303 matches
-
a găsit în el rochia și o blăniță de iepure; rochia, putredă și îngălbenită de vreme, îi venea până peste călcâie, Zenobia a îmbrăcat-o după ce a împăturit frumos și a pus pe masă plasticul acum cafeniu, dar încă trainic; blănița a refuzat-o din pricina căldurii excesive a ultimelor zile și, cum în pachet nu se aflau pantofi, și-a păstrat încălțămintea de papură împletită de mine ca să-i ferească tălpile de înțepături. Eu mi-am pus pantalonii albaștri dăruiți de
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
de mine ca să-i ferească tălpile de înțepături. Eu mi-am pus pantalonii albaștri dăruiți de domnul Sima, cămașa cu jabou și ghetele albe, iar ca să fiu elegant în lumea orașului către care ne îndreptam, mi-am instalat, în jurul gâtului, blănița de iepure; apoi l-am zgâlțâit pe Dragoș. El s-a trezit imediat și a început să țopăie și să clatine din cap. „Lasă țopăitul“, i-am spus, „mergem la oraș“. El n-a mai țopăit și s-a așezat
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
mijiți de fiecare dată când după dans se întorcea lângă el. își dorea ca Ramona să fie numai și numai a lui. Destul de târziu apăru și Angela Ulmeanu, într-o strălucitoare rochie de seară, peste care purta o haină de blăniță lucioasă de culoare neagră. Era însoțită de un bărbat mult trecut peste treizeci de ani, pe care Radu îl cunoștea, agronom la un I.A.S. din Târnăveni, un om blând și vesel. Angela, arogantă și mândră se aproprie de Radu
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
nu l-oi ști are să mă călăuzească sfinția ta. Pornim agale pe cărăruia știută și după puțină cale ne primește poiana cu toată lumina soarelui adunată în ea. Pe sub copacii din margine se rostogolesc cu mare neastâmpăr ghemotoace mici de blăniță. Ia uite ce mai zburdă, dragele de ele! Ne-au simțit, hoțomancele. Abia și-a terminat bătrânul vorba și veverițele au pornit val-vârtej spre noi, orpindu-se din când în când, ca să vadă ce avem de gând...Bătrânul a prins să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
în alesături de lână și împodobite numai cu trandafiri îmbujorați ca focul, perne albe în puf de gâscă și, pe laturi, cu horbotă de mătase, clădite până în podele, cămeși de borangic, cu flori pe la poale, bondițe garnisite pe margine cu blăniță de jder, chimiruri bătute în mărgele de toate culorile, așa cum nu se mai găsesc, astăzi, pe la noi... Se uitau cu atenție și la pozele de tinerețe ale Trandafirei și ale lui Vartolomei, la cadrele vechi, cu flăcăi în ițari albi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ca pisicuțele și ca iepurașii, apoi ca lipitorile, ca limbricii și ca alți viermi, mai exact, ca viermii cei neadormiți, până când lui îi veni să întrebe: Am simțit că, prima dată, de la genunchi în sus aveai un păr ca la blănița de pisică, zise el întrebător. Acum ești netedă peste tot, cu pielea ca mătasea. Melanie se alintă, întinzându-se printre perne, spunându-i mustrător: Erai așa de năvalnic, că n-am mai avut timp să mă epilez pe coapse. Vladimir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Teo, Adrian Copilul Minune o vorbă: „Dacă publicu-mi cere să cânt pungi, pungi cânt!“. Așa și asta. Ei vor cruci, tot felul de icoane d-astea pe sticlă. În ultimul timp, se vinde-un fel de ursuleți à la Cocolino. Blănițe, din cârpe, prostii d-astea. Păi, vin atâția frați aicea: vin adventiști, baptiști, iehoviști, penticostali, evanghelici, ce sunt ăia acolo. Și tot vine, nu există o cameră să nu fie unu’ care să nu prețuiască Biblia, adică să nu deschidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Dar cum putea intra acolo, dacă era închis?Prin cotețul lui Oscar, care este lângă șopron. Mătușa a ajuns la peretele șopronului și l-a găurit, iar prin acea scobitură și-a mutat puii unul câte unul, îi ridica de blăniță, cu dinții, așa cum își mută animalele puii. - Dar cum a lăsat-o Oscar? - E și mama lui!... A doua zi omul i-a căutat mult până a dat de ei. Într-o cutie i-a transportat în alt sat și
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
picioare, o lume prea complicată pentru înțelegerea lor. Totuși își scot capul din scorbură și se strâmbă cu dezinvoltură la primele săgeți galbene, trimise tocmai de bostanul acela mare, agățat de cer. Razele călduțe le mângâie boticul umed dar și blănița maro-sură iar ei mulțumiți de starea lucrurilor, cască zgmotos, expirând ultimele picățele de somn. -Oare când vine mămuca? - întreabă Pit, puiul mai mare, născut mai repede cu un sfert de oră. -Doar nu ți-e foame, măi frățioare? -Ba, am
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
la care stejar iai găsit pe ei. -Am sosit! Și acum vă pun pe fiecare pe trunchiul stejarului, să vedem vă puteți prinde de el fără să mai cădeți? Așa, dragii mei! Foarte bine! Îi mângâie pentru ultima dată pe blăniță și le dă drumul. Puii de veveriță se uită încă o dată la doamna cea bună și la Lady, care a găsit stejarul cu locuința lor, apoi ridicându-și codițele stufoase spre soare, fug sus pe crengi, direct la scorbura lor
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
ne apără, dar pe unele dacă nu le apărăm noi, cum se cuvine, pier. De atunci, n-am mai ținut iepuri. Nici experiența tristă nu se uită dar nici amintirile frumoase nu se sting. July July este o cățelușă adorabilă. Blănița neagră e amestecată cu fire albe. O bătrânică tânără. Fidelă și protectoare. Este a Doradiei. Nu știu iubirea căreia e mai mare! Dacă July ar putea vorbi, ar descrie-o pe Doradia ca pe o soră, fără de care nu ar
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
în mașina de spălat. Dar după ce ne-am învârtit de mai multe ori, am apucat râzând rochița de tafta și am aruncat-o în cărucior. Și cu aceeași euforie am cules bluzițe, salopete din flotir, o acoperitoare pentru urechi din blăniță, un pește albastru de pus în cădiță pentru a măsura temperatura apei, o carte plutitoare, o morișcă din animale, pentru agățat la cărucior, o pereche de pantofiori de gimnastică măsura 00, complet inutili, dar prea frumoși ca să fie lăsați acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
decidă? Bineînțeles că ar trebui să-i cumpere bebelușului body-uri cu inscripții haioase gen NIMENI NU PUNE COPILUL LA COLȚ și MAMI BEA FIINDCĂ EU PLÂNG, dar ce-ai zice de pulovărașul acela drăguț din cașmir, de cizmulițele căptușite cu blăniță de oaie sau de cărucioarele în serie limitată, din stofă ecosez de culoarea lămâii? Obligatoriu șosețelele alea ca niște pantofiori cu baretuță, la fel și hălățelul minuscul din pluș. N-o să cumpere lucruri din acelea funcționale sau pretențioase — lasă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
palmele. Nu-i rău, se gândi ea cu plăcută surprindere. Nu-i deloc rău pentru treizeci de ani. Apoi, plictisită brusc de ședința spontană de machiaj și aproape leșinată de foame, se încălță cu o pereche de șoșoni confortabili din blăniță de oaie, își legă din nou minunea aceea din cașmir în jurul taliei și se îndreptă spre bucătărie să pregătească niște supă. Telefonul sună din nou pe linia interioară chiar când ea băga în priză plita electrică. Apelant necunoscut. Hmm. — Alo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Pe de altă parte se simțea ușurată; Duncan pe care îl știa ea n-ar face niciodată un astfel de efort doar pentru a o anunța că se logodește. Fără măcar să se deranjeze să-și arunce din picioare șoșonii din blăniță, Emmy deschise ușa și se sprijini de ea. — Ce-i? întrebă ea fără să zâmbească. Ce e atât de important? Deși gâfâia din cauză că urcase cinci etaje, dar nu chiar atât ca decât de obicei — adică de cele trei-patru dăți în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Nu căută mult. După ce se asigură că motanul nu se găsea în popotă și că nu se atinsese de forma decapitată, o zbughi spre pasarelă. Îl reperă imediat. Era așezat cu nonșalanță pe pupitrul lui Dallas, lingându-și cu grijă blănița. ― Jones, ești norocos, zise ea surâzând. Aparent, el nu era de aceeași părere. Când ea întinse brațele să-l prindă, el sări vioi și dispăru în spatele panoului. Ea se duse de grabă după el. ― Hai, Jones! Lasă joaca... nu acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
s-a înecat întâi în mirosul de... ce-o fi fost?, i se părea că miroase a lut, ce-o fi fost?, a găsit-o încălțată ca pe o nebună, avea în picioare niște cizme din piele de ren, cu blăniță și talpa groasă, și le comandase undeva în străinătate, purta prin casă numai pantaloni, da’ nu așa, pantaloni de stofă, ci o salopetă de fâș, groasă, matlasată, de-aia ca pentru schi. O nebună, care îi zicea bărbatului meu îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
fâșâit urmat de pași ușori îl speriară și cântecul insectei se frânse. Șoarecele alerga bezmetic pe cărările numai de el știute. Mânat de foame, ieșise din gaura sa și pornise să caute de mâncare. Îi vedea trupul plăpând, acoperit de blăniță cenușie și boticul roz, fremătând în toate părțile, adulmecând temător aerul nopții. Văzând că nu-l pândea nici un pericol, greierele reîncepu să țârâie. Un altul îi răspunse și, în curând un adevărat concert nocturn răsuna în noapte. Îi simțea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
centerfold, aveam să-mi dau seama ulterior) ce înfățișa un bărbat în pielea goală, culcat pe burtă pe o blană de leopard și zâmbind larg și tâmp, cu ochii ațintiți în lentila aparatului. „Exact ca pozele cu bebeluși culcați pe blănița fotografului din vitrina de la Baby Foto!“, am exclamat în sinea mea, stăpânindu-mă să nu pufnesc în râs. Ceea ce-l făcea pe inculpat și mai caraghios în ochii mei era că freza ondulată, favoriții retezați și obrajii proaspăt rași îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
gândea doar la zgârietura de pe mâini și față, făcută de un animăluț neajutorat, care nu dorea altceva decât să fie lăsat în pace. Bietul Scoruș, după ce a scăpat din mâinile lui Ducu, s-a bucurat. La început și-a scuturat blănița, și-a spălat cu limba botișorul, după care se gândea să plece la părinții și frățiorii lui. Stătea bine sub umbra minunatei plante barba-ursului, dar trebuia să-și găsească familia. Iarba era mare, cum să iasă de acolo, nu știa
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
-Știi ceva, te rog frumos nu stabilești tu cine să meargă și cine nu. Eu am fost primul în gândul lui Căiță să merg. Așa că nu face tu pe deșteapta cu mine, dacă mă înfurii îmi ascut imediat dinții în blănița ta, a zis tare supărat Stup. -Dacă vreți să mergeți amândoi, vă rog să vă împăcați și să nu vă mai certați, altfel nu iau pe niciunul. Hai, Cârtițo fă-ți bagajul că nu mai am mult de lucru și
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
și s-a zis cu tine și cu drumul către suflețelul tău. șase în al cincilea loc: treci de capcane cu bine de această dată, un pui de urs panda roșu singuratic apare pe marginea cărării tale de iarbă, cu blănița lui ca un pufuleț, ca un glob de pom de crăciun, este semn de noroc, semn că te maturizezi în călătoria ta, „- ce faci, pisică?“ îl întrebi tu pe puiul singuratic, vrei tu să vorbești cu puiul singuratic, „- sufăr pentru că
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
în mână un șoricel, care, nemișcat, arăta ca un pămătuf cenușiu, codița-i atârna printre degetele lui Puiu, Puiu mi-a șoptit c-ar trebui să-i facem disecție, dar eu i-am spus că mai bine să-l jupuim, blănița lui ar arăta exact ca un scalp minuscul, însă nici Puiu n-avea un cuțit ca lumea, n-aveam nici unul la noi nici măcar jumătatea unei lame de ras, am fi putut să-l înțepăm cu acul de la vârful unui gogoloi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
hotărît, ca unul care știe ce are de făcut, dar compensă atitudinea fermă cu o poziționare specială a urechilor și a cozii. Apropiindu-și burta de pămînt, Lupino își declara vădit intențiile non-violente. O veveriță cu nas rotund, purtînd înflăcărată blăniță roșcat-maronie, îl privea cu ochi căscați de uimire. Un lup necunoscut! Un prădător! Nu era sigură dacă trebuia să-l ignore oricum acolo, sus, de unde-l privea ea, nu avea a se teme sau să vestească apariția unui pericol. Continuă
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
de aproape treizeci de ani funcționase cu precizie. I se păru că doamna Mina doarme încă dusă, n-o s-o trezească, la urma urmei e o nimica toată, un fleac, se gîndi, vîrîndu-și lăbuțele în papuceii de casă căptușiți cu blănițe moi, simțind cîteva gîdilituri în tălpi. Ce femeie, dom’ Președinte, zice Sena ivindu se în ușa garajului înfofolit într-o pufoaică albastră, cu niște pantaloni hippy și ghete de piele, cărînd pe umărul drept o sacoșă. La vîrsta ei tot
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]