935 matches
-
de nuanța giubelelor. Începând cu prima jumătate a secolului XV au devenit cea mai importantă forță politică în principatele române extracarpatice. În Transilvania ei au fost ori asimilați de nobilimea maghiară ori și-au pierdut statutul, devenind simpli țărani. Toată boierimea noastră - de origine răzeșească ori fanariotă - a fost amestecată în istoria țării. Ea a scris - se poate spune - istoria țării. Nu se poate face un pas în cercetarea trecutului nostru istoric, fără a nu da peste boieri. Cu origini levantine
Boier () [Corola-website/Science/297384_a_298713]
-
răzeșească ori fanariotă - a fost amestecată în istoria țării. Ea a scris - se poate spune - istoria țării. Nu se poate face un pas în cercetarea trecutului nostru istoric, fără a nu da peste boieri. Cu origini levantine sau curat românești, boierimea s-a plămădit și s-a identificat cu viața acestui neam. În epoca fanariotă, nobilimea se împarte în cinci clase, prima ("protipendadă") fiind cea care alcătuia sfatul restrâns al domnitorului ("boieri de sfat" sau "veliți", cf. în Spania așa numiții
Boier () [Corola-website/Science/297384_a_298713]
-
botezat Iosif. Până în iulie, încercările de conciliere s-au prăbușit complet. Aliatul Mariei Tereza, Electorul de Saxonia, a devenit acum inamicul ei și George al II-lea a declarat Principatul Braunschweig-Lüneburg neutru. Pentru a obține ajutorul ungurilor, ea acordă favoruri boierimii maghiare fără a concede la toate cererile lor. Dieta ungară votează recrutarea unei armate de 40000 de oameni. În noiembrie, trupele franco-bavareze cuceresc Praga iar Carol Albert este recunoscut rege al Boemiei de dieta cehă. La 24 ianuarie 1742 Carol
Maria Terezia a Austriei () [Corola-website/Science/298926_a_300255]
-
sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad și Ismail), trimiterea în Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune „bazele viitoarei lor organizări”, libertatea navigației pe Dunăre, ș.a. Adunările ad-hoc aveau caracter consultativ, și erau alcătuite din reprezentanți ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, țărănimii clăcașe, cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea unirii Principatelor Române. Alegerile pentru Divanurile ad-hoc au fost marcate de mari tensiuni. Dacă în Țara Românească majoritatea covârșitoare a opiniei publice susținea ideea Unirii, în Moldova lucrurile
Unirea Principatelor Române () [Corola-website/Science/309356_a_310685]
-
căpeteniile pecenegilor, uzilor și cumanilor care au dorit să se așeze printre localnici în special dintre cumani se vor fi integrat și ei, sau au fost asimilați în această clasă de stăpânitori de pământuri și de cete războinice, nobilimea sau boierimea română în devenire" astfel încât chiar onomastica primei dinastii domnitoare a Valahiei, cea a Basarabeștilor întemeietori, pare a fi în ultimă instanță indubitabil de spiță cumană. Basarab era considerat de contemporanii săi ca fiind român / vlah. Regele ungar Carol l-a
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
Muntii Făgăraș, era un animal totemic a cărui simbolistică a fost mai apoi încorporată în heraldica unor familii cumane de frunte, care mai apoi au dat casei întemeietoare a principatului român al Valahiei primii domnitori și nucleul viitoarei aristocrații denumită, "boierime". Florin Curta (Brătianu și alți istorici) resping această supoziție a lui Vásáry privind un presupus blazon heraldic valah de inspirație cumană Se spune că familiile Basarabilor și Văcăreștilor își trag prin tradiție rădăcinile din arealul Făgărașilor Numele dinastic Basarab (cu
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
Gheorghe Asachi și ridicat în cinstea noului domnitor Mihail Sturza și a puterilor suzerane și protectoare sub a căror influență se afla Moldova. Fondurile pentru realizarea obeliscului, însumând 2.225 de galbeni, au fost obținute prin subscripție publică de la marea boierime și de la înaltul cler. Edificiul a fost lucrat în piatră de Șcheia de către sculptori polonezi. El figurează în lista monumentelor istorice din județul Iași, fiindu-i atribuit codul . În continuarea tronsonului central al parcului, dincolo de obelisc și de Teiul lui
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
de la sultan. Tatăl lui Davicion Bally, Avraham Bally, a făcut studii universitare la Leipzig și, întors în Țara Românească, s-a stabilit la București unde s-a ocupat cu comerțul en gros, bucurându-se de un bun renume în rândurile boierimii. Davicion a devenit orfan de tată la vârsta de 12 ani și a fost nevoit din aceasta cauză să-și întrerupă învățătura pentru a apăra bunurile familiei de încercările unor asociați ai tatălui său de a le acapara. Ajutându-se
Davicion Bally () [Corola-website/Science/324972_a_326301]
-
și-au păstrat limba, obiceiurile, și au cultivat legendele; manifestările lor naționale erau destul de reduse ca număr datorită faptului că erau ținuti departe de băncile școlilor, fiind în același timp terorizați de o poliție omniprezentă și de o administrație rapace. Boierimea locală, care ar fi trebuit să fie pătrunsă de idealurile naționale, era de cele mai multe ori, un aliat prețios al administrației rusești. Descendenți ai unor mari familii de boieri moldoveni au făcut carieră în Imperiul Rus. Unul dintre guvernatorii guberniei centrale
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
Tomory, câțiva boieri care s-au revoltat, în 1508 în favoarea lui Mihnea cel Rău, domnul Țării Românești. Matei Mailat face parte din scaunul de judecată care le confiscă acestor boieri averile, acest lucru indică un statut social destul de înalt în cadrul boierimii făgărășene și o bună stare materială. Faptul că este un boier bogat ne este demonstrat tot în același an când Matei Mailat cumpără de la frații Ladislau, Petru, Mihai și Nicolae Forrö satul Țânțari (azi Dumbrăvița). Punctul culminant al istoriei familiei
Ștefan Mailat () [Corola-website/Science/303833_a_305162]
-
Grigore Mavrocordat pentru ca acesta să se ocupe de repararea lor, predându-le proprietarului. În iarna anului 1852/1853, domnitorul Grigore Alexandru Ghica (1849-1856) a locuit la Conacul Mavrocordat din satul Hărpășești. Fiind bolnav și deznădăjduit din pricina opoziției organizate de marea boierime, el s-a retras acolo pentru a se odihni și a-și îngriji sănătatea. A rămas acolo vreo cinci săptămâni cu familia, primind aici pe miniștrii săi și chiar pe consulii străini. Ca urmare a condițiilor economice și sociale, satul
Hărpășești, Iași () [Corola-website/Science/301281_a_302610]
-
trebuie de menționat că o parte din armata lui Ștefan cel Mare nu atacaseră, precum era convenit, fiind trădat, lucru ce l-ar fi putut costa pe domnitor victoria și chiar viața. Defecțiunea era expresia nemulțumirii unei părți a marii boierimi față de politica lui Ștefan. După bătălie, Ștefan cel Mare a omorât 24 mari boieri trădători printre care și pe vornicul Crasneș, alți 40 boieri de rang inferior fiind trași în țeapă. Ștefan cel Mare l-a trimis pe cumnatul său
Bătălia de la Baia () [Corola-website/Science/320819_a_322148]
-
Eliza Habudeanu. În anul 1899, Octav George Lecca a publicat primul dicționar genealogic românesc, intitulat "Familiile Boerești Române." "Istoric" "și genealogie," ce se referă la peste 200 de familii din toate provinciile țării. În vederea alcătuirii acestei prime sinteze genealogice a boierimii românești, Lecca a consultat documente aflate în colecții particulare și publice, cum sunt cele publicate în colecția Hurmuzaki, cronicile Moldovei și Țării Românești, precum și lucrări istorice elaborate de Nicolae Bălcescu și Alexandru D. Xenopol. O critică documentată a acestei lucrări
Octav George Lecca () [Corola-website/Science/335421_a_336750]
-
1574) a fost domnul Moldovei din februarie 1572 până în iunie 1574. Era fiul lui Ștefăniță cu armeanca Serpega. După domnia sa, în Moldova a fost introdusă instituția mucarerului. În timpul domniei sale a dus o politică de întărire a autorității princiare, lovind în boierime, care l-a numit „Ioan Vodă cel Cumplit”. A vrut să ia domnia încă de la răsturnarea lui Alexandru Lăpușneanu de către Despot Vodă. Neizbutind și nefiind ajutat nici de tătari, polonezi sau germani, se retrage la Constantinopol. Exilat la Rhodos în urma
Ioan Vodă cel Viteaz () [Corola-website/Science/298812_a_300141]
-
atrase statele vecine. Tronul Moldovei este câștigat periodic de uzurpatori care sosesc în țară cu gânduri de răzbunare. Uzurpatorii confiscă pământurile boierilor inamici pentru a le dărui boierilor aliați, iar încălcarea rânduielilor țării devine o practică frecventă. Luând exemplul domnitorilor, boierimea începe să ocupe sub diferite motive pământurile răzeșilor, generând revolte mai mici sau mai mari. Boierul Stroe Orheianu este un răzvrătit la adresa domniei, susținându-i pe Movileștii filopoloni împotriva lui Ștefan Tomșa al II-lea. Se refugiază în Polonia alături de
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
și rusești pe teritoriul Polonia și al Ucraina, care au fost inspirație pentru multe dintre operele sale. Foarte importantă din punct de vedere al operei sale a fost vizită în Byszewy lângă Łódź, unde a avut contact cu mediul de boierime de acolo. În 1918 a plecat în Varșovia din cauza haosului revoluționar care se răspândea în regiunea Kievului. La începutul anilor '20 ai secolului XX a servit în al 221-lea regiment de infanterie din Ostrów Wielkopolski, compus în cele mai multe cazuri
Jarosław Iwaszkiewicz () [Corola-website/Science/322585_a_323914]
-
internă. Grecii sosiți în Țările Române s-au integrat în viața economică și politică de aici, unii dintre ei ocupând demnități însemnate, până la a ajunge să fie numiți domni. Ascensiunea grecilor în ierarhia principatelor a provocat o ostilitate vădită din partea boierimii tradiționale locale. Boierii, moșieri într-o economie agricolă slab dezvoltată, obișnuiți să aibă un cuvânt hotărâtor în politica principatelor, s-au simțit lipsiți de puterea pe care o aveau de noii veniți pe scena politică și au devenit foarte ostili
Istoria grecilor din România () [Corola-website/Science/306057_a_307386]
-
liberi) și cea de sus a boierilor, juzilor și cnezilor. Țărănimea era principala furnizoare de impozit; de asemenea ea constituia corpul principal al oastei celei mari. Vechii juzi și cnezi rămăseseră la stadiul de conducători locali sau slujbași domnești, în vreme ce boierimea era nou alcătuită din marii proprietari de pământuri, nu atât de primejdioasă pentru autoritatea domnului cât valoroasă în cazul confruntărilor armate. Boierii se vor concentra în jurul unei puteri centrale, cea a voievodului, iar acesta îi va folosi în constituirea aparatului
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
la Românești, la Șerbănești și la Boianu. Neagu Djuvara comentează despre domniță, ca și despre alți domnitori din aceeași perioadă, că "au tăiat atâția boieri (ca și Lăpușneanu în Moldova), încât s-a crezut un timp în istoriografia noastră că boierimea din epoca medievală fusese exterminată în ambele țări și că boierimea din secolul XVII reprezintă o serie cu totul nouă" . Pornind de la această legendă, Alexandru Odobescu a scris o nuvelă istorică despre viața ei, însă, încă nu s-a ivit
Doamna Chiajna () [Corola-website/Science/302522_a_303851]
-
domniță, ca și despre alți domnitori din aceeași perioadă, că "au tăiat atâția boieri (ca și Lăpușneanu în Moldova), încât s-a crezut un timp în istoriografia noastră că boierimea din epoca medievală fusese exterminată în ambele țări și că boierimea din secolul XVII reprezintă o serie cu totul nouă" . Pornind de la această legendă, Alexandru Odobescu a scris o nuvelă istorică despre viața ei, însă, încă nu s-a ivit scriitorul care s-o pună în valoare după cum merită.
Doamna Chiajna () [Corola-website/Science/302522_a_303851]
-
Ion Marin Sadoveanu tipice celor mai reușite lucrări epice românești. Sfârșit de veac în București" abordează într-o manieră originală un subiect frecvent întâlnit în literatura română: ascensiunea morală și materială a burgheziei dublată de decăderea morală și socială a boierimii. Acest fenomen social-istoric nu este prezentat în acest roman într-un mod ideologic, ci ca o fatalitate previzibilă și implacabilă. Subiectul concret îl reprezintă progresul material rapid al lui Iancu Urmatecu și declinul social al baronilor Barbu. Continuator al unor
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
baronilor Barbu. Continuator al unor personaje precum Dinu Păturică, Tănase Scatiu, Lică Trubadurul, Gore Pirgu, Tănase Vasilescu-Lumânăraru sau Stănică Rațiu, arhivarul Iancu Urmatecu este un tip caracteristic de parvenit, reprezentându-l pe arivistul modern care se îmbogățește pe urma vechii boierimi scăpătate, al cărei loc îl preia în prim-planul vieții publice. El este „un arivist de nuanță specific bucureșteană, tipul mahalagiului înstărit” care se îmbogățește în scurtă vreme, își face relații și intră în politică, ajungând la moartea protectorului său
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
se îmbrăca și de a mânca elegant. Transformarea sa nu este una completă așa că arhivarul amestecă uneori politețea cu grosolănia, afișând o stare de risipă pe care o consideră a fi un semn al „boieriei”. Spre deosebire de lenea, apatia și blazarea boierimii, noua clasă socială se remarcă prin vitalitate și prin înclinația epicureică spre plăcerile vieții. Spre deosebire de modelele literare anterioare, Iancu Urmatecu își dorește doar schimbarea condiției sociale, urcarea câtorva trepte pe scara socială și nu ajungerea în vârful piramidei precum Rastignac
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
încearcă să o salveze prin înființarea unei fabrici, dar termină prin a-i cere ajutorul fostului om de casă pentru a-i salva ce mai rămăsese după fuga Jurubiței. Acesta reprezintă momentul simbolic al recunoașterii procesului social de substituire a boierimii de către burghezie. Personajele par să conștientizeze deznodământul propriei clase sociale și nu fac nimic să îl împiedice. Ion Marin Sadoveanu realizează în acest roman descrieri de locuri și personaje în culori de epocă, creând o frescă a societății bucureștene de la
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
închini! Fac cum fac și când tocmai se aștepta să i se facă dreptate, vătămatul e condamnat sub pretextul că și-ar fi dat singur cu bâta`-n cap, că s-a pus, mai apoi, pe marele urlat și liniștea boierimii cu interes a deranjat. Pușcariabilii strigă pușcăriabilii mai ceva ca hoțul care strigă: hoții! Ar fi culmea s-o pățesc la fel! Scuip în sân, mă închin cu gândul că doar tu ești, oriunde aș fi, cruce celor patru zări
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]