640 matches
-
clătinarea instituțiilor și, în consecință, lezarea spiritului de creație al Națiunii și primejduirea identității sale”. Pentru ca în următorul discurs, intitulat “Învățături la timpul trecut. Luați, furați, risipiți!” să conchidă: “Și în loc să ne apucăm de dereticat gospodăria, ne-am apucat de bocit”, făcând posibilă “apariția “bonelor” de ocazie și mai apoi a mămucilor și tătucilor surogat”. Mai vorbește și de “verdictul primului ministru (Petre Roman-n.m.) asupra industriei românești ca fiind un “morman de fiare vech” ce trebuia lichidat”, ce a
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
douăzeci de kilometri. În zori acelei zile avea să se consume drama vieți mele. Mama, simțindu-se părăsită, rămasă cu doi copii, (mai am o soră mai mare cu doi ani) a plecat de acasă și cu lacrimi în ochi, bocindu-și deznădejdea care o cuprinsese, a intrat în margine unei păduri din apropiere (la câteva sute de metri de casă) și și-a luat zilele. A fost găsită când încă mai era caldă, dar fără suflare. Într-un sat, unde
SUNT VINOVAT DOAR PENTRU PRIMĂVARĂ ... (FILE DE BIOGRAFIE 2) de MARIN BUNGET în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346955_a_348284]
-
și sunătoare Levănțică și cicoare Tu să-i pui în scăldătoare. Și cum ești frumos și falnic Ai să dai iama năvalnic Printre fete ca un crainic Ce te-așteaptă noaptea tainic Cu vin fiert pe plită-n ceainic Și bocesc amar și jalnic Că s-a dus viața de lainic! Care plânge cea mai tare Ia-o-n brațe, dă-i o floare Și pe gură-o sărutare Sui-o-n șa pe cal călare S-o desfaci la cingătoare
MĂI BĂIETE DRAGOBETE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346331_a_347660]
-
Articolele Autorului țara asta este o țară de morți, sunt atâtea cimitire prin sate, sunt atâtea cruci care plâng printre bălării și ierburi uscate. țara asta este o țară de morți, viii au plecat în străinătate, rar câte-o babă, bocind, pe la porți împarte pomeni și bucate. toți morții mei s-au risipit în pământ de la decebal până la tata, a rămas sămânță din ei să crească viață pe mai departe, capul lui decebal a rămas pe la roma, l-au dus străinii
UNDE EŞTI TU, ROMÂNIA? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348458_a_349787]
-
să-ți mai sape ție, cine-o să-ți mai cosească, cine aia, cine ailaltă? Pentru aia și-ailaltă, nu zic, oi găsi tu înlocuitor, da’ să știi că coasă ca a mea n-are nimeni. Auzi, ia nu te mai boci atâta! Ia-te de mână cu baba Leana și jeliți-l pe Gheorghe-al ei. Că io, dacă stau să mă gândesc bine, chiar mă bucur c-am scăpat de muncă... și de-o urâtă ca tine. Ptiu! Că urâtă
CUGETĂRI ÎNTRE PATRU SCÂNDURI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345038_a_346367]
-
am descris și momente din datinile și obiceiurile locuitorilor acelui pământ valah al timpului anului 1720, tocmai pentru a arăta trăinicia și datarea locului din timpurile încă neîmplinirii anilor veacului: „Undeva, pe o moviliță de pământ, câteva fete ale mahalalei boceau un mic sicriu ce aveau să-l ascundă printre bozii crescuți fără lege, cu flori albe, ale căror fructe negre erau atât de mult prețuite de ciubotari. Ca să plângă, spărgeau cepe. Din ochii lor cădeau lacrimi peste omulețul făcut din
LANSAREA ROMANULUI ISTORIC MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345504_a_346833]
-
ta! Când vei fi mai fericit cu ea, atunci întristarea s-o aducă din nou la noi. Iar copii de veți avea, să nu vă bucurați de ei. Să te părăsească și pe tine, așa cum mă părăsește Speranța, din cauza ta. Bocea și urla hâda bătrână. Urla și bocea. Am trăit fericit cu Speranța mult timp. Am plimbat-o pe tot pământul și prin cer, printre stele. Eram fericiți și în sinea mea râdeam de blestemul bătrânei. Așa s-a născut prințesa
MĂRŢIŞOR-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375970_a_377299]
-
ea, atunci întristarea s-o aducă din nou la noi. Iar copii de veți avea, să nu vă bucurați de ei. Să te părăsească și pe tine, așa cum mă părăsește Speranța, din cauza ta. Bocea și urla hâda bătrână. Urla și bocea. Am trăit fericit cu Speranța mult timp. Am plimbat-o pe tot pământul și prin cer, printre stele. Eram fericiți și în sinea mea râdeam de blestemul bătrânei. Așa s-a născut prințesa Primăvara, fiica Speranței și a mea. Ei
MĂRŢIŞOR-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375970_a_377299]
-
urmează să fie ucis, ,,în strunga cu oi”, de către duhurile infernale Galla. Eroul, puternic și divin, nu se gândește să ia măsuri de apărare, nu pune mâna pe ciomag să-i întâmpine pe vrăjmași, ci începe să lăcrimeze și să bocească, cerând sfat și ajutor de la soră, de la mamă...Este și cazul lui Ghilgameș. Nici lui nu i se poate contesta vitejia printre semeni, zei ori eroi de care a dat dovadă cu multe prilejuri. Totuși, moartea lui Enkidu i-a
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
de dat cu capul, ca să găsească mintea românului, a de pe urmă. Ce-ar zice madam Firuța acum:Trache,Trache, Trache, micul meu mare geniu, caută soluția și ieși din rahat, nu te mai văicări atâta! --Cum, mamă? se pomeni că bocește cu voce tare. Și observă pe gardul din dreapta o căciulă cu doi ochi pișicheri care luceau lacom. Referință Bibliografică: Fragment 2- TUNARII / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1410, Anul IV, 10 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
aerul cu degetele: - Știu eu! Domnul Fusulan, contrariat de insistența mea, m-a ascultat și a priceput cum stau lucrurile cu monitorul și mârlanul din ultima bancă. Așa că ne-a inversat rolurile, spre disperarea lui Gogu, care a început să bocească. - Nuu, domnule Fusulan, numai astăzi n-am învățat, că mi-a căzut condeiul sub pat! Să mă ascultați mâine, să vedeți că știu! Domnul Fusulan nu s-a lăsat convins de seriosul motiv al lui Gogu, prilej pentru mine să
DOMNUL FUSULAN-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373092_a_374421]
-
de viață a părăsit-o. A mai cunoscut picături de ceară dar ca picătura de ceară din acea toamnă în care a apus orice voință de viață nu a mai întâlnit. Plângea. La început plânsul era un fel de bocet. Bocea după picătura care a apus și care nu se va mai întoarce niciodată. I-a întors cu nepăsare chipul. Nu a avut nici măcar milă de făptura ce a primit să ardă pentru ea și doar pentru ea, de făptura ce
PICĂTURA DE CEARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376209_a_377538]
-
știau să-și manifeste emoțiile în cânt și dans, considerând că omul trăiește intens atunci când își arată emoțiile. Ele sunt podoaba lui, darul de la Dumnezeu, la care ți-e drag să privești, îmi spunea bunicul meu când îl întrebam de ce bocesc femeile, atât de jalnic, la o înmormântare sau de ce chiuie de răsună satul, la vreo nuntă. Dumnezeu mi-a oferit privilegiul de a mă naște pe acest meleag și sunt mândră de consătenii mei, oameni harnici, demni și pasionali. Am
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375740_a_377069]
-
când părintele Bărbuță. Dealul greu, forțe firave... Mai bine, dă-te jos și împinge și tu așa cum face Ionică. Paliul împingea la cotigă și suspina: Acu´...cine-mi mai spune, tataie, ce să fac? Pe loitră, baba Rada plângea și bocea: Nea Ioane, nea Ioaneee! Cui îi mai spun eu, ”bună dimineața soare?” Că tu credeai că eu glumesc, nea Ioane! Dar eu mereu te-am iubit, nea Ioanee! Dar tu n-ai avut ochi decât pentru țața Ioanaa! Și m-
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
acea mână de oameni cari supuseră unui oraș toată lumea pe atunci cunoscută, legenda pentru însuși compunerea lui a cerut două elemente deosebite: vigoarea și înțelepciunea. Când Hannibal era înaintea porților, Italia pustiită, oștirile romane risipite, {EminescuOpXI 112} iar femeile se boceau despletite pe ulițe și tribunii agitau masele dispuse spre răsturnare și rebeliune, părinții patriei stăteau neclintiți, severi, fără o lacrimă în ochi, pe jețurile lor, trimeteau pe lictori să risipească grupele de nemulțumiți și femeile și discutau... ce? Legi indiferente
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-sa, după ce-și scaldă copilul și-l înfașă, îl puse-n albie lângă sobă, că era iarnă; ș-apoi îl legănă și-l dezmierdă până ce-l adormi. După ce-l adormi, stătu puțin pe gânduri ș-apoi începu a se boci cîtu-i lua gura: "Aolio! Copilașul meu, copilașul meu! Muma ei, care torcea după horn, auzind-o zvârli fusul din mână și furca din brâu cât colo și sărind o-ntrebă: - Ce ai draga mamei? Ce-ți este? - Mamă, mamă, copilul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Vezi drobul cel de sare pe horn? - Îl văd. Și...? - De s-o sui pisica, are să-l trântească drept în capul copilului și să mi-l omoare! - Vai de mine, că bine zici fata mea. Și-ncepură, amândouă a-l boci ca niște smintite. Pe când se sluțeau ele, cum vă spun, iaca și tatăl copilului intră pe ușă, flămând și necăjit ca vai de el. - Ce este? Ce v-au găsit? Atunci ele, mai venindu-și puțin în fire, începură a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
televizată, în care părinții gimnastei (și ea juxtapusă în imagine, dar aflată la antipozi) "erau alături" de odraslă, dă întreaga măsură a ținutei acestui popor emoțional. Un cunoscut fior pe șira spinării am simțit în momentul în care, alături de mama bocind ca furată în iarmaroc, tatăl o îmbărbăta pe fiica gimnastă cu ton de torționar: măi, tată, știi parola, spune-o! Vă imaginați astfel de spectacole grotești într-o Anglie, cu adevărat mare putere sportivă? Abătîndu-mă, din drumul regenerator spre Sinaia
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cazul lui Constantin Sârbu, ele au căzut de acord că spre vârful bradului lipsesc două crenguțe, ceea ce Înseamnă că „băiatul a fost sortit să moară”. Când mama mortului a văzut bradul, s-a lăsat asupra lui și a Început a boci. În tânguirea ei, a spus: „O, Doamne, Doamne,/ Ce mireasă i-a adus/ Băiatului meu;/ Mai bine muream eu” (E. Bernea, 1998, pp. 46-48). Această etapă a ritualului implică o ieșire din spațiul cultural, o incursiune În natura Îndepărtată, neatinsă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
obligativitatea darului: A treia zi, după ce l-au Înmormântat, adecă În joia a treia după Paști sau În ziua de Paparudă, se adună iarăși fetele la un loc, se duc la locul unde a fost Îngropat, Îl dezgroapă și apoi, bocindu-l: „Caloiene/ Ene!/ Mă-ta/ Te cată/ Prin pădurea deasă,/ Cu inima friptă, arsă,/ Prin pădurea rară,/ Cu inima fript-amară”. Îl aduc În sat și aici Îl aruncă Într-o fântână sau Îi dau drumul cu sicriul sau scândura pe
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
somn... Copacii, pe stradă oftează; E tuse, e plânset, e gol... / Și-i frig, și burează...”; „Barbar cânta femeia-aceea”; „O poemă decadentă, cadaveric parfumată”; „Și-n toamna asta udă, mai putredă ca cele ce s-au dus / Când vântul va boci, din nou, la cei de jos, la cei de sus -/ La geamul tău, în spaima nopții, ca un prelung final, / Voi repeta că anii trec mereu mai greu și mai brutal”; „Ninge secular, tăcere, pare a fi bine”; „Ninge grandios
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
românilor, care-i gonesc, lovindu-i de zor, până când noaptea ia sub ocrotirea Întunericului ei sfărâmăturile ce mai rămăsese din marea oaste a lui Sinan. Mihai se Întoarce Încărcat de trofee. Stelele sclipesc peste bălțile de sânge. Bătrânul, cruntul vizir, bocește În cortu-i rupându-și hainele de pe el. Și pe când spahiii lui tremură tupilați prin bălării, din tabăra românilor se Înalță În liniștea nopții cântece de biruință. Cuvinte: Semilună = simbol al Imperiului Otoman; cotropitor = care ocupă sau pune stăpânire cu forța
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
tot lucrul și voi să-mi deie pace, Ci singură-n odaie să mă închid și leneș Să visez zi și noapte... la... la-mpăratul Peneș. (pauză) (parc-ar vorbi cu mumă-sa ) Să-mi scoată ochii mie? Îndată mă bocesc! (se uită-n oglindă) O! ochii mei sărmani... dar eu, eu vă iubesc. (vorbind cu chipul ei din oglindă) Anna... răspunde-odată... Frumoasă ești, mi-ești dragă. Tu! tu ești fata mamei... dar minte n-ai întreagă... (răsună cornul în pădure
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ziuă peste câmp vedeai mii de oameni cari se culcase în iarbă să viseze că n-au fost de când lumea. Ce-i păsa lui că mă-sa, cu ochii îngropați în cap și cu fața ca unsă cu ceară, se bocea ca cucuveicile dasupra lui - capul nu mai simțea că-i moale poala mamei. Ochii, ca moi boabe de struguri bătute de brumă, căzuse-n creieri și, printre buze ca porumba, dinții părea că se laudă că-s albi. 2254 Storșii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ei a zvârlit cu sulița, și-l atinge în inimă ascuțișul. Un altul în grabă l-a lovit, îi taie capul”. Natură și oameni sunt chemați să jelească moartea eroului: „O, pietre, acum crăpați! Copaci, dezrădăcinați-vă! Iar voi, munți, bociți! Și voi, câmpii, întristați-vă! Căci au rămas toți voinici, fără acela de care se speriau și balaurii și leii; acela care se ostenea pentru ortodoxie și era sigur că o să i se facă liturghie în Sfânta Sofia, deoarece mult
STAVRINOS (c. 1570. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289891_a_291220]