. Lista de lucrări realizate în România I. Monografii, sinteze Petre Diaconu, Dumitru Vâlceanu Păcuiul lui Soare. I. Cetatea bizantina, București, 1972, lucrare deosebită, care a fost premiată de către Academia Română ÎI. Studii, comunicări, note Petre Diaconu, Dumitru Vâlceanu, ș.a. - Cetatea bizantina de pe insulă Păcuiul lui Soare, Revista muzeelor, 2, 1965, - Săpăturile arheologice de la Păcuiul lui Soare, Materiale, 5, 1959, - Șantierul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93337]
-
specialitate. Lista de lucrări realizate în România I. Monografii, sinteze Petre Diaconu, Dumitru Vâlceanu Păcuiul lui Soare. I. Cetatea bizantina, București, 1972, lucrare deosebită, care a fost premiată de către Academia Română ÎI. Studii, comunicări, note Petre Diaconu, Dumitru Vâlceanu, ș.a. - Cetatea bizantina de pe insulă Păcuiul lui Soare, Revista muzeelor, 2, 1965, - Săpăturile arheologice de la Păcuiul lui Soare, Materiale, 5, 1959, - Șantierul arheologic de la Păcuiul lui Soare, Materiale, 8, 1962. A fost căsătorit cu Pricopiuc Varuca, colega noastră din promoția 1952 de la Liceul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93337]
-
demonilor”), din centrul Infernului - sunt, În ordine : Heretici, Iudei Infideles și Idolatre (cf. gravură din Thesaurus Artificiosae Memoriae de Cosmas Rossellius, 1579). Cercetătoarea Elisabeth Revel-Neher este convinsă că astfel de reprezentări iconografice sunt specifice artei medievale vest-europene, nu și celei bizantine : „Arta bizantină nu cunoaște fenomenul prezenței evreilor În scenele «Judecății de apoi» - fenomen atât de uzual În arta occidentală -, și totuși, originea acestor reprezentări se află În Bizanț” <endnote id="(136, p. 80)"/>. Concluzia prea tranșantă a cercetătoarei Revel- Neher
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
après les documents littéraires italiens du XVIème siècle, Institut d’Ethnologie, Paris, 1971. 135. A Historical Atlas of the Jewish People, ed. Eli Barnavi și Miriam Eliav-Feldon, Schocken Books, New York, 1992. 136. Elisabeth Revel-Neher, The Image of the Jew in Bizantine Art, Pergamon Press, Oxford, 1992. 137. Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, Editura Socec, București, 1915. 138. Pelle János, Az utolsó vérvádak. Az etnikai gyulölet és a politikai manipuláció kelet-európai történetébol, Budapesta, 1996. 139. Andrei Oișteanu, Mythos & Logos
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
propunerea, tot nominal. Istoria e mare. La începutul acestei luni, printr-o procedură incorectă în consilul facultății, manevrată de dușmanii mei în frunte cu decanul, eu am fost eliminat (și asta înseamnă pentru mulți ani). Procedura a fost atît de bizantină că foarte mulți colegi din facultate, chiar și dintre acei care n-au simpatie pentru mine, au fost indignați. Alături de decan, V. Arvinte, fanarioții care m-au lucrat (cu voturi!), este un geniu al folcloristicii, V. Adăscăliței, un recenzent de
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Carpați și Marea Mediterană. În secolul al XII-lea, vlahii au avut o existență statală sub conducerea fraților Asănești când un eveniment remarcabil a Însemnat demersul lui Ioniță către Curia Papală În vederea unirii celor două Biserici, cea de Apus și cea Bizantină, invocând descendența romană a vlahilor. În secolul al XIV-lea, odată cu Înființarea celor două țări românești de la nord de Dunăre mediile oficiale bizantine numeau cu termenul de vlah atât pe romanicii din nordul, cât și pe cei din sudul Dunării
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
jocuri simbolice. O criză violentă și imediată e, astfel, evitată, și o mulțime de probleme existențiale se oferă discuției. Se-ntâmplă în forme care, prin efectul estetic, te țin cu sufletul la gură. Mare nostrum (după strâmtori, pe balta turco bizantină) Comparativ cu istoria marină anglo-americană și cu cea occidentală, în genere, cea de la Dunăre și Marea Neagră e mult mai săracă în evenimente și transpuneri legendare. Ultim bastion al uriașei Mediterane și prelungire mult interioară a ei, Marea Neagră a fost mai
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
imaginativă operează cel mai puternic, impunând umanului propriile sale structuri. (90) Important pentru fundamentul argumentativ al cercetării de față este și faptul că la Plotin se regăsește una din rădăcinile gândirii creștine reflectate fidel de oíkonomía bizantină (gestiunea umanității convertite și a distribuirii imaginii sacre), precum și de imaginarul medieval în ansamblu: finalitatea tuturor lucrurilor trebuie să fie regăsirea unității primare, condiția perfecțiunii originare. Acțiunea de a imagina, imaginația și implicit imaginarul pot fi socotite modalități de recuperare
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]