439 matches
-
Sturza. -Să trăiești, Măria Ta, am venit să mulțumesc pentru boerie, răspunse tata. Prin ce cârciume te-i tăvăli de-acu înainte? îl întrebă Sturza. Și atâta a fost audiența... Se vede că au fost unii, cari după ce i-a boierit, se tăvăleau prin cârciume și necinsteau boieria și vorbele lui Mihail Sturza erau un fel de morală. Când ne-a istorisit-o tata, s-a pus Mihai pe un râs, de nu-l mai puteam opri2. Gheorghe Eminovici n-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu ogarii la vânat. Dă-mi mie cerbul tău bătrâne, Îți dau pe el tot ce dorești. Nu-l dau chiar de mi-ai da pe dânsul Comorile împărătești! Te duc la curtea mea bătrâne, Cu baba ta, vă fac boieri. Dă-mi cerbul tău, cu steaua-n frunte Că-ți dau și cinste, și averi. Nu-mi trebuiesc averi și cinste, Sunt prea bătrân și nu gândesc, Iar dacă vrea să vină cerbul Eu bucuros vi-l dăruiesc. Atunci, minune
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
S-a ajuns până acolo Încât după pacea de la Kuciuk-Kainargi (1774) contele Panin a elaborat planul de a muta toată populația Moldovei În Rusia (N. Iorga- Acte și fragmente). În Ucraina Hanului au urmat colonizări masive. Proprietarii de moșii erau boieri din Moldova dar și nume de foști demnitari maziliți care au primit În total peste 377.445 de deseotine de pământ În noua oblaste rusească și care a cuprins În principal județele Ananiev, Tiraspol, Odesa și Nicolaiev. În 1792 s-
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Interpretări istorice, Timișoara, Editura Presa universitară română, 2001. Durandin, Catherine, Istoria Românilor, București, Institutul European, 1998. Filitti, Ion, C., Izvoarele constituției de la 1866 (originile democrației române), București, Tipografia ziarului "Universul'', 1934. Fotino, George, Din vremea renașterii naționale a țării românești. Boierii Golești, București, Imprimeria Națională, 1934. Gane, C., P.P. Carp și locul său în istoria politică a țării, volumul I, București, Editura Ziarului "Universul'', 1936. Georgescu, Vlad, Istoria ideilor politice românești (1369-1878), Munchen, Colecția Jean Dumitru Verlag, 1978. Georgian, P., Întemeierea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
partidului revoluționar. Vezi T.W. Riker, D. Litt, Cum s-a înfăptuit România. Studiul unei probleme internaționale 1856-1866, București, Editura Albatros, 2000, p. 280. 115 Gr. Chiriță, op. cit., p. 209. 116 George Fotino, Din vremea renașterii naționale a țării românești. Boierii Golești, București, Imprimeria Națională, 1934, p. 262. 117 Catalogul corespondenței lui Mihail Kogălniceanu..., p. 90. 118 La 26 iunie 1861, P. Orbescu îl informa pe M. Kogălniceanu că "partea dreaptă" lucrează împotriva domnitorului pe față, iar marele boier Barbu Bellu
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Principatelor. Vezi Românii în relații internaționale 1699-1939, ed. cit., p. 92. 233 Grigore Chiriță, op. cit., p. 350; Silviu L. Damian, op. cit., p. 28; Românii în relații internaționale 1699-1939,... p. 99. 234 George Fotino, Din vremea renașterii naționale a Țării Românești. Boierii Golești, București, Imprimeria Națională, 1934, p. 256. 235 Vlad Georgescu, op. cit., p. 157. 236 Ion Ardelean, Vasile Irimia, Gheorghe Bondea, Mircea Mușat (coord.), Românii la 1859. Unirea Principatelor Române, vol. I, București, Editura Enciclopedică, 1984, p. 68. 237 N. Corivan
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
p. 120. 483 Gr. Chiriță, "România și Conferința de pace de la Paris februarie-iunie 1866 " (II), în Revista de Istorie, nr. 11, tom 38, XI, București, Editura Academiei, 1985, p. 1080. 484 G. Fotino, Din vremea renașterii naționale a țării românești. Boierii Golești, București, Imprimeria Națională, 1934, pp. 206-207. 485 Ibidem, p. 208. 486 Direcția Arhivelor Naționale Centrale, Iași, Fond personal D.R. Șuțu, dosar 73, fila 3, 4. 487 Idem, fila 2, 3; dosar 62, fila 87. 488 Idem, fila 2, 3
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
vii, 85 de imobile în oraș și în județ, cf. Memoriile Principelui Nicoale Suțu, București, Editura Fundației Culturale Române, 1997, p. 330. 501 Vocea Națională, 13 aprilie, 1866, p. 210. 502 George Fotino, Din vremea renașterii naționale a Țării Românești. Boierii Golești, București, Imprimeria Națională, 1934, p. 267. 503 Unul din ziarele românești care prezentau evenimentul din perspectiva amintită era Trompeta Carpaților, nr 417, 15 aprilie 1866, p. 85. 504 "La France", "L'Opinion National", "La Patrie", apud Românul, 17 aprilie
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
culturnicii, pe popii ruși, pe uciteli, pe toți „bezculturnîi” etc. Până când domnul Voronin va veni la sentimente mai bune, să-i dăm o temă de rezolvat: Unde se află inscripția lui Alexandru cel Bun de la Cetatea Albă? Au distrus-o boierii români? Până când domnul Voronin află răspunsul corect, noi să ne vedem de ale noastre! 4 ianuarie 2007 Tirania democratică a ștreangului Am fost și sunt de părere că sintagma de esență umanistă „drepturile omului” trebuie, în mod necesar, să fie
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nota: Astăzi, ca totdeauna, ei ( adica speculanții frumoaselor principii, care În locul unei legi pentru Întemeierea instrucției generale au urzit o cabalastriga: răspândirea luminii și culturii În masa poporului; În vremea aceasta Însă poporul dacă ar fi Întrebat, le-ar raspunde: boieri dumneavoastră, lumina ca lumina, nu zicem că nu-i bună; dar, până una alta, dați-ne mijloace de hrană, scăpați-ne de briciul administrației. Din perspectivă istorică, educația parinților - ca și educația (poporului) În general - apare necesară, atât pentru creșterea
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
Astăzi, ca totdeauna, ei ( adica “speculanții frumoaselor principii”, care în locul unei legi pentru întemeierea instrucției generale “au urzit o cabala”) striga: “răspândirea luminii și culturii în masa poporului”; în vremea aceasta însă poporul dacă ar fi întrebat, le-ar raspunde: “boieri dumneavoastră, lumina ca lumina, nu zicem că nu-i bună; dar, până una alta, dați-ne mijloace de hrană, scăpați-ne de briciul administrației”. Din perspectivă istorică, educația parinților - ca și educația (poporului) în general - apare necesară, atât pentru creșterea
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
aveam să aflăm din „Sc hoala de la Cotnari” a profesorului ieșean Ștefan Bârsănescu, când aici, Despot Vodă, un aventurier pe nume Iacob Eraclide intră în Moldova la 18 noiembrie 1561, cu o armată străină, cu asentimentul unei însemnate părți din boierim e și cle rul țării, și înlătură de la domnie pe Alexandru Lăpușneanu, cel descris într o nuvelă celebră de către Costache Negruzzi. Iacob Eraclide avea o cultură temeinică căpătată în insula Chios, colindase Italia, Franța și Germania, unde Carol Quintul îl
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
el (Despot) a dat dispoziția ca agricultorii să-și sporească la dublu terenurile lor de semănături și a mărit cu de la sine putere impozit ele pe toate lucrurile.” Unul din motivele pentru care, desigur, cade în dizgr ația moldovenilor, fie boieri, fie răzeși, fie mân ăstiri. Dar cel mai rău i a subminat autoritatea reflecțiile sale de na tură t eologică: Grazianii înșiră toate aceste fapte pentru ca re s-a a juns la insurecția boierilor contra lui Despot și la omorârea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
o nobilă rădăcină cu vița de vie.” Mai încoace, mai spre începuturile istoriei atestate documentar, prin secolele XVI XVII, există informații că prin lunile septembrie octombrie, când se pare că domnitorii aveau reședințe la Cotnari, aici se adunau caleștil e boieri mii, a fețelor domnești și negustorilor cu doamne și domnițe pentru a petrece pe așezate și a face cură de struguri. Victor Eftimiu chiar pune în versuri atmosfera ce se încingea aici la o „Serbare a vinului”: „Astăzi prăznuim cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
meseriași Luminați trăitori De prin Iași E ziua a patra Din luna lui Cuptor! Eu, pivnicerul Petre Capra De vinuri vestitor, Semnez în slova latinească, Vânzarea unei vii de la Cotnari. Din vița asta a gustat Ștefan cel drept și Mare! Boieri și megieși Aici s-au adunat, Țării tocmind sfat! Cine-i de-ajuns de bogat? Dau via de vânzare! De-ndată un tătar, Cu haine ca de graur, Se-nfățoșează dar, Cu multe pungi de aur. Dar zise Petre Capra: „Măriți
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
facă mendr ile; dar așa a fost de când e țara noastră. Dreptul îmblă totdeauna cu capul spart. — Poate; însă mi se pare, moșule, că nu pre a veți dre ptate a vă plânge tot de domni și nu și de boierii care înc ungiură pre domni. — Acei doi pre care i-a tăiat nu l sfătuiau de rău. Î i ziceau numai: „Măria ta, mai des cu paharul și mai rar cu bi rul, că nu poate țara“. E, cine-i
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Cantemir era un domn Altfel pre de treabă om, Numai țara cam prăda. Boierii, văzând așa, îi zicea: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. Domnul la masă-i poftea Și cu Cotnar îi cinstea, Până ce îi îmbăta. Boierii când închina îi zicea: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. El însă nu i auzea, Mânca, bea și jăcuia, Și n seamă nu le baga. Boierii se supăra Și-i zicea:ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Interpretări istorice, Timișoara, Editura Presa universitară română, 2001. Durandin, Catherine, Istoria Românilor, București, Institutul European, 1998. Filitti, Ion, C., Izvoarele constituției de la 1866 (originile democrației române), București, Tipografia ziarului "Universul'', 1934. Fotino, George, Din vremea renașterii naționale a țării românești. Boierii Golești, București, Imprimeria Națională, 1934. Gane, C., P.P. Carp și locul său în istoria politică a țării, volumul I, București, Editura Ziarului "Universul'', 1936. Georgescu, Vlad, Istoria ideilor politice românești (1369-1878), Munchen, Colecția Jean Dumitru Verlag, 1978. Georgian, P., Întemeierea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
partidului revoluționar. Vezi T.W. Riker, D. Litt, Cum s-a înfăptuit România. Studiul unei probleme internaționale 1856-1866, București, Editura Albatros, 2000, p. 280. 115 Gr. Chiriță, op. cit., p. 209. 116 George Fotino, Din vremea renașterii naționale a țării românești. Boierii Golești, București, Imprimeria Națională, 1934, p. 262. 117 Catalogul corespondenței lui Mihail Kogălniceanu..., p. 90. 118 La 26 iunie 1861, P. Orbescu îl informa pe M. Kogălniceanu că "partea dreaptă" lucrează împotriva domnitorului pe față, iar marele boier Barbu Bellu
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Principatelor. Vezi Românii în relații internaționale 1699-1939, ed. cit., p. 92. 233 Grigore Chiriță, op. cit., p. 350; Silviu L. Damian, op. cit., p. 28; Românii în relații internaționale 1699-1939,... p. 99. 234 George Fotino, Din vremea renașterii naționale a Țării Românești. Boierii Golești, București, Imprimeria Națională, 1934, p. 256. 235 Vlad Georgescu, op. cit., p. 157. 236 Ion Ardelean, Vasile Irimia, Gheorghe Bondea, Mircea Mușat (coord.), Românii la 1859. Unirea Principatelor Române, vol. I, București, Editura Enciclopedică, 1984, p. 68. 237 N. Corivan
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
p. 120. 483 Gr. Chiriță, "România și Conferința de pace de la Paris februarie-iunie 1866 " (II), în Revista de Istorie, nr. 11, tom 38, XI, București, Editura Academiei, 1985, p. 1080. 484 G. Fotino, Din vremea renașterii naționale a țării românești. Boierii Golești, București, Imprimeria Națională, 1934, pp. 206-207. 485 Ibidem, p. 208. 486 Direcția Arhivelor Naționale Centrale, Iași, Fond personal D.R. Șuțu, dosar 73, fila 3, 4. 487 Idem, fila 2, 3; dosar 62, fila 87. 488 Idem, fila 2, 3
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
vii, 85 de imobile în oraș și în județ, cf. Memoriile Principelui Nicoale Suțu, București, Editura Fundației Culturale Române, 1997, p. 330. 501 Vocea Națională, 13 aprilie, 1866, p. 210. 502 George Fotino, Din vremea renașterii naționale a Țării Românești. Boierii Golești, București, Imprimeria Națională, 1934, p. 267. 503 Unul din ziarele românești care prezentau evenimentul din perspectiva amintită era Trompeta Carpaților, nr 417, 15 aprilie 1866, p. 85. 504 "La France", "L'Opinion National", "La Patrie", apud Românul, 17 aprilie
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
clădirea Palatului Regal. Erau cu steagul pe-acolo și cei de jos au tras în ei că erau “teroriști”. L-am găsit pe unul în sala tronului și dădea cu o rangă în basoreliefuri. “Ia uite cum trăiau boierii!” “Ce boieri, mă, ești tâmpit? Aici a fost regele.” Când să cobor scările, îl văd pe unul umflat. “Mă, tu ai furat...” Avea vreo 3-4 ceasuri furate și l-am dat pe mâna militarilor. L-au dat la televizor pe urmă cum
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Mai aflăm că Arghezi a spus că pictura intransigentului Pallady este „culoare oftată sau suspin perceptibil cu ochii”, iar George Călinescu a afirmat că „Pallady este un poet de mare rafinament...un poet care scrie cu penelul”. Părinții lui Pallady, boieri moldoveni de seamă, au ridicat casa aici în via din Bucium prin 1855. Th.Pallady descoperitorul Buciumului pictural cu lumina lui difuză care nu știi de unde vine...spunea despre casa de aici: „Am avut o casă în Bucium...sus pe
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
putea să o săvârșească, numai o putere domnească. Pentru aceea, de va alege Dumnezeu un domn creștin ca acela să o săvârșească, Dumnezeu să-i fie întru ajutor. Mănăstirea cea de lemn, ce s-au făcut întâi să aibă acești boieri a o socoti și a o întări”. Se vede limpede că înaintea actualei biserici din piatră, pe care a avut grijă să o termine Eustratie Dabija voievod - între anii 1661-1665 - a existat o alta, din lemn, ridicată de Miron Barnovschi
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]