596 matches
-
care într - aceeași zi văzând oamenii Măriei Sale s-au rușinat cu toți; căci luase și ei oarecare învățătură de la pământeni, și așa peste două - trei zile au început și ei fiștecare a pune libadele de postav și giubele. Aceste văzând boierii pământeni, au început și ei a-și face; și așa în scurtă vreme s-au rădicat acea cheltuială nebunească a straielor, nezicând Domnul nimărui nimică; încă mulțămea Domnului că au făcut una ca aceasta, căci mulți rămăsese săraci, ales din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și reclamase că răzeșii umbrăreșteni i-au scurtat moșia sa, Sasul de Jos, numită și Dimaci. Cu ocazia cercetărilor, se fac măsurători, se invocă acte vechi, ce conțineau referiri la obștea Umbrăreștilor, partea de peste Siret. În mărturia hotarnică întocmită de către boierii mai sus menționați, purtând data de 8 decembrie 1783, sunt învinuiți „răzășii din moșia Umbrărești, anumi: Grigoraș Lazăr vornicul, Ion Porumboiu și ceilalți ce cu lăcomie vrea (sic) să scurteze moșia dumisali stolnic Ștefan Dia la capătul dinspre răsărit”. La
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ascuțirii luptei de clasă, trăită și de autorul acestor rânduri. De notorietate devenise atunci, în cadrul vehiculării ca valoare de document istoric, poezia populară intitulată Cântecul răzeșului, cu dezarmantele sale versuri de obidă: Ard-o focul răzeșie,/ Eu chiteam că-i boierie/ Și-i numai o sărăcie!, creație introdusă și în manualele școlare de limbă și literatură română în epoca colectivizării. Evident că se urmărea discreditarea ideii de libertate a țărănimii din timpurile mai vechi. Nu putem trece cu vederea nici faptul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prelungea, motiv pentru postelniceasa Manu de a pretinde schimbarea hotarului dintre partea ei și a răzeșilor pe o altă linie decât aceea stabilită în 1704, spre a face părtași la pagubă și pe răzeși ca unii ce stăpâniseră anterior împreună cu boierii acea moșie, căci era încă vie în amintire stăpânirea aceasta comună. Răzeșii umbrăreșteni se plâng Divanului, membrii acestuia nu găsesc soluția potrivită, determinând intervenția domnitorului Mihail Sturza, bun cunoscător al problemelor de acest fel și din a cărui pledoarie pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și ruptașii 17 erau scutiți de unele dări, în schimbul unor servicii aduse autorităților, preoții, episcopii și mănăstirile plăteau dările și scutelnicii 1 erau total sau parțial scutiți de dări. Ei corespondau cu vechii poslușnici 2 ce se învoiau cu boierii, fie să le slujească, fie să le plătească o anumită sumă. Bejenarii, cei veniți din alte sate (tărnicenii), nu plăteau nici un bir, fiind socotiți necăjiți, locuitori fără căpătâi. Totuși, sub domnia lui Ghica, au plătit și ei bir. Înainte de primul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vezicii urinare și ale organelor genitale Anurie. Strangurie, zăpreală. Incontinență urinară: pișatul În pat. Litiază urinară (vezicală): piatră la bășică, nisip. Blenoragie. Gonoree: sculament, scurgere, frântură În vis, frântură din vânt, triper (Transilvania). Sifilis: cel pierit, pierit, mâncătură, frențe, sfrențe, boierie, boală lumească, șancăr. Impotență: neputință, legat la bărbat. V. Bolile sistemului osos Cifoză. Scolioză. Lordoză. Rahitism: cocoașă, ghebe, ghib. Necroză: colți de lup. VI. Bolile infecțioase Febră tifoidă: tifos, lingoare, lungoare, boală lungă, boală mare, boală rusească (județul Constanța). Paludism
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Urticarie: blândă, spuzeală. Acnee: coșuri, funigei, zgăbunțe. Eczemă: bube dulci, zgaibe dulci. Impetigo: pecingine, cur de găină, rofii, spurcat, lișai. Zona Zoster. Herpes Zoster: foc viu. Herpes: arșiță, spuzeală. Furunculi: furnicei, bube, buboaie, zgaibe, imă, copturi, apostime. Scabie: râie, fudulie, boierie, răpănaș, corosta. Erizipel: brâncă, orbalț, roșață, foc viu, bubă neagră. Antrax. Pustulă malignă: dalac, cărbune, bășică rea, bubă rea, bubă neagră, armurar, talan, vrăjmașa, spurcat, pripit. Phtiriază: păduchi. Pitiriază: mătreață. Alopecie. Calviție: chelie, pleșuvie. Prurit: mâncărime. Tinea, peladă: chelbe. Efelide
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
l-au dus tot ascuns până la Galați. Aici le-a spus toată întâmplarea și drumeții cu căruțele i-au spus de unde veneau. Când Ștefan ajunse voievod peste Moldova, a dat la toți acei drumeți moșii din belșug și ranguri de boierie, căci zicea el: Cu credință mi-ați fost la mare cumpănă și omul la nevoie se cunoaște ce fel e. După bătălii, Ștefan-Vodă răsplătea ostașii cei mai viteji, dăruindu-le pământ să-l stăpânească și să-l muncească. Poporul a
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
La toți le curgeau sudorile și îi dureau mâinile și mijlocul. Seara s-au adunat iară la masă cu regele și atunci i-a întrebat Matei: Ei, ce ziceți, e ușoară munca țăranului? Ba e tare grea, maiestate, răspunseră toți boierii. Atunci fiți cu mai multă milă față de ei! Dar boierii totuși urau pe Matei, pentru că avea milă de țăran și pentru că era român de viță. Pe ascuns îl batjocoreau zicându-i crăișor valah. După moartea lui, poporul zicea: A murit
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
al apei de la robinet au făcut duș mult mai rar ca bieții viitori astronauți, cât despre economiile la alimente, ce să mai vorbim, cu noile mercuriale ale pieței, antrenamentul din România ar fi suficient pentru Pluton sau Jupiter, nu pentru „boieria" de pe Marte. „Eu am făcut omletă dintr-un praf galben care era într-o cutie de carton. Turnam peste el apă fierbinte, așteptam două minute și era gata" povestea presei unul dintre viitorii astronauți români, în legătură cu experiența sa din Mars
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cât bărbatul bețiv și brutal, care aplică în familie legea cnutului. Dacă însă țăranii au sufletul ca neantul, dacă sunt primitivi și șireți, reproducându-se bezmetic, ca iepurii (Voichița, țăranca ce are grijă de conacul lui Bizu, are nouă copii), boierii, în schimb, se arată generoși mai curând din capriciu. Ca Mili care, tot așteptând un semn de la Bizu, începe să se simtă "înstrăinată și înrăită", se satură de Balomirești, până când, atunci când scrisoarea sosește, să fie din nou generoasă cu familia
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
1817). Manuc-bei a fost înmormântat la Hâncești. Infarctul se produsese după ce a vrut să arate musafirilor cum se călăresc armăsarii arăbești pe care îi avea, mândrindu-se nevoie mare cu ei. Astfel s-a pecetluit vânzarea Basarabiei. Zadarnic au protestat boierii moldoveni (reuniți în Adunarea de pe 26 octombrie 1812) pe lângă domnitorul fanariot Scarlat Callimachi, despre care se spunea că ar fi fost filofrancez. Dar protestul este foarte important, fiindcă arată limpede că autohtonii nu au consimțit la fraudă. Rușii deja tratau
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Ștefan a trebuit să asigure prin călău urmarea fiului său pe tron. Cu venirea lui Ștefan cel Tânăr pare a fi prins oarecare slabe rădăcini legitimismul luminatei roade de Mușatin. Însă acesta moare otrăvit de chiar Doamna sa, înțeleasă cu boierii."19 Discordia dintre boieri a produs necurmate lupte pentru tron, meteahnă care va fi moștenită în pseudodemocrația din secolul al XIX-lea și din cele următoare. Lipsind legitimismul domnesc în stare să mențină echilibrul între antitezele din sânul aristocrației, discordia
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
dintr-o carte cu titlu grăitor, O istorie a expansiunilor rusești: "Rusia se simțea jignită că pământurile românești aparțin românilor!"24 Din păcate, răul din afară va continua să se solidarizeze cu cel din interior. După Unirea de la 1859, metehnele boieriei degradate au supraviețuit în sânul partidelor politice, în ceea ce Eminescu va numi "pătură superpusă". O analiză a acestei degradări a instituției boieriei o făcuse Ion Heliade Rădulescu în Echilibrul între antiteze (1869). Eminescu o va adânci, observând că partidele politice
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
păcate, răul din afară va continua să se solidarizeze cu cel din interior. După Unirea de la 1859, metehnele boieriei degradate au supraviețuit în sânul partidelor politice, în ceea ce Eminescu va numi "pătură superpusă". O analiză a acestei degradări a instituției boieriei o făcuse Ion Heliade Rădulescu în Echilibrul între antiteze (1869). Eminescu o va adânci, observând că partidele politice din România nu reușesc să devină partide în sensul european al cuvântului, rămânând facțiuni care-și urmăresc interesele personale și de grup
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
5 noiembrie 1728), deja își asigură asemenea drepturi asupra creștinilor din Orient. Cu Ecaterina a II-a, "politica rusească în Orient s-au copt cu desăvârșire"117. În 1769, în războiul cu Turcia, Galițin ocupă Hotinul, iar în februarie 1770 boierii moldoveni și munteni se văd nevoiți să jure credință Ecaterinei. De altfel, țarina voia o Românie unită de la Nistru la Carpați, dar sub protectoratul ei. Din corespondența baronului Francisc Maria Thugut cu prințul Wenzel Anton Kaunitz, reiese și candidatura lui
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
alte criterii în acordarea titlurilor boierești, iar între acestea principalul criteriu erau banii: titlurile se cumpărau. Ioniță Sandu Sturza (1822-1828), Mihail Gr. Sturza (1834-1849) și Gr. Alexandru Ghica (1849-1859) s-au dovedit mari negustori de titluri boierești. Hrisoavele lor de boierie se vin deau, după un anumit tarif, care creștea propor țional cu rangul solicitat. Cine da bani, căpăta rang boieresc. Această negustorie cu rangurile a provocat mare supărare boierilor de neam vechi, mai ales cînd ei s-au văzut puși
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și administratorii, vătafii și vechilii ori posesorii (=arendașii) de pe moșiile lor să aibă titluri boierești; chiar proprietarii singuri interveneau pe la Domnie pentru obținerea acestor titluri. Pe de altă parte, și unii meseriași se îngrămădeau, cu bani, la cumpărarea titlurilor de boierie. Rămîne să ne închipuim ce forfoteală era la Domnie pentru obținerea titlurilor boierești. După 17 luni din domnia lui Ioniță Sandu Sturza, boierii de neam vechi au protestat la Poartă contra Domnului. Unul dintre ei, Gh. Rășcanu, a întocmit o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cu stolnicul Mihalache Mavrodin. Data exactă cînd și Iurașcu a obținut rangul de stolnic n-am putut-o afla, pentru că lista publicată de Gh. Ghibănescu se oprește, fără nici un fel de explicație, la 27 ghenarie, 182485. Dar acordarea rangurilor de boierie a continuat. Dovadă sigură avem în documentul inedit din care am reprodus un fragment și din care rezultă că în anul 1826 Vasile Iurașcu era deja stolnic, iar în Izvodul de banii scutelnicilor pe 1827, după biv vel stolnic Iordache
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
87. Izvodul de banii scutelnicilor, pe anul 1827, se află în Uricariul, VII, Iași, pag. 137. III GHEORGHE EMINOVICI ȘI SOȚIA SA RALUCA Despre Gh. Eminovici, scrie paharnicul Cost. Sion: "Sîrb, pripășit în țară, după introducerea Reglementului, și rădicat la boierie de către Mihai Vodă" (pag. 85). Bineînțeles că Sion era greșit informat cînd i-a dat asemenea origine lui Eminovici. Matei, fratele poetului, a scris că Gh. Eminovici ar fi fost nepot de fiu al unui invalid, ofițer de cavalerie, din
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sub vremelniceasca ocîrmuire". A căpătat un rang mare. De la rangul de sulger, el a sărit dintr-o dată peste rangurile de clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic și paharnic; fără îndoială că și bani mulți l-a costat ca să poată fi aburcat în boierie mai sus de rangul socrului său. De aici și discuții contradictorii în familia lui Gh. Eminovici. Ne spune fiul lor, Matei Eminescu: "Mama se pretindea că-i mai cucoană, după Iurașcă... Cearta venea de acolo (că) Iurașcă era stolnic, (iar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de rangul socrului său. De aici și discuții contradictorii în familia lui Gh. Eminovici. Ne spune fiul lor, Matei Eminescu: "Mama se pretindea că-i mai cucoană, după Iurașcă... Cearta venea de acolo (că) Iurașcă era stolnic, (iar) tata căminar boierie mai mare ca stolnic, la care mama contrapunea pe străbunii sei și faptul că boieria tatei era cumpărată cu bani"3. În această privință, ori Raluca Eminovici nu știa, ori intenționat trecea cu vederea că și tatăl ei își cumpărase
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
spune fiul lor, Matei Eminescu: "Mama se pretindea că-i mai cucoană, după Iurașcă... Cearta venea de acolo (că) Iurașcă era stolnic, (iar) tata căminar boierie mai mare ca stolnic, la care mama contrapunea pe străbunii sei și faptul că boieria tatei era cumpărată cu bani"3. În această privință, ori Raluca Eminovici nu știa, ori intenționat trecea cu vederea că și tatăl ei își cumpărase rangul de stolnic, tot cu bani. Iar fiul ei, Matei, avea ambiția de a se
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
erarhia socială. El nu-și mai amintea de Țăranul Gh. Eminovici, din Călineștii lui Cuparenco, ci numai de căminarul Gh. Eminovici, de la Ipotești, și de stolnicul Iurașcu, bunicul lui. Într-un cuvînt, Matei Eminescu se simțea mîndru de această mică boierie autohtonă"4. De obîrșie aristrocrată se pretindea și soră-sa, Henrieta, chiar în momentele cele mai grele din viața ei. Iată ce-i scria, din Botoșani, doamnei Cornelia Emilian, la 3 febr. 1888: "Judecă, scumpa mea mamă, dacă sărăcia este
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
n-avem ce să grăim, / Numai pistoale țintim / Și cu dânsele grăim, / Noi, cu toții, / Voi, cu toții, / Ne-om grăi cu graiu morții, / C-așa-i scris în cartea sorții. / Și de moare haiducia, / Crește-n urmă sărăcia / Și se-ntinde boieria, / Ne fură nouă moșia. / Dare-ar dumnezeu, să dea, / Și-a mai fi și voia mea, / Ș-ar să piară potera, / Ș-ar să crească dreptatea / Cum crește-n codru frunza."223 Personificarea momentelor esențiale ale vieții constituie o modalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]