466 matches
-
căreia i s-a dus buhul că nu suportă tîrguielile, dar și o apucată de o frumusețe izbitoare în tinerețe, pînă acolo că bărbații întorceau capul după ea într-un ritual cu care poeta avea să se obișnuiască. Toate aceste bizarerii nu țin de stofa croită anapoda a autoarei, ci de un cîmp de forțe care sunt cu precădere spirituale. La Ana Blandiana avem de-a face cu o potestas spiritualis a cărei intensitate o întrece pe cea a înzestrării intelectuale
Puterea indirectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2812_a_4137]
-
Dacă aceștia își vor alătura vreunul din partidele actualei Coaliții, se va interpreta ca un meritat gest de recunoștință. Ironia soartei ar opera atunci ca dl Iliescu să fi fost nu numai începătorul, ci și terminatorul Reformei în România. Iar bizareria destinului, ca investițiile, fondurile cu care Occidentul a fost așa de zgârcit față de adoratorii lui, să înceapă a curge din butoaie de lapte și miere în ceardacul iliescian. Să nu pună stăpânire pe mine, atunci, o dulce-funerară nostalgie la trezirea
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
femeii." In concluzie: „suspiciune politică la stânga, frică de haos la dreapta". Cu o eleganță, o răbdare și o deferență demne de laudă, Frederick Crews le face adepților „proiectului" onoarea de a-i combate - așa cum îi combate și pe susținătorii altor bizarerii - introducând în discuție și expunând sistematic toate argumentele care pun în evidență șubrezenia eșafodajelor lor. Din păcate, mi-au atras observatori atenți ai evoluției modelor și modelelor de forma mentis de la noi, eseurile polemice strânse laolaltă în cartea lui n-
Predici în pustiu by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6220_a_7545]
-
al „Rotondelor”, editorii au inclus din nou textul evocării dedicate lui Al. T. Stamatiad, care mai apăruse identic și în volumul al V-lea al seriei. Nu știu cum ar fi comentat causticul Șerban Cioculescu împrejurarea. Eu o iau ca pe o bizarerie.
Farmecul pierdut al istoriei literare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5058_a_6383]
-
e nespus de firavă. Un monstru de singurătate trăind în dedesubturile unei intimități rasate, dar un monstru a cărui gîndire se hrănește dintr-un simț aparte pentru dimensiunile oculte. În Tarangul găsim o natură religioasă avînd predilecție pentru obscurități și bizarerii, genul de fantast care caută numai amănuntele ce amintesc de elementul numinos al destinului. Un interiorizat trăind sub spectrul unei divinități pe care o presimte fără s-o poată atinge, și pe care o intuiește fără să o poată explica
Dansul lui Hipoclid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5484_a_6809]
-
vine» acest cineva care era dracul, diavolul. Simțeam și știam că era el, nu altcineva.“ (p. 40) Principala calitate a lui Tarangul e răbdarea de a-și pîndi tresăririle de suflet. E un vînător de impresii cărora le înregistrează imediat bizareria. Într-un cuvînt, are privilegiul de a se simți pe sine, condiție în care puțini autori se pot lăuda că ajung. Majoritatea scriitorilor au simț de observație, dar nu au simțire de sine. Primul simț îți dă putința de a
Dansul lui Hipoclid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5484_a_6809]
-
sbierând după puritate. E tipicul poet al nervilor epuizate [sic], al oamenilor care nu mai au răbdare să citească o carte la capăt, care reacționează numai la biciu sau cocaină, al Amok-ului, al cavalerului rătăcitor după senzații inedite, extase, cataclisme, bizarerii, rebeliuni, blasfemii... Parcă nu am mai întâlnit toate acestea! G. Benn, înainte de toate, te bombardează cu niște cuvinte atât de mari, încât ai impresia că nu mai puțin decît coloanele Parthenonului ți-au căzut în cap. Te simți străfulgerat dela
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
o face cu măsură și tact. Indiferent că rezonezi sau nu cu ideile cărții, virtutea ei principală e pedagogică: un tom de popularizare în marginea unor controverse cărora nu le poți tăgădui fascinația filosofică. Autorul e un grijuliu colecționar de bizarerii științifice: telepatia particulelor subatomice (două particule care odată s-au întîlnit se comportă ulterior de parcă ar ști una de alta), neputința de a reduce conștiința la un proces chimic al creierului, reglajul fin al constantelor fizice și implicit eleganța structurii
Erezia cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4707_a_6032]
-
un milion de dolari obținuți din trafic și contrabandă. Aparenta instalare în clișeu nu oferă și confortul lui, Richie Roberts (Russell Crowe) nu este chiar tipicul polițist cu probleme, divorț, amante, workoholism, violență, ci mai degrabă prizonierul ideii de corectitudine. Bizareria sare în ochi datorită contextului de degradare vertiginoasă a moravurilor polițienești, fapt pentru care i se încredințează o misiune serioasă în care are libertatea de a-și forma echipa. Jocul de-a șoarecele cu pisica începe însă nu atît investigația
Frank and Richie: o istorie cu gangsteri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8992_a_10317]
-
spunea stăpînul ei) - deși același Proust își asigură volubilitatea hagiografica spunîndu-i acesteia, îndată ce și-a asigurat și complicitatea ei afectiva: "Vei povești ceea ce ai văzut!" Nu e mai puțin adevărat că ceea ce ne ofera ea - cotidianul domestic al unui geniu, bizareriile lui, "pudoarea extremă" au un anumit tip de intimitate - este în același timp extraordinar, irepetabil și, cum spuneam, inestimabil. Cartea se citește pe nerăsuflate, purtată de encomiastica inocentă a fidelei doamne Albaret, de montajul expert al domnului Belmont și de
Du côté de chez Proust by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/12120_a_13445]
-
Nicoleta Postolache. Steluța Cătăniciu a candidat în 2012 la alegerile parlamentare, învingându-l pe clujeanul democrat-liberal Daniel Buda. Cătăniciu a fost aleasă deputat în circumscripția electorală nr.13 CLUJ, colegiul uninominal nr.2. Nemulțumită de ceea ce consideră a fi o bizarerie - a fost declarată incompatibilă ca parlamentar, deși fapta ei s-a consumat când era consilier local - liberala s-a adresat CCR. Cătăniciu a declarat război Agenției și a sesizat CCR cu privire la art. 25, ridicând o excepție de neconstituționalitate. Judecătorii nu
Cine este femeia care îl scoate pe Mircea Diaconu din Parlamentul European by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/28653_a_29978]
-
este aproape neverosimilă, ceea ce-i dă o alură de roman senzaționalist la limita credibilității și chiar a logicii. în al doilea rând, pentru că rareori izbutește un occidental -și încă și mai rar, mult mai rar, un american - să perceapă corect bizareriile stării de fapt numită convențional perioada de tranziție de la comunism la capitalism în țările est-europene și să reconstituie atmosfera locală și stările de spirit ale celor de acolo. în al treilea rând, pe noi, vecinii Ungariei, ne poate surprinde pentru că
Cum se ajunge erou de legendă by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6174_a_7499]
-
interesul pe care ți-l trezește textul nu vine dintr-o emoție estetică - e greu de gustat calupurile seci ale prozei lucaciene -, ci dintr-o curiozitate lexicală care își dobîndește satisfacția abia atunci cînd ochiul cade pe alcătuiri de o bizarerie ieșită din uz. Însă tocmai aceste insule morfologice, care s-a scufundat între timp sub curenții limbii moderne, tocmai ele provoacă delicii intelectuale. E ca și cum morfologia face o paradă surprinzătoare pe fundalul unei sintaxe nespectaculoase și terne, astfel că textul
Scrisul etimologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6882_a_8207]
-
eseu antologic pe tema timbrului interior al fiecăruia și al "timbrului" pe care îl are mersul, în special al mersului feminin, în funcție de vocea interioară. Cităm câteva afirmații cvasiaforistice despre mers: "A ști să calci e o raritate antropologică". Sau: "Marea bizarerie este că farmecul pe care îl emană o femeie nu ține de grația unui trup tânăr, ci de o încordare psihică ce răzbate în ținuta pașilor". Privitul oamenilor care trec pe lângă noi, spune autorul, nu înseamnă trupuri care se deplasează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6898_a_8223]
-
o lume fragilă, dar cu atât mai prețioasă, a libertății și speranței. O societate civilă avant la lettre, pe care regimul socialismului de stat o strânge tot mai mult în chingi, reducându-i conturul, aducând-o, până la urmă, la profilul bizareriei, excentricității, derapajului moral. Lumea din jur, lumea nouă e atât de frumoasă și de luminoasă (deși, evident, nu este), încât cei care nu o percep ca atare nu pot fi decât niște conștiințe bolnave sau dușmănoase (chiar dacă ei sunt perfect
Decrețeii (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11518_a_12843]
-
sapiens? Și am mai fi avut atâtea linii drepte care cad perpendicular pe planul plat al vanității noastre?... Fenomene bizare De la o vreme au loc fenomene bizare în viața mea privată. Nevasta mătură zilnic din casă fărașe întregi de cenușă. Bizareria fenomenului constă în faptul că nu avem cuptor sau sobe, nu facem focul în mijlocul iurtei, din motive de lipsă la etaj a unei asemenea locuințe, iar în ultimele mii de ani nu s-a semnalat prin apropiere erupția vreunui vulcan
Cadoul incolor, inodor și insipid by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/6637_a_7962]
-
în libertate. Da, și actorii nemți de film ar trebui să înțeleagă o dată pentru totdeauna că, după un anumit interval de timp, expresionismul nu mai e o metodă de joc, ci isterie cronică. În acest sens (al credibilității) se găsește bizareria: deși filmul e de o acuratețe istorică rar întâlnită în lumea cinematografică (domnii documentariști și experți de la Hollywood ar avea ceva de învățat), te aduce în stadiul în care nu vezi cum au fost posibile anumite fapte istorice. Al treilea
O peliculă mai veselă decât alta by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11568_a_12893]
-
ireal. La urma urmei, cine mai este și acest Jorge Riosse? Toți vorbesc despre el, natural, fără complexe, sunt femei în vîrstă cum este bunica Olaizolei, Rose Elena Carvaial, sau alții care l-au cunoscut en passant și pentru care bizareria personajului s-a înscris uneori printr-o privire, o remarcă sau un acord de chitară. Jorge Riosse era un tînăr de aproximativ 30 de ani, vîrstă imponderabilă, găzduit în casa servind drept pensiune, proprietatea bunicii, un tînăr venit de nu
Unde Shakespeare se întîlnește cu Hugo by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8363_a_9688]
-
Staying Tuned - My Life in Journalism (Mereu pe fază -Viața mea în gazetărie), Washington Square Press, 2001, o evocă într-un singur paragraf. După ce spune că Nixon a fost încântat văzând mulțimile care l-au întâmpinat, Daniel Schorr semnalează o bizarerie: câteva sute de studenți chinezi fuseseră îndepărtați din București ca să nu protesteze împotriva prezenței președintelui american, „o ironie, deoarece Nixon a trimis prin Ceaușescu ceea ce trebuie să fi fost probabil primul mesaj către Mao Tze Dun, care a dus la
E greu să fii ziarist! by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6070_a_7395]
-
deschizi cu teamă de la un timp, nemaifăcându-ți iluzii asupra talentului literar și asupra viitorului celui care scrie cu picioarele. Scriem ca să fim citiți, nu-i așa? Scriem ca să fim înțeleși și să-i bucurăm pe semenii care nu scriu. Bizarerii împotriva virgulei, înlocuirea virgulei, înlocuirea ei cu o bară, ori cu mărirea distanței între cuvinte, pauza care poate înlocui și alte semne de punctuație. Bizateria însă și de a semăna virgula din belșug, peste tot, pe toate șirurile, la capătul
Actualitatea by George Marin () [Corola-journal/Journalistic/8251_a_9576]
-
Dar nu uit, ținînd seama de precedentele sale două cărți, că pentru dl N. Georgescu T. Maiorescu este marele inamic al lui Eminescu, încît rolul său, în elaborarea ediției princeps, trebuia necondiționat diminuat, deși e enorm de important. Și, apoi, bizarerie a întregului scenariu, de unde știe (vreau să spun cum poate proba) dl N. Georgescu că Maiorescu a folosit un manuscris pregătit de poet, cînd nu se știe măcar cînd a ajuns lada de manuscrise eminesciene în posesia criticului. Îndrăznesc să
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
mai curînd de o demagogie comunistă așa-zis pusă în slujba protejării valorilor naționale. Choay constată că la origine cuvîntul patrimoniu era legat de structurile familiale, economice și juridice ale unei socitati stabile, bine plasate în timp și în spațiu. Bizareria vine din faptul că termenul a evoluat către un înțeles aproape opus, crede autoarea, ajungînd să fie un concept de-a dreptul "nomad", deci pierzîndu-și sensul de ancorare în ceva stabil și bine determinat. Prin patrimoniu desemnam însă de regulă
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
mai nimerite pentru viața politică românească. Experiențele mai vechi sau mai recente au lăsat urme în felul în care românii interpretează realitatea, în mentalități, în comportament. De aceea, o formulă de succes în Occident poate fi privită aici ca o bizarerie, iar argumente electorale valabile acolo să nu aibă aici nici un fel de relevanță. Pentru a înțelege poporul român este necesară o bună însușire a istoriei, o citire temeinică (atenție însă, în registru critic!) a vastei literaturi politice interbelice și posibilitatea
Istoria liberală a românilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13081_a_14406]
-
afectivul. În paginile sale "bizare" , Urmuz reconstituie un univers fictiv potopit de locuri comune, prin parodierea temelor, motivelor, personajelor și imaginilor strandardizate. Metoda este a "dicteului automat". Realul e transformat potrivit cu noile cerințe ale imaginarului. De aici rezultă impresia de bizarerie, ilogic, burlesc și mister. Epopeea bufă, extravagantă, are mai mult tragism decât umor, la fel cu viața acestui iubitor de muzică și de boemă, sobru, melancolic și ciudat, care s-a sinucis la o vârstă când opera abia începe să
Înainte-mergătorul fără voie by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7550_a_8875]
-
Pop meritul de a fi spulberat această îndoială legitimă. Ediția întocmită de profesor, sub titlul Schițe și nuvele aproape... futuriste, este o demonstrație de acribie filologică, dublată discret de o nouă perspectivă asupra operei urmuziene. Ca să revin, însă, la laitmotivul bizareriei destinului postum al acesteia din urmă, se cuvine să mai spun și că hazardul a jucat aici un rol însemnat, creând, practic, condițiile pentru realizarea ediției. Cercetătorul și traducătorul austriac Domenico Jacono, aflat în România într-un stagiu de perfecționare
„Caietul roșu“ al lui Urmuz by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4356_a_5681]