989 matches
-
vrut să unesc timpul în doi de unde am rămas așa cum se unesc apele în mare te-aș fi adunat în palme din calea amintirilor să alung singurătatea care s-a cuibărit la ușă (trupul s-a învățat să-i rabde bocetul) aș fi vrut ca întâlnirea noastră să fie o veșnică sărbătoare să lăsăm visurile să vorbească în locul nostru trupurile să ia forma dorinței a bucuriei ... dar nu știu de ce tu pui gheață peste foc când eu am așteptat să-ți
ELEGIE PENTRU O AŞTEPTARE (I) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elegie_pentru_o_asteptare_vasilica_ilie_1389869079.html [Corola-blog/BlogPost/342096_a_343425]
-
copilul și treptele inițiatice. Modele educaționale de referință. Imagini ale morții și cutume funerare. Formele de control și sancțiune socială/divină. Familia - Model de autoidentificare; ● Obiceiurile din ciclul familial sau riturile de trecere (generalități, structuri magicoritualice, cântecele): nașterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie și astrologie; descântecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic: a) proprii romilor (legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanții sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA FOLCLOR ȘI ANTROPOLOGIE RROMĂ ● Grigore, D., Curs
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
copilul și treptele inițiatice. Modele educaționale de referință. Imagini ale morții și cutume funerare. Formele de control și sancțiune socială/divină. Familia - Model de autoidentificare; ● Obiceiurile din ciclul familial sau riturile de trecere (generalități, structuri magicoritualice, cântecele): nașterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie și astrologie; descântecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic: a) proprii romilor (legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanții sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori; Modele de gândire; asimilare și delimitare față de valorile religioase; credințe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
copilul și treptele inițiatice. Modele educaționale de referință. Imagini ale morții și cutume funerare. Formele de control și sancțiune socială/divină. Familia - Model de autoidentificare. ● Obiceiurile din ciclul familial sau riturile de trecere (generalități, structuri magicoritualice, cântecele): nașterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie și astrologie; descântecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic: a) proprii romilor (legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanții sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori; Modele de gândire; asimilare și delimitare față de valorile religioase; credințe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
lui Bălosu salcâmul nu surprinde pe nimeni. Dar salcâmul lui Moromete mai poate avea un înțeles: este un semn de hotar și, o dată ce va fi tăiat, se poate ajunge la pierderea întregului pământ. Scena tăierii salcâmului este precedată de un bocet funerar, prevestind decăderea viitoare a protagonistului. Tăierea salcâmului constituie prima fisură a spațiului rural. Și coincide cu venirea acelui timp ce nu mai are răbdare și cu deruta ce îl cuprinde și îl înstrăinează treptat pe Moromete. Mitul care începe
Moromeții (roman) () [Corola-website/Science/309271_a_310600]
-
varietate a limbajului muzical, iar stilul său componistic unifică prin urmare, într-o fuziune organică, două elemente contrastante: pe de o parte se prezintă serialismul și tehnicile avangardiste, iar pe de alta - muzica populară rusă, cu sonoritățile de clopote, cu bocetele și muzica păstorilor, cu ceastuștele atât de caracteristice folclorului rus. Genul de operă înglobează aspectele principale ale individualității sale componistice. Cu subiecte inspirate din literatura clasică rusă, acestea sunt îmbrăcate în stilul muzicii secolului al XX-lea. "Opera sa Ne
Rodion Șcedrin () [Corola-website/Science/331965_a_333294]
-
alt obicei, specific femeilor, era șezătorea. Sătencele se adunau seară de seară la gazdă unde coseau, torceau și cântau. Sezătoarea a reprezentat metoda de bază prin care s-au transmis, din generație în generație, meșteșugurile, cântecele populare, strigăturile și chiar bocetele. Previziuni meteo populare În popor se crede până în zilele nostre că se poate face o prognoză meteorologică, o previziune a vremii pentru întregul an care urmează, cu foi de ceapă și anume în seara de Anul Nou se pun douăsprezece
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
timp de peste 40 de ani la ziarul " Zori noi" din Suceava, devenit după decembrie 1989 "Crai Nou". Împreună, cei doi au un fiu. Repertoriul Sofiei Vicoveanca cuprinde cântece de leagăn, de nuntă sau cumetrie, doine de dragoste și dor, colinde, bocete sau balade, dar cele mai multe sunt cântece de voie bună, unele ușor dojenitoare sau pline de umor specifice lumii satului. A efectuat imprimări la Radio București și Iași, pentru televiziune și la Casa de discuri "Electrecord". În întreaga sa carieră a
Sofia Vicoveanca () [Corola-website/Science/306505_a_307834]
-
a făcut cunoscută zona Bucovinei prin cântecele sale încărcate de emoții și stări ale țăranului bucovinean. A interpretat cântece de joc ( Ăsta-i joc de pe la noi) , balade (Cântec haiducesc), doine (Foaie verde poamă) , cântece de leagăn (Dragul mamii, puiuț mic), bocete (Inimă, pământ glodos), cântece dedicate oamenilor băutori (Eu-s femeie cumsecade), urâtului (Of, urât și iar urât!), de dragoste (Of, puiuțu' meu drăguț), de dor (Greu îi dorul când îi dor), satirice ( La Vârvara lăudată), de nuntă (Joacă nunta pe
Sofia Vicoveanca () [Corola-website/Science/306505_a_307834]
-
Stăpâne, stăpâne, / Îți cheamă ș-un câne / Că l-apus de soare / Vreau să mi te-omoare"). Replica ciobanului vizează indicații testamentare: dorința de a fi îngropat "în dosul stânii", iar la cap să-i fie așezat un fluier. Intuind bocetul oilor ("Ș-oile s-or strânge, / Pe mine m-or plânge / Cu lacrimi de sânge") și durerea măicuței ("Măicuță bătrână, / Cu brâul de lână, / Din ochi lăcrimând"), ciobanul îi cere "mioarei năzdrăvane" să le ascundă faptul că a fost ucis
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
Dust” are versuri în care fetele se confruntă direct. „Stickwitu” nu mai are ca temă sexualitatea, piesa fiind o balada R&B romantică, ca și „How Many Times... How Many Lies”, ce a fost descrisă de IGN ca fiind „un bocet sinuos”. Independența feminină este adusă în prim-plan în „I Don't Need a Mân” și „Wait a Minute”.
PCD () [Corola-website/Science/312757_a_314086]
-
decembrie 1931), care i-a declanșat lui Joyce un acut sentiment de vinovăție, pentru că nu și-a mai vizitat părintele de aproape douăzeci de ani. Într-o stare de stranie depresie, Joyce redenumea zilele săptămânii, folosind cuvinte ca "geamăt" ("moan"), "bocet" ("wail") etc.: "„Moansday", "Tearsday", "Wailsday", "Thumpsday", "Frightday", "Shatterday”". Pe fondul acestor supărări și impedimente, Joyce credea că nu va termina niciodată "Opera în lucru" și chiar lua în considerare ideea de a-i ceda unui alt scriitor romanul spre continuare
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
Preponderent liric (de dragoste, de dor, de jale, de cătănie și haiducie), repertoriul muzical tradițional e completat de colinde, cântece de leagăn, bocete și balade. De regulă, melosul însoțește expresia verbală versificată, însă îl regăsim și în interpretări instrumentale, individuale sau în acompaniament orchestral. În acest caz, distingem o particularitate folcloristică: în Maramureș, virtuozitatea interpretărilor instrumentale a atins uneori performanțe fără precedent, prin
Arta interpretativă vocală () [Corola-website/Science/314170_a_315499]
-
și fiecare erou este unul puternic, impunător, greu de uitat. Câte un cuvânt despre fiecare din cele 10 povestiri - ca 10 tablouri dintr-o geometrie variabilă - care alcătuiesc un posibil decalog de inimă și cuget nu doar pentru autor. 1. Bocetul din caseta de argint. O amplă desfășurare de întâmplări (convingătoare) și mijloace artistice (și ele convingătoare) în jurul unui personaj cu destin tragic. O posibilă nuvelă. 2. Centrul lumii. Fascinația copilului în clipa conștiinței de sine și a locului în care
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_368]
-
melodic și vizînd sincretismul antic, acest poet vocalic (În sens aedic, preciza P. Ursache) Își dorea reprezentarea scenica, cîntîndu-si versurile. Arhaizant, incantatoriu, de rafinament grav, pendulînd Între limbajul naiv și cel esoteric, căutînd rădăcina comună a artelor și cultivînd, cu bocet sincopat, speciile oralității (doina, colind, descîntec), el se plasează În tradiția menestrelilor medievali. Dar, În decriptarea simbolurilor, astfel de texte (corespondențe) se dezvăluie prin co-semantizare, observă tot Petru Ursache. Încît citatul/ tiparul folcloric, substratul distilat slujesc un vizionarism cu vîrtuți
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
expurgata, de limpezimea cerului sticlos, și-a domolit furiile temperamentale, rămînÎnd senina și sfîșietoare totodată. Descoperim aici atitudinea mioritica; poetul elimina suferință, Isi vindeca spaimă de urît doinind: „Doina o Îngîn și-o uitu”. Grefele de poezie populară În registrul bocetelor și colindelor fortifica această lirica (care, rămînÎnd doar „de inimă albastră”, s-ar fi anemiat). Or, Cezar Ivănescu actualizează doina și ne reamintește efectul ei cathartic pentru sufletul românesc; Încercat În timp de atîtea potrivnicii, el Își află aleanul În
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
oferindu-i statutul de „nou născut”. În rest, el este și rămîne, indiferent la mode și clasificări, un mare poet. Considerat un mioritic de tip cult, poetul Împăca gingășia frusta și oralitatea sibilinica, Încercînd a reconstitui - pe model folcloric - un bocet al vechimilor, asimilînd toposuri arhaice. Dincolo de invenția lexicala, el, pornit În căutarea „mitologiei”, conjuga patetismul impersonal cu senzualismul topit Într-o incantație romantică, urcînd spre suferință hiperbolizata. Această jelanie trubaduresca, intelectualizata, captînd Însă o „sfîșiere ancestrala”, de o cantabilitate „dura
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
o poezie simbolistă, nu numai prin corespondente din lumea minerală ci și prin muzicalitatea versurilor realizate cu ajutorul cezurei.<br> Versul este iambic în exclusivitate, iar tonul este elegiac. Prin repetiția obsedantă a cuvântului cheie, poezia devine o elegie asemănătoare cu bocetele populare.<br> Structura poeziei este armonioasă, prima strofă se repetă în afară de versul al doilea, astfel încât versul 1 este în relație cu versul 5, 3 cu 7 și 4 cu 8.<br> Ca mijloace artistice întâlnim, pe lângă simbol, metafore și personificări
Plumb (George Bacovia) () [Corola-website/Science/302262_a_303591]
-
executat în asemenea împrejurări este "Bucură-te mânăstire". După câte se pare, atât textul cât și melodia sunt populare, dar aceasta din urmă a fost integrată în stilul lăutăresc local. Așa cum se prezintă, acest cântec nu are nicio legătură cu bocetele țăranilor din zonă, așa încât rămâne cântec specific lăutăresc.
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
a fost un eveniment care a șocat lumea creștină. A fost vestită peste tot la momentul acela și deplânsă pentru mulți ani, de atunci înainte. Veștile au fost înfrumusețate și povestea a crescut, pe măsură ce era spusă. Cântecele de jale și bocetele au devenit un nou gen al literaturii grecești și au îmbogățit faptele cu legende. Dar chiar și expunerile cele mai sobre și aproape contemporane-în greacă, latină, turcă, slavonă sau alte limbi europene-sunt contradictorii în privința sorții împăratului Constantin. Unele nu fac
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
nu lipsesc versiuni poloneze, slovene, sârbe, ucrainene, grecești, letone, finlandeze, maghiare, japoneze, arabe ș.a.m.d, antologate în volumul "Miorița străbate lumea" . Într-o cronică a acestui eveniment editorial, Petru Ursache (2003) preciza: “Întâlnirea cu noua înfățișare a baladei (colind, bocet, legendă) a fost șocantă, a trezit reacții adverse, de la entuziasm la mirare, pentru că nimeni nu se aștepta la o lucrare atât de categorică și de întinsă pe plan internațional a acestei valoroase cărți. Merităm lecția. Trebuie să vină străinii să
Motivul mioritic reflectat în opere artistice culte () [Corola-website/Science/314223_a_315552]
-
petrecere erau foarte multe specifice satului Livadia, multe cu caracter de doine, duioase și unele vesele, ne existând înregistrări au dispărut toate pentru totdeauna. Locuitorii vârstnici între 60-80 de ani au mai reușit să păstreze doar colindele de Crăciun și bocetele de la înmormântări. Femeile din sat păstrează și în prezent bocetele care se cântă în nopțile de priveghi, pe drumul spre cimitir a cortegiului funerar și la mormânt. Primele versuri dintr-un bocet cunoscut, folosit la mormânt după încheierea slujbei religioase
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de doine, duioase și unele vesele, ne existând înregistrări au dispărut toate pentru totdeauna. Locuitorii vârstnici între 60-80 de ani au mai reușit să păstreze doar colindele de Crăciun și bocetele de la înmormântări. Femeile din sat păstrează și în prezent bocetele care se cântă în nopțile de priveghi, pe drumul spre cimitir a cortegiului funerar și la mormânt. Primele versuri dintr-un bocet cunoscut, folosit la mormânt după încheierea slujbei religioase, sunt: Pământe, pământe, Nu te lăsa greu, Că ne pare
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
reușit să păstreze doar colindele de Crăciun și bocetele de la înmormântări. Femeile din sat păstrează și în prezent bocetele care se cântă în nopțile de priveghi, pe drumul spre cimitir a cortegiului funerar și la mormânt. Primele versuri dintr-un bocet cunoscut, folosit la mormânt după încheierea slujbei religioase, sunt: Pământe, pământe, Nu te lăsa greu, Că ne pare rău,... Textul bocetelor sunt adaptate la caracterul și particularitățile celui dispărut, ele cuprind de asemenea elemente din viața acestuia. Un obicei curent
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cântă în nopțile de priveghi, pe drumul spre cimitir a cortegiului funerar și la mormânt. Primele versuri dintr-un bocet cunoscut, folosit la mormânt după încheierea slujbei religioase, sunt: Pământe, pământe, Nu te lăsa greu, Că ne pare rău,... Textul bocetelor sunt adaptate la caracterul și particularitățile celui dispărut, ele cuprind de asemenea elemente din viața acestuia. Un obicei curent al locuitorilor din Livadia era legat de trenurile personale, care traversau satul și de oprirea lor la halta C.F.R. Astfel în
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]