12,484 matches
-
minim necesar viețuirii ca să poți muncii pentru el. Se pune, atât la oraș cât și la „țară” necesitatea unui loc de muncă. Pe vremuri moșierul mijlocea viața sătenilor pentru câteva zeci de zile de muncă efectuate pe proprietatea sa. Dar boierul, respectând Biserica, nu chema la muncă în cele 200 sărbători pe an deoarece nu avea nevoie de creștini cu mâinile uscate. În consecință sărmanul om putea în acele zile de sărbătoare să trândăvească creștinește, eventual plângându-și amarul la cârciumă
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1416655862.html [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
și celălalt plugul cu brăzdar adânc dar le foloseau în comun ducea la prosperitatea tuturor. Acolo nu există „țărani săraci lipiți pământului” ci gospodari mai mult sau mai puțin înstăriți după munca prestată în propria casă, pe lângă munca depusă pentru boierul stăpânitor al pământurilor. Similar asocierii țăranilor în mici ferme mai des, dar nu exclusiv, găsite la Sași, meseriașii orășeni se asociau în bresle care le apărau ieșirea pe piață și procurarea materiei prime. Un cu totul altfel de sărăcie față de
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1416655862.html [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
care o cuprindea pe Cocuța la vederea mea, deoarece ținea morțiș să-mi povestească despre palpitanta ei viață. Într-o seară am acceptat mai mult ca să mă scap de gura ei, așa că satisfăcută mi-a povestit că era fică de boier, dar comuniștii le-au confiscat toată averea și ea a fost nevoită să muncească treizeci și doi de ani ca șefă contabilă la căile ferate, ca să se poată întrețină împreună cu mama ei. Eu curioasă am întrebat-o de ce nu s-
GAZDA MEA COCA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Gazda_mea_coca.html [Corola-blog/BlogPost/364440_a_365769]
-
Ba...încă un pic de zăbavă, ca să constat și faptul că scriitorul Ionel Căpiță nu are mofturi de poet "corect politic", adică nu se "rușinează" deloc să scrie chiar și în prozodie populară. Căci Ionel Căpiță nu se consideră un "boier al minții", fudul cu "opincarii". El se revendică de la izvorul mamei poeziei, deci nu pretinde că poezia începe cu el: "Foaie verde iasomie,/ Mi-a venit poftă și mie/ Să dau anii înapoi/ Și să mă petrec cu voi." ("Hai
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Un_clinchet_de_dor_din_dreapt_gheorghe_parlea_1375296722.html [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
inferioritate” al românilor care și-au „mitizat” istoria, iar domnul Neagu Djuvara mi-a „demonstrat” că Basarab I, descălecătorul, a fost un CUMAN, fiul lui Thocomerius, care a venit la Câmpulung de peste munți, din Țara Făgărașului, împreună cu ceata lui de boieri cumani. Că acel cuman cu ceata lui a reușit să unească toate cnezatele și voievodatele din zona Olteniei și Munteniei, organizându-i pe vlahii găsiți aici, într-un stat numit...Țara Românească. Că, de fapt, în acest spațiu, trăiau pecenegi
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
care trebuia să fie în permanență sub vasalitatea unui stat puternic. După cum se observă, în timp, firul acestor domnii s-a întrerupt de mai multe ori, atât din cauza suzeranității față de Imperiul Otoman, cât, mai ales, din cauza intereselor „de partid” ale boierilor pământeni cu rol elector, în rândul cărora s-au infiltrat „stricătorii de țară” din lumea greco-levantină. Până la urmă, șirul domniilor pământene s-a terminat definitiv cu începerea domniilor fanariote, desființându-se și principiul ereditar-electiv dintre sarabii autohtoni, precum și principiul zalmoxian
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
Și uite-așa domnul ales nu a fost și nu va fi niciodată un conducător adevărat și independent în conducerea țării, doar cu excepția câtorva cazuri de domni puternici, ajutați de conjuncturi norocoase și de forța lor de a tăia capetele boierilor potrivnici. În condițiile suzeranității maghiare, poloneze sau turcești (ulterior și rusească), domnii aleși de boieri cu „acceptul” puterii suzerane deveneau tot mai neputincioși și mai des schimbați, până au fost definitiv eliminați și înlocuiți cu domnii fanarioți. Iar după mizerabilele
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
adevărat și independent în conducerea țării, doar cu excepția câtorva cazuri de domni puternici, ajutați de conjuncturi norocoase și de forța lor de a tăia capetele boierilor potrivnici. În condițiile suzeranității maghiare, poloneze sau turcești (ulterior și rusească), domnii aleși de boieri cu „acceptul” puterii suzerane deveneau tot mai neputincioși și mai des schimbați, până au fost definitiv eliminați și înlocuiți cu domnii fanarioți. Iar după mizerabilele domnii fanariote, știm ce a urmat, tot din cauza boierilor care l-au schimbat pe Cuza
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
ulterior și rusească), domnii aleși de boieri cu „acceptul” puterii suzerane deveneau tot mai neputincioși și mai des schimbați, până au fost definitiv eliminați și înlocuiți cu domnii fanarioți. Iar după mizerabilele domnii fanariote, știm ce a urmat, tot din cauza boierilor care l-au schimbat pe Cuza cu un domn străin. Probabil că din cauza asta mulți se gândesc la revenirea monarhiei. Bineînțeles, tot un rege străin. Am avut. Cunoaștem avantajele și dezavantajele unui monarh străin. Știm cum a fost un Carol
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
de specimen în zilele lui, probabil că de aceea i-a rugat să rămână „în umbră sfântă”. Dar astăzi, mai mult ca niciodată, țara mea are nevoie de un Basarab viteaz, destoinic, înțelept și cu puteri depline, fără obligații față de boierii partidelor. Aceștia trebuie să-l asculte cu toții, fără crâcnire, dacă vor să ia deciziile istorice atât de necesare pentru viitorul patriei. Trebuie să ni-l alegem dintre sarabii zilelor noastre, acei boieri înțelepți, viteji și pricepuți, care „să îmbrace haina
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
înțelept și cu puteri depline, fără obligații față de boierii partidelor. Aceștia trebuie să-l asculte cu toții, fără crâcnire, dacă vor să ia deciziile istorice atât de necesare pentru viitorul patriei. Trebuie să ni-l alegem dintre sarabii zilelor noastre, acei boieri înțelepți, viteji și pricepuți, care „să îmbrace haina morții”, precum Tudor, Horia, Avram Iancu, Bălcescu sau Ion Antonescu și care să respecte principiul zalmoxian (dreptul națiunii înaintea tuturor). Dar, unde ne sunt sarabii zilelor noastre? Ei de ce nu candidează? Mai
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
făcând o retrospectivă asupra celor mai apropiați prieteni pe care i-a avut, exclamă nostalgic: “Mi-e dor de toți, dar în special de Radu Bumbaru! Era un om calm, care nu se enerva niciodată, un oltean din neam de boieri care trăiau mai mult în Franța, decât în țară. Citit, manierat, inginer de profesie, avea un șarm al său și un suflet ales, care te făcea să te simți minunat în preajma lui”. Îmi place să-i ascult povestirile, pentru că are
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX by http://balabanesti.net/2012/02/22/exilul-romanesc-la-mijloc-de-secol-xx-11/ [Corola-blog/BlogPost/339923_a_341252]
-
starea rea a lucrurilor de la finele sec. al 19-lea; vom vedea însă că această caracterizare se potrivește și mai bine cu realitatea de acum, semn că lucrurile au mers din rău în mai rău... Iată deci ce observa un boier de odinioară, într-un grai simplu și direct: „Astăzi, când societatea noastră, din română ce era s-a streinizat în toate obiceiurile ei, încât a ajuns a nu mai scrie, nici vorbi, nici gândi românește (...) în această grozavă babilonie de
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
condus de la înființare. L-au concediat pentru că nu pricepuse în atâția ani cât de adânc să bage mâna în averea pe care o administra. A fost prins când căra putinile cu brânză și mieii gospodăriei la București unor fiice de boier, la care a fost argat. Dacă acestea nu veneau să viziteze ceapeul pe care fostul argat îl prezenta ca pe propria sa moșie, poate dacă nu s-ar fi fălit că dintr-un argat cu patru clase primare a ajuns
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391156315.html [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
și sincronic al culturii la dezvoltarea democrației în țara noastră („Literatura în folosul democrației și democrația în slujba culturii la români și in folosul dictaturii comuniste”) Un paradox surprins și analizat de autor este cel oferit de epoca pașoptistă când boierii, mulți dintre ei, (dacă nu majoritatea , precum Dinicu Golescu, Iancu Văcărescu, Alecsandri, Kogălniceanu ș. a. ) manifestă comportament democratic. Dinicu Golescu a înființat o școală la Golești unde aveau acces copii din toate categoriile sociale și tot este cel care deplânge starea
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Prefata_la_volumul_de_eseuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
comportament democratic. Dinicu Golescu a înființat o școală la Golești unde aveau acces copii din toate categoriile sociale și tot este cel care deplânge starea de rămânere în urmă de factură feudală a românilor în cartea „Însemnare a călătoriei mele..” Boierii noștri din această epocă sunt patrioți și promotori al culturii (Asachi, Eliade, Bălcescu) Tot așa, în descursul istoriei noastre, în etapa interbelică, democrația învinsese și se instalase definitiv - subliniază analistul. După al doilea război mondial, literatura română devine unealtă de
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Prefata_la_volumul_de_eseuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
țară. Vorbeau românește, acea română curată, fără cuvinte sau expresii savante, ba chiar cu un ușor accent moldovenesc. Le plăcea la nebunie să folosească expresii moldovenești, oltenești. Ascultăm fascinat poveștile lor de la Tecuci, Costești, Niculitel sau din Oltenia, povești despre boieri, despre pământ, despre moșii și alte asemenea”. Băiatului venit din București i se păreau chiar caraghioase regionalismele. Odată, Mircea și Christinel Eliade vorbeau despre o fotografie a Maestrului, în care apărea și Adriana Berger. “Nu vreau să păstrăm fotografia asta
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cum_au_trait_si_murit_sotii_el_stan_virgil_1360693010.html [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]
-
se plimbau pe la Paris sau prin alte orașe europene. Auzeam o mulțime de lucruri noi, deosebite, ciudate și mai ales noi pentru mine. Toate acestea contraziceau total modul în care eu fusesem instruit în țară. Nu știam foarte multe despre boieri, nu știam prea multe despre limba română vorbită cu înțelepciunea țăranului român, simpla, sensibilă, de multe ori caraghioasa datorită regionalismelor, foarte multe necunoscute mie. În casa la ei am realizat cât de bogată este limba română, cât de variată, unica
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cum_au_trait_si_murit_sotii_el_stan_virgil_1360693010.html [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]
-
întărindu-și și mai mult dictatura ideologică. Pentru că una era să te numești activist care se băga printre muncitori făcând-o pe populistul și obligându-i să strige lozinci sub supraveghere și alta să fii critic de direcție ca marii boieri academicieni de pe vremuri. Așa că și-au luat în serios acest titlu, au început să-și scrie îndrumările ideologice tot cu același limbaj de lemn, dar cu titlurile pompoase ale criticii de direcție, făcând din ele articole de fond și de
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_completare_trista_la_un_corneliu_leu_1358153393.html [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
-nflori, augusta, pe o altă carte? oare, sus, acolo, printre stele, umblă-n voie Lucifer? cine stă de veghe la hotarul vastelor imperii? cine-mi duce dorul și m-așteaptă, la căderea serii? cât mai datorez, la dijma, marelui flamand, boier? oare, sus, acolo, printre stele, care mi-i aleasă? Citește mai mult ELOGIU CELOR NELUCRATEOare sus, acolo, printre stele, clopotul mai bate?după ploaia dulce, curcubeu, la orizont, răsare?după mine-o curge, nesfârșita, turmă de mioare?rază ta, Antares
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
-nflori, augusta, pe o altă carte?oare, sus, acolo, printre stele, umblă-n voie Lucifer?cine stă de veghe la hotarul vastelor imperii?cine-mi duce dorul și m-așteaptă, la căderea serii?cât mai datorez, la dijma, marelui flamand, boier?oare, sus, acolo, printre stele, care mi-i aleasă?... XI. ELOGIU IUBITEI, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 303 din 30 octombrie 2011. ELOGIU IUBITEI Să mi te-nchipui, doar, eu n-am să pot vreodată și nici s-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
pe Matei Basarab cum îl snopește în bătaie pe Vasile Lupu, te întrebi: cum răcneau oștenii lor pe câmpul de luptă? Bineînțeles, în limba română (dă-i, mă!), altfel nu s-ar fi „înțeles”. Las’ că și în Sfatul Țării, boierii divaniți cârteau și țeseau intrigi împotriva domnitorului, tot în limba română. Câte trădări nu s-au gândit și s-au șoptit în limba română!.. Străinilor le-a convenit de minune „firea” asta a românilor. Așa au putut să-i „calce
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1440696694.html [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
comunism, l-a întrebat cu toată sinceritatea : „Cum ai devenit dumneata comunist?” Fără ezitări, fără complexe de niciun fel, acesta i-a răspuns cu calm: „M-am săturat să o văd pe mama lucrând la boieroi. Mama săpa pământul la boieri. Când am ajuns însă la liceu, deja dădeam ore în particular la copiii boierilor și de atunci, mama nu a mai săpat niciodată decât grădina noastră”. Ajungând în Canada, domnul Vâlceanu a continuat să dea meditații, printre elevii săi numărându
ERUDIŢIE ŞI MARGINALIZARE SAU DUELUL CONTRARIILOR? de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Costica_valceanu_eruditie_si_marginalizare_sau_duelul_contrariilor_.html [Corola-blog/BlogPost/366934_a_368263]
-
fără complexe de niciun fel, acesta i-a răspuns cu calm: „M-am săturat să o văd pe mama lucrând la boieroi. Mama săpa pământul la boieri. Când am ajuns însă la liceu, deja dădeam ore în particular la copiii boierilor și de atunci, mama nu a mai săpat niciodată decât grădina noastră”. Ajungând în Canada, domnul Vâlceanu a continuat să dea meditații, printre elevii săi numărându-se și copiii lui Nichita Tomescu. „Dar nea Costică, de ce îmi ceri așa mult
ERUDIŢIE ŞI MARGINALIZARE SAU DUELUL CONTRARIILOR? de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Costica_valceanu_eruditie_si_marginalizare_sau_duelul_contrariilor_.html [Corola-blog/BlogPost/366934_a_368263]
-
cel Mare ca iubitor de sabie și icoană, iar ion neculce în “Letopisețul Țării Moldovei “, povestește evenimentele trăite dintre anii 1661-1743, continuând cronica lui Miron Costin. În această cronică ilustrează momentul în care Dumitrașcu Vodă, Cantacuzino și o seamă de boieri cer și obțin să fie lăsate pentru iernat hoardele tătărești.Printre elementele de satiră socială și de umor descoperim și amintiri despre lăcașuri de cult împodobite de sfintele icoane. Dimitrie Cantemir în”Hronicul vechimii a Romano-Moldo-Vlahilor “( 1718) el dezbate problema
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana.html [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]