463 matches
-
și imprevizibil al actelor și comportamentelor sale cu caracter: autodistructiv, la care se asociază alte diferite forme de tulburări de comportament. C. Personalitățile schizotipă și schizoidă Acest grup reunește două sub forme de personalități psihopatice: a) Personalitatea schizotipă caracterizată prin bizareria conduitelor și a gândirii; b) Personalitatea schizoidă prin retragerea emoțională și absența dorinței de contact social. D. Personalitatea evitantă Acest tip de personalitate se caracterizează prin comportamente de evitare. Sunt evitate relațiile sociale, contactele și comunicarea interumană. Indivizii respectivi manifestă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la delicventă și criminalitate, apetență pentru alcool, droguri, conduite de refugiu sau agresiune (suicid, criminalitate), tendință la perversiuni. Făcând o sinteză a acestor aspecte mai sus menționate, E. Dupré afirmă că viața psihopaților se înfățișează ca o suită neîntreruptă de bizarerii, extravaganțe, neregularități, fugi, delicte și crime, internări repetate în spitalele de psihiatrie, expertize medico-legale psihiatrice, dezertări, simularea unor afecțiuni în scopul realizării unor interese, parazitism social, vagabondaj, alcoolism, toxicomanii, diferite conduite de refugiu etc. Psihopații sunt personalități perverse moral și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reunite în sindromul catatonic și ele constau din următoarele: stupoarea catatonică, rigiditatea catatonică, postura catatonică și negativismul motor. 8) Tulburările de personalitate ale bolnavilor schizofrenici sunt constante și specifice. Ele au un mare polimorfism și constau din următoarele: - grimase, manierisme, bizarerii, - dedublarea personalității cu tulburări de imagine corporală și de identitate a Eului personal, - fenomene de tranzitivism, - halucinații autoscopice externe, - heautoscopia sau impresia unei imagini „a dublului său” în afară, - halucinații endoscopice, - transitivism. Formele clinice Clasificarea formelor clinico-psihiatrice ale schizofreniei este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
atât teoretic, cât și practic. În sensul acesta se descriu următoarele nouă forme de schizofrenie: 1) Schizofrenia paranoidă al cărui tablou clinico-psihiatric este caracterizat prin prezența unui sindrom delirant-halucinator destul de bine sistematizat tematic; prezența sindromului de automatism mintal Kandiriski-Clérambault și bizarerii. 2) Schizofrenia catatonică se caracterizează prin următoarele manifestări psihopatologice: - tulburări din seria sindromului catatonic (agitație, stupoare, imobilitate, negativism, sterotipii, perseverare), - autism, - idei delirante ipohondriace, - sărăcire afectivă. 3) Schizofrenia hebefrenică prezintă următoarele caracteristici psihopatologice: - tulburări afective de tip maniacal, - comportament verbal
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cenestopatii și o stare de anxietate din partea bolnavului. 6) Formele recurente sau periodice ale schizofreniei, cu caracter intermitent, mixte sau atipice, se caracterizează prin următorul tablou psihopatologic: - scăderea atenției, inițiativei și energiei psihice, - îngustarea sferei intereselor, - sărăcire afectivă, autism și bizarerii. 7) Formele pseudonevrotice ale schizofreniei, cuprind în tabloul lor clinic următoarele tulburări psihopatologice: - elemente astenice, - elemente din seria manifestărilor isterice, - preocupări obsesive, - tulburări afective, - bizarerii și tendință la izolare morbidă. 8) Schizofrenia tardivă, care apare după 40-45 de ani, este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tablou psihopatologic: - scăderea atenției, inițiativei și energiei psihice, - îngustarea sferei intereselor, - sărăcire afectivă, autism și bizarerii. 7) Formele pseudonevrotice ale schizofreniei, cuprind în tabloul lor clinic următoarele tulburări psihopatologice: - elemente astenice, - elemente din seria manifestărilor isterice, - preocupări obsesive, - tulburări afective, - bizarerii și tendință la izolare morbidă. 8) Schizofrenia tardivă, care apare după 40-45 de ani, este un aspect clinico-nosologic discutabil, care este contestat de unii specialiști. 9) Schizofrenia grefată este acel tablou clinic de alură schizofreniformă care se dezvoltă pe fondul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la realitate este bună și nu se însoțește de deteriorarea personalității sale. Din punct de vedere clinico-psihiatric, Ch. Nodet distinge următoarele tipuri de parafrenii: Parafrenia schizofrenică în care delirul se exprimă printr-un tip de gândire autistă cu stereotipii, neologisme, bizarerii și care corespunde parafreniei fantastice din clasificarea lui E. Kraepelin. Parafrenia expansivă sau maniacală caracterizată prin exaltare euforică, ironii, calambururi, delir nesistematizat, dar lipsită de agitație psihomotorie. Sindromul Cottard, caracterizat prin delir de negație, de enormitate absurdă, idei de transformarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de realitatea acesteia. Un model de viață izolată, întoarsă către sine însăși. Acest model de viață patologică este specific schizofreniei. Modelul psiho-biografic narcisic al schizofrenicului se caracterizează prin următoarele aspecte: închiderea în sine autistă cu refuzul comunicării, inafectivitate, discordanță și bizarerii, alterarea imaginii de sine cu alienarea personalității, trăire delirant-halucinatorie. Existența acestor bolnavi este izolată, strict circumscrisă la propria lor persoană. Accesul la interioritatea lor este practic imposibil; izolați și bizari ei sunt discordanți în raport cu realitatea logică. 3) Angoasă și disperare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
minus (depresie) sau cu caracter bizar, discordant (ambivalență, disforie, inversiune afectivă); tulburări în sfera intelectuală de tipul ideilor sau a interpretărilor delirante asociate cu tulburări de percepție de tipul halucinațiilor; regresiune globală a personalității la forme anterioare de dezvoltare (manierisme, bizarerii, puerilism etc.); tulburări ale conștiinței, imaginii de sine, a capacității de reprezentare și evaluare a realității precum și a propriei sale persoane. Aceste aspecte caracterizează psihozele individuale, așa cum sunt ele întâlnite și etichetate drept tablouri clinice în psihiatrie. Se poate desprinde
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conduită și activitate, precum și a relațiilor interpersonale ale individului. Dezorientare: tulburare constând în imposibilitatea de orientare autoși allo-psihică a bolnavului. Dipsomanie: tendința irezistibilă de a bea cantități crescute de băuturi alcoolice, cu caracter periodic. Discordanță: stare psihopatologică particulară caracterizată prin bizarerii, contradicții și manifestări paradoxale, creând un aspect general de dizarmonie între simptomele clinice, acestea dând impresia, într-o anumită privință, că sunt independente unele de altele. Disimularea: tendința la diminuarea sau mascarea fenomenelor psihopatologice de către bolnav. Este opusul simulării. Dismorfofobie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este, în mod necesar, incomplet. El nu va putea include întreaga aritmetică; unele teoreme aritmetice vor rămâne, în chip fatal, în afara sistemului formal considerat; vor exista enunțuri adevărate pe care sistemul formal nu le poate demonstra. Se naște astfel o bizarerie de proporții. În raport cu orice sistem formal al aritmeticii există propoziții nedecidabile, adică propoziții care nu pot fi nici confirmate și nici infirmate pe baza regulilor de deducție din cadrul sistemului. Enunțul „Sistemul formal considerat este lipsit de contradicție” devine straniu, căci
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fie îmbină fabula cu straniul (Casa). Prozatorul depășește faza minimalistă în textele din Păsări subterane (1972), unde, silit să evolueze pe spații mai ample sau să articuleze un discurs epic, se retrage în cele din urmă în aceeași cochilie a bizareriei ca formulă de construcție. În nuvela Frații Euscorpius este conturat parabolic și poematic un univers carceral, unde defilează umbre umane care gândesc sau vorbesc sincopat în metafore. Nu există granițe bine delimitate între monologul interior al personajelor și dialogul dintre
PORUMBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
pe fundalul Vienei primului război mondial și cu multe referiri la România. Amazon Beaming (1991) e o carte-document, pornind de la experiența excepțională trăită de un cercetător și explorator american, Loren McIntyre. Istoria descoperirii celui mai îndepărtat izvor amazonian, luxurianța și bizareria peisajului, dar mai cu seamă existența fascinantă a populației indiene mayoruna sunt recuperate într-o narațiune captivantă. The Return (1997), carte cu un caracter pronunțat autobiografic, foarte bogată în informații și confesiuni, concepută cu un oarecare scrupul al obiectivității, prezintă
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
ludic, ironie, contradictoriu, incertitudine referențială, experiment lexical, caracterul fragmentar și dezorganizat al textului, repudierea elitismului și a seriozității convenționale, caracterul aparent fortuit și derizoriu al imageriei și al intrigii (conform unui model entropic), recurgerea la sarcasm, la grotesc și la bizarerie, la elemente tematice șocante și la procedee compoziționale abstruse, amestecul derutant între fabulos și realism, manipularea kitschului și conivența deliberată cu arsenalul de teme și procedee ale culturii „populare”, excelența și sofisticarea tehnicii (dublate însă de refuzul fetișizării performanței tehnice
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
Bogdan Lefter este, în mod cel puțin bizar, unul umanist, antropocentric și realist. Autorul descrie postmodernismul în termeni precum: «întoarcerea la real», «reumanizarea», «recâștigarea referențialității textului», «un patetism mai profund» și «patetica angajare ontologică», întoarcerea la mesaj și la figurativ. Bizareria vine în parte din faptul că generația ’80, despre care se discută în principal, e mult mai complexă decât această descriere ideologizantă, dar mai ales din constatarea că trăsăturile respective nu prea au mult de-a face cu postmodernismul. Un
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
zi pentru podoabe (1971) este un roman în care se regăsesc mai toate ingredientele la modă în proza epocii. În prim-plan se află lumea teatrului (protagonista e actriță), observată din interior, cu accent asupra unor elemente ce pot părea bizarerii, și utilizată ca receptacul pentru investigarea unor chestiuni sociale și sufletești de interes general. Este prezent însă și „marele șantier din munți”, topos al literaturii și cinematografiei din anii ’50-’80. N. nu este lipsit de o oarecare iscusință, cultivă
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
o propensiune artizanală decât de vreo somație lăuntrică. Ea se desfășoară în nota conformismului din anii ’60-’70, printr-un fel de mimetism susținut de o certă îndemânare tehnică și, din câte se pare, alimentat de credința că obscuritatea și bizareria ar ridica valoarea poeziei. O versificație armonioasă e compromisă frecvent de rupturi și dizarmonii, voite a fi șocant-expresive. Metaforele și construcțiile alegorice rămân însă opace, indescifrabile, iar o coerență de fond, fie ea și abil criptată, pare să nu existe
NEAGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
în asociațiile năstrușnice de noțiuni și de idei prin care O. se înscrie deliberat în descendența avangardiștilor români, invocați și evocați ulterior în propria creație. Poeziile (majoritatea fără titlu) dezvăluie apetitul de observator al autorului, înregistrând o realitate deformată de bizarerie și caricatural. Uneori, cu aparentă nevinovăție, sunt strecurate aluzii precum: „Armatele secrete decimează/ Litera mașinii de scris/ Acordul vamal corodează panglica indigoului/ Degetele se uzează până la umăr/ Numai semne de punctuație/ Instaurarea tremei e o cauză comună/ Peste această răzvrătire
OISTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288513_a_289842]
-
text ambițios, vrând să ilustreze psihologii complicate și determinisme sociale ce manipulează resorturile intime ale acțiunii personajelor. De fiecare dată intriga, artificială, compromite țesătura dramatică. Sunt propuse conflicte neverosimile, de felul celui din Darul muzelor: un mariaj este nefericit din cauza bizareriei soțului, gata să se vadă înșelat ca să își poată dori soția. Jocul zeilor urmărește tribulațiile unui personaj care își propune cinic să o seducă pe mama prietenului său, pentru a-i mărturisi în final acestuia că „zeii” implacabili ai antagonismelor
PALTANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288635_a_289964]
-
precizie de clinician fascinat însă de ocultism și de gândirea magică, a mecanismelor alienării conștiințelor într-o lume ambiguă și adesea terifiantă, cu indivizi dezvăluindu-și laturile întunecate și stranii, cât și în surprinderea, cu umor, îngăduință și detașare, a bizareriilor comportamentale observate în comunități umane pline de vitalitate. Sunt pagini care anunță într-un fel universul lui Marin Sorescu. SCRIERI: Generalul Frangulea, Cluj, 1925; Ne leagă pământul, București, 1926; Sufletul lui Faust, Cluj, 1928; Un optimist incorigibil, Cluj, 1930; În
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
toate intrate în repertoriul unor teatre bucureștene). În special la început, unii comentatori ai poeziei scrise de M. i-au reproșat epigonismul, înlocuirea muzicalității interioare cu o „sonoră grandoare de vocabular” ce nu reușește să transfigureze senzualismul, exaltarea simțurilor până la bizarerie, o preocupare pentru perfecționarea formei căreia nu îi corespunde „perfecțiunea gândirii”, de unde o „poezie ușoară”, lipsită de „fiorul creațiunii”. Totuși cei mai mulți i-au subliniat modernismul, venit din asumarea unei viziuni provocate de o „exaltată intensificare a vieții”, specifică nevrozaților, dintr-
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
i-au subliniat modernismul, venit din asumarea unei viziuni provocate de o „exaltată intensificare a vieții”, specifică nevrozaților, dintr-o „sensibilitate vibrantă, bogată”, de unde „beția de senzații”, „vârtejul patimilor violente”, toate exprimate într-o formulă destul de personală, care „îmbină fastul, bizareria, decorativismul rafinat”, specifice simbolismului, într-o „tentativă de a spiritualiza senzorialul”. Cu unele excepții, cronicarii teatrali i-au apreciat piesele, evidențiind efectul de verosimilitate, susținut de mai multe personaje, caracterizate cu siguranță, de ascuțimea observației, de dialogul viu, colorat, fără
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
comunist clasic, „gropari”). Ajuns în Statele Unite la jumătatea anilor ’50, Eliade a avut timp să-și construiască o nouă identitate: savantul puțin distrat, oarecum passé; omul afabil, chiar generos, poate ușor ridicol; esticul genial, care putea în fond avea unele bizarerii, chiar unele idei suspecte. Dosarul politic al lui Eliade rămâne deschis, încă mai așteaptă judecata dreaptă a posterității. Toate acestea fiind spuse, mă întorc la ceea ce le reproșez lui „Chick” și lui Bellow: diabolizarea lui Eliade. „Grielescu”, aflăm când de la
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
desfătare să reducă scriitori importanți la postura de lachei, să-i pună să lucreze la scenarii de proastă calitate (Karl, 1989, p. 474). Folosiți sub potențialul lor real, tracasați de pretențiile absurde ale regizorilor și producătorilor, șocați - precum Fitzgerald - de bizareriile actorilor, ei părăsesc, traumatizați, rezervația de nevrotici și maniaci, fericiți să închidă ușa în urma unor episoade coșmarești. Deși plini de bani, se întorc spăsiți la modestele birouri de scriitori ale căror cărți continuă să nu se vândă. „Gunoiul uman” (Meyers
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
În domeniul respectiv. În perioada interbelică, dimpotrivă, era obligatoriu ca teza să fie publicată Înainte, pentru a fi supusă astfel unei dezbateri publice reale. Odată cu integrarea României În structurile euroatlantice, se va ajunge și În acest domeniu la normalitate, deși bizareriile ar putea continua. Presa a relatat un caz În care o persoană a fost trimisă Într-o misiune În străinătate pe baza unui doctorat obținut În SUA. Ulterior, s-a constatat că respectivul titlu fusese pur și simplu cumpărat cu
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]