600 matches
-
și ruptașii 17 erau scutiți de unele dări, în schimbul unor servicii aduse autorităților, preoții, episcopii și mănăstirile plăteau dările și scutelnicii 1 erau total sau parțial scutiți de dări. Ei corespondau cu vechii poslușnici 2 ce se învoiau cu boierii, fie să le slujească, fie să le plătească o anumită sumă. Bejenarii, cei veniți din alte sate (tărnicenii), nu plăteau nici un bir, fiind socotiți necăjiți, locuitori fără căpătâi. Totuși, sub domnia lui Ghica, au plătit și ei bir. Înainte de primul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cărți / 48 Partea a doua. SACRALIZAREA / 59 2.1. În căutarea poporului de poeți. Literatură și demografie / 59 2.2. 1839. Sarsailismul și democratizarea scrisului / 66 2.3. Figuri ale corpului social: multitudinea și cenobitismul / 73 2.4. Geniu și boierie / 80 2.5. Saint-simonismul și știința geniului / 84 2.6. Cum se nasc luceferii: radiografia unei admirații / 88 2.7. Poezia încarnată / 93 2.8. Botezul scriitorilor. Reverii mimologice / 100 2.9. Literatură cu nume la plural / 104
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literatura se făcea la Viena, la Paris sau la Berlin, prefera să citească în traducere. În generația lui erau fără îndoială oameni mai inteligenți și mai cultivați. Erau cărturarii ardeleni care nu numai citeau, ci și scriau în germană. Erau boierii munteni sau moldoveni care își făcuseră studiile în străinătate și publicau frecvent în două sau mai multe limbi. Erau elevii Academiilor de la Iași și București care învățau cu dascăli greci. Toți aceștia cunoșteau bine preocupările secolului al XVIII-lea, aveau
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
populației, Maiorescu va alege soluția mai cuminte a unei societăți restrânse. Astfel, individualitatea creatoare a rămas să se afirme la noi ca minoritate, tocmai pentru că perspectiva lui Heliade Rădulescu a fost compromisă de ineficiența propriilor strategii. 2.4. Geniu și boierie În concepția lui Heliade Rădulescu, raportul dintre subiectul politic și condiția sa capabilă îl exprimă "boieria"56. Puterile creatoare se conțin în condiția individuală a ființei umane, concepută ca entitate independentă și emancipată de formele gregar-aglutinante ale masei sociale: "...acolo
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să se afirme la noi ca minoritate, tocmai pentru că perspectiva lui Heliade Rădulescu a fost compromisă de ineficiența propriilor strategii. 2.4. Geniu și boierie În concepția lui Heliade Rădulescu, raportul dintre subiectul politic și condiția sa capabilă îl exprimă "boieria"56. Puterile creatoare se conțin în condiția individuală a ființei umane, concepută ca entitate independentă și emancipată de formele gregar-aglutinante ale masei sociale: "...acolo unde se văd vițiurile mari, acolo spre recompensă Dumnezeu a făcut ca tot ce lipsește în
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
văd vițiurile mari, acolo spre recompensă Dumnezeu a făcut ca tot ce lipsește în genere la ceilalți locuitori despre virtuți, capacitate și geniu, să se adune în inima unui singur individ, ca într-un cămin înflăcărat de focul divin"57.. Boieria numește această condiție individuală, evocând, prin referințele istorice implicite, posibilitatea de a conferi membrilor societății un grad ridicat de autonomie în acțiune și în gândire - și prin asta, de a-i pune în posesia capacității lor creatoare. De fapt, Heliade
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
toți nobili și cu nașterea, și cu inima, și cu fapta"59. Evident, scriitorul se referă nu la o demnitate, ci la o putere conținută latent în corpul social, capacitatea creatoare încifrată în "natura" românească. Din acest punct de vedere, boieria funcționează în regimul posibilității, ca un cadru de deschidere a existenței colective spre noi forme de realizare. Nu e atât un dat, cât un orizont de dezvoltare. Heliade Rădulescu marchează această realitate prin adjectivarea cuvântului, reluând o formulare din Proclamația
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și înțelepții, ea produce adevărații cetățeni, ea susține statele"61. La ce se referă când vorbește despre "aristocrați"? Heliade Rădulescu nu are în vedere mobilizarea unei caste privilegiate pe care să o instaleze deasupra plebei. Cum subliniază adesea, nu vizează boieria istorică, ci mai degrabă o funcție socială, apropiată de condiția profesionalizată a funcționarului: "Boierii la dânșii era arhonți, după limba greacă, adică "capi" sau "principi", iar nu domnul, și boieria a fost o meserie, iar nu o nobilitate ereditară"62
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să o instaleze deasupra plebei. Cum subliniază adesea, nu vizează boieria istorică, ci mai degrabă o funcție socială, apropiată de condiția profesionalizată a funcționarului: "Boierii la dânșii era arhonți, după limba greacă, adică "capi" sau "principi", iar nu domnul, și boieria a fost o meserie, iar nu o nobilitate ereditară"62. Într-o piesă din 1861, Două hordii și națio, se vede mai bine care este conținutul acestei noțiuni. E o punere în scenă a unui proces alegoric intentat spoliatorilor țărănimii
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
națio, se vede mai bine care este conținutul acestei noțiuni. E o punere în scenă a unui proces alegoric intentat spoliatorilor țărănimii, cele două "hoarde" fiind liberalii demagogi și fanarioții conservatori. În apărarea țărănimii, ca reprezentanți ai națiunii sunt invocați boierii, cu "geniul" lor: (Geniul Istoriei recită cu onoare numele Boierilor ce au recunoscut și întărit datinele vechi, celor ce au suscris acest pact ca reprezentanți ai Națiunii și în adevăr ai Proprietății - Pe când Geniul recită numele, pe vela Timpului apar
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o comunitate a egalilor fără să se sacrifice formula particulară a fiecăruia dintre membrii ei. 54 Heliade Rădulescu, Echilibru între antiteze, pp. 631-632. 55 Ibidem, p. 687. 56 O expunere a contextelor în care apar ideile lui Heliade Rădulescu despre boierie, la Radu Tomoiagă, Ion Eliade Rădulescu: ideologia social-politică și filozofică, Editura Științifică, București, 1971, pp. 241-253 și 273-276. Ceea ce mă interesează aici e raportul cu ideea de geniu și tentativa de a construi în material local o reprezentare a capacității
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ca ideal democratic (p. 248). 57 Heliade Rădulescu, Echilibrul între antiteze, p. 317. 58 Ibidem, p. 470. 59 Ibidem, p. 471. 60 Ibidem, p. 471. 61 Ibidem, p. 272. 62 Ibidem, p. 671. În același loc, Heliade Rădulescu asimilează explicit boieria cu clasa funcționarilor: "Foncționarii statului, civili și militari, s-au zis după limbagiul vechi boieri, ca gloria slavă și alte asemenea; de s-a schimbat acum slava în glorie și boierul în foncționar, nu s-a făcut decât numai o
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
apartenență, copilul ii este destinat. Momentul botezului reprezintă Însă un moment aparte și pentru societate, care sărbătorește cum se cuvine pe noul venit, de aceea este o bună ocazie să facem cunoștință cu ea. Participanți la eveniment sînt mai toți boierii din ținut, din moment ce era de față Însuși mareșalul nobilimii județene, alături de rude de un grad mai apropiat sau mai Îndepărtat cu părinții copilului, Iorgu Răutu și Smaragda Theodorovna, sau neînrudiți cu aceștia. Erau prezente autoritățile, reprezentate de ispravnicul județului și
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
visterie, temnița în care se închideau tîlharii, ucigașii, foarte lucru prost a privi cineva sub biserică, adică sub casa lui Dumnezeu temnița tîlharilor. Dar și turnul acela al bisericii nu era pentru treaba bisericii, ci semnele morții, că carele din boierii se află niscaiva fapte rele în acel turn îl închidea. Putem zice că se aseamănă cu edicula ce este la Țarigrad și cum acei ce închideau Turcii nu mai aveau nădejde de viață, așa și aici în țară la noi
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
carei susținea, conducea la haos și alungarea din principate a domnului legitim, moștenitor al unor iluștri voievozi. În principatul de nord se stingea lent Ștefăniță fiul unui mare domn, otrăvit de propria soție Stana, care urzea de mulți ani cu boierii trădători, pentru a prelua tronul în favoarea fiului său minor. Voievodul muribund, dejoacă planurile uzurpatorilor, lăsând testament în favoarea unchiului său Petru, numind executor pe hatmanul său credincios. Viitorul Domn se întorcea de la pescuit cu carele pline de pește. Obosit fiind ațipi
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Lăcustă nepotul, îl prigonea. Face noi alianțe închinându-se la Adrianopole lui Soliman. Reveni la tron în zile de grea cumpănă, dar optimist în gânduri: -Să fim iarăși ceiace am fost și încă mai mult de-atât. -Grațiani adu-mi boierii trădători și vreau bani. Mulți bani în visterie ca să-mi plătesc tributul. Magicianul repetă ritualul cu globul de cristal. Din perdeaua de fum din sala tronului au apărut douăsute de boieri cerând iertare. -Gărzi!Descăpățânați-i!Capetele să fie înfipte
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
împotriva domnitorului. Evadează și fuge în Țara Românească, unde funcționează ca profesor de muzică la Craiova și Cerneți. Din 1826, întreprinde o călătorie prin Viena, Trieste, Veneția. Întors în țară, se stabilește, în 1829, la Iași, unde obține ranguri de boierie, de la sluger la mare vornic, iar din 1857 este și „avocat privileghist” în Moldova. Cu soția sa, Maria Burada, deschide, în 1831, școli în Iași, organizează concerte de muzică clasică, acordă sprijin artiștilor. În iulie 1848, și-a scris memoriile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285951_a_287280]
-
perioade istorice și altor categorii sociale, în cazul de față, celei medievale și clasei țăranilor dependenți. Pentru epoca medie, feudală, singurul stăpân al pământului și locuitorilor era șeful satului, domnul și voievodul țării și, prin el, credincioșii și slujitorii domnești: boierii mari și mici (răzeșii-n.a.), bisericile și mănăstirile prin mitropoliți, episcopi, egumeni, preoți și călugări, care primeau documente, „urice cu tot venitul”. În acest sens, luând în considerare practicile feudale, documentele, actele, modul de organizare și funcționare a statului
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
dux), concurate de turcisme, elemente neogrecești, bulgare, polone: "a chivernisi" (cf. ngr. kivérnisa) cu varianta "a schivernisi", precum și "a isprăvnici" (cf. bg. izpravnik), "a hătmăni" (cf. pol. hatman) etc. Pentru "conducere", "administrare", Grigore Ureche utiliza "chivernisire", "isprăvnicie", "schiverniseală" ("Tocmit-au boierii mari un sfat, de chiverniseala țării și a pămînturilor Moldovei". Temenul "chiverniseală" este întâlnit și cu sensul de "economisire"," agoniseală", "subzistență". Pentru conceptul de "șef", "conducător" erau cunoscuți termenii: "purtătoriul", "socotitoriul" (de sursă populară), iar pentru "adjunct", "locțiitor" se utilizau
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
așază în cadru o Moldovă pentru care slăvitul Ștefan cel Mare rămâne icoana tutelară. Supusă presiunilor turcești și pătimind din cauza năvălirilor hoardelor de nohai, țara e măcinată pe dinăuntru de veșnicele lupte pentru putere. Într-o viziune atinsă de maniheism, boierii, care, cu rare excepții, apar ca fiind lași, vicleni și trădători, îi poartă gând rău cârmuitorului. Tocmai de aceea, voievodul caută și găsește un sprijin în oamenii din popor, păstrători ai multor temeinice virtuți. O anume derivă în schematism și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
München, la Max Bănuș / 128 În lumea liberă / 131 Din nou în țară / 140 Întoarcerea acasă / 140 Semne / 145 Tâlhăria de stat. Micro-istoria unei familii de boieri liberali în România comunistă (Radu RALEA) / 149 O familie de boieri liberali / 149 Boierii liberali în comunism. Foame, tortură, teroare și deposedare / 155 Noaptea tâlhăriei de stat / 157 Pe drumul exilului în propria țară / 159 Viață de deportat la Râmnicu Sărat / 162 Soarta "bestiilor moșierești" / 169 Conviețuirea cu sovieticii / 172 Fuga din exil / 177
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Ciolac(Ion, Ilie și Gheorghe) și apoi familia senatorului Ion Frank. La Mlenăuți, moșia a fost în stăpânirea familiei Tolocico, apoi în stăpânirea unor mânăstiri, apoi a slugerului Toader Manole și unde pe un cot al acestui sat erau trimiși boierii decăzuți din unele drepturi din partea domniei, cot ce până astăzi se numește La Mazâli. Boierii trebuiau să sprijine pe domnitor cu armată, formată din oamenii care lucrau pe moșie și care deveneau neînfricați luptători și apărători ai ocinei străbune. Se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
tricolorul românesc pe cel mai înalt catarg în localitățile unde se desfășurau marile concursuri sportive de pe planeta noastră. XIV. ANEXE 1. Copie după Actul de la LIOV din 1436 Extras din Documentul 202 privind istoricul comunei Hudești Liov, 1436 septembrie 191 Boierii lui Ilieaș Voievod întăresc jurământul de supunere făcut de domnitorul lor lui Vladislav, regele Poloniei. Noi panii Domnitorului nostru, Ilie Voevod, anume pan Vâlcea de la Lipnic și pan Isaiea de la Baea și pan Petru vornic de la Hudineț, pan Ucleatea de la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de serviciu militar și se mai acorda un Împrumut, cu scadență nelimitată. Astfel, depopulând Țările Române au fost colonizate gubernile Ecaterinosloav, Crimeea, .... Numeroși boieri moldoveni au primit proprietăți În Rusia, venind la noile locuri cu țăranii unde Își aveau ogoarele boierii colonizați Între care se amintesc Rosetti, Cantacuzino, Sturdza, Cananău, Nicoriță, Secară, Măcărescu, Balș, etc. Peste secole, cercetătorii români, oameni de litetre, au străbătut meleagurile foștilor coloniști și au consemnat existența În diferite zone ale Ucrainei a celor ce se mai
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
un cărturar cu bogate cunoștințe istorice, folosite cu discernământ. Interpolările sale aduc informații importante: menționarea cuceririi Daciei de către Traian (probabil pentru prima oară într-un text românesc), relatarea domniei lui Iuga Vodă, o prețioasă completare privind organizarea Bisericii și a boieriilor moldovene, trei episoade referitoare la domnia lui Ștefan cel Mare ș.a. M. a intervenit și în topică, lexic, ortografie, realizând una dintre cele mai corecte versiuni ale cronicii lui Ureche, care a stat la baza unei ramuri de manuscrise și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288179_a_289508]