437 matches
-
acordat straniului element ceresc un loc precump?nitor În opera să ?i a scos În repetate rânduri efecte deosebite de cadru ?i atmosfer? din folosirea perspectivei lunare " . (Zoe D.-Bu?ulenga) Stelele Motto: «... Oriunde am sta, cerul ne pare o bolț? deasupra, o jum?țațe dinl?untrul unui glob, dar bolta pare a se Învârți Împrejurul p? mântului de la r???riț spre apus; unele stele descriu Împrejurul lui cercuri mari, altele cercuri mici; numai dou? locuri ale cerului par a sta
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
vezi orașul Seattle din vârful lui Capitol Hill. Vasul de veceu pe care șed, doar șed, capacul e închis sub curul meu, nu-ți face idei, dar vasul de veceu e o mare cochilie de melc din ceramică prinsă în bolțuri de perete. Chiuveta e o uriașă jumătate de scoică din ceramică prinsă în bolțuri de perete. Brandy-land, teren de joacă sexuală pentru stele, zice: — Dă-i bătaie. Sari la când am ajuns aici și agentul imobiliar era pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
doar șed, capacul e închis sub curul meu, nu-ți face idei, dar vasul de veceu e o mare cochilie de melc din ceramică prinsă în bolțuri de perete. Chiuveta e o uriașă jumătate de scoică din ceramică prinsă în bolțuri de perete. Brandy-land, teren de joacă sexuală pentru stele, zice: — Dă-i bătaie. Sari la când am ajuns aici și agentul imobiliar era pur și simplu un mare tăntălău. Unul din ăia care au avut bursă de studiu pentru fotbal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
pe gresia rece, sus în vârful lui Capitol Hill din Seattle. Domnul Parker a venit și s-a dus. Numai Brandy și cu mine toată după-amiaza. Eu încă șed pe capacul unei uriașe cochilii de melc din ceramică prins cu bolțuri în perete. Încercând s-o omor în felul meu de două parale. Părul arămiu al lui Brandy e între picioarele mele. Rujuri de buze și pastile de Demerol, farduri și pastile de Percocet-5, farduri de pleoape Aubergine Dreams și capsule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
1123, atest?, prin volumetria dominat? de o campanil? lateral?, bogat ajurat?, ?i prin rusticitatea con-struc?iei, influen?a modelelor lombarde, evident?, de ase-menea, ?i la Saint-Vincent de la Cardona (mijlocul secolului al XI-lea), �n �ntregime cu bol?i de piatr?: bolț? cu arc dublant �n relief, bol?i cu muchii, cupol? pe trompe. Naosul ?i galeria exterioar? a fostei aba?îi de la Saint-Guilhem-le-D�sert (�n H�rault, 1030 ?i 1076) s�nt construite la fel. �n regiunea Loarei, unde se men
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
rar �nt�lnit ?i av�nd traveele reduse p�n? �n ultimul sfert al secolului al XI-lea, se generalizeaz? apoi �n Fran?a ?i �n ??rile vecine, datorit? rezolv?rîi unei probleme majore de construc?ie. �ntr-ade-v?r, o bolț? antreneaz? o for?? oblic?, ce tinde s? �ncline pere?îi ?i st�lpii care o sus?în. Or, nu ajunge s? m?re?ți rezisten?a acestor supor?i �ngro? ndu-i sau reduc�nd num?-rul ?i dimensiunea deschiderilor, datorit
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
simbolistică esen?ial? a luminii că prezen?? a lui Dumnezeu. De unde rezult? necesitatea de a �nlocui o construc?ie masiv? printr-o structur? cu osatur? larg deschis?. Solu?ia se afl? �n sistemul constituit din bolta pe ogive �ntret?iate � bolț? ale c?rei muchii se sprijin? pe arce de ogive � care face ca majoritatea presiunilor s? fie dirijate c?tre puncte precise din pere?îi navei, acolo unde ele s�nt contracarate de arce butante (descoperite c?tre 1180), iar
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
mai largi, vitraliile policrome transmit lumina ?i expun o iconografie edificatoare. Volumul intern este deci dominat de verticalitate, subliniat de colonetele par?ial integrate �n pere?i, care merg de la sol sau de la st�lpi p�n? la cheile de bolț?. Complementar, strana ?i transeptul de aceea?i �n?l?ime cu navă, ale c?rei arcade se �nal?? c�ț mai sus pentru a m?ri diferen?a fă?? de navele laterale, precum ?i suprimarea tribunelor (Catedrală din Sens) ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a c?ror plastic? nu prea mai datoreaz? mare lucru jocului de umbre; avem, astfel, biserica m?n?știrii din Brou (Bourg-en-Bresse, �ncep�nd din 1505). Acest surplus de lumin? favo-rizeaz? abunden?a ornamental? a multiplelor nervuri ?i chei de bolț? simetrice de la Chapelle du Saint-Esprit din Rue (Somme, 1480). C�ț despre fluiditate, o reg?sim �n manieră conținu? �n care mulurile ?i nervurile p?trund supor?îi, mai ales la colegiala Notre-Dame din Cl�ry (Loiret, a doua jum
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
capelă lui Henric al VII-lea, la aba?ia Westminster (1503-1519), care este ?i un exemplu des?-v�r?it de stil perpendicular, ca de altfel capelă de la King�s College, la Cambridge (1446-1515), un paralelipiped lung, vitrat ?i cu bolț? �n form? de evantai. Spa?iul germanic Goticul nu p?trunde cu u?urin?? pe p?m�nturile germanice, ață?ațe de tradi?iile romanice. Prima biseric? de tradi?ie gotic? francez?, la Magdeburg (1209-1363), se datoreaz? arhiepiscopului Albrecht de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
este o varia?iune dup? arcul de triumf al lui Augustus, de la Rimini. Pentru biserică Sf�ntul Andrei de la Mantua (vezi pliantul, foto 5), �nceput? �n 1472, Alberti reinventeaz? unificarea spa?iului gra?ie unei singure nave, acoperit? cu o bolț? semicilindric? cu chesoane, sus?inut? de doi pere?i gro?i �n care alterneaz? capele cu st�lpi scobi?i care capteaz? cu ingeniozitate o lumin? indirect?. �n vreme ce structura ?i spa?iul interior amintesc de bazilica lui Maxentius
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
-lea, acest urbanism ?i pre-ferin?a pentru palatul urban se manifest? �n egal? m?sur?. Aproape pretutindeni, curtea cu galerie este elementul de baz? al acestui palat. La Romă, se ajunge �n aceast? curte din strad? printr-un pasaj cu bolț?, iar o scar? dubl? face leg?tură cu etajul, limitele spa?iului determin�nd alegerea destina?iei (palatul Valle, de Sansovino, 1520). �nspre strad?, fă?ada r?m�ne, �n frontalitatea să semea??, un c�mp de experien?? pentru limbajul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
execu?ia decor?rîi marelui apartament al regelui, o suit? de saloane �n?irate unul dup? altul �n aripa de nord (1671-1681). �n majoritatea acestor �nc?peri de ceremonie domin? marmurile policrome pe pere?i, �n timp ce plafoanele cu bolț? s�nt pictate cu structuri simulate ?i cu tablouri cu teme alegorice �ncadrate �n stucuri aurite. Acest program somptuos atinge apogeul cu Galeria Oglinzilor � a c?rei bolț? este pictat? de Le Brun � ?i cu saloanele vecine, cel al R
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ceremonie domin? marmurile policrome pe pere?i, �n timp ce plafoanele cu bolț? s�nt pictate cu structuri simulate ?i cu tablouri cu teme alegorice �ncadrate �n stucuri aurite. Acest program somptuos atinge apogeul cu Galeria Oglinzilor � a c?rei bolț? este pictat? de Le Brun � ?i cu saloanele vecine, cel al R?zboiului ?i cel al P?cii (1679-1686), precum ?i cu Scară Ambasadorilor (distrus?) ?i cea a reginei, unde domnesc marmurele, aurul ?i trompe-l�oeil. Aceast? abunden?? exagerat
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Peyre ?i De Wailly, care �i reamenajeaz? C�ț despre biserică Saint-Philippe-du-Roule (Paris, 1768-1784), oper? a lui J. F. Ț. Chalgrin (1739-1811), aceasta impune un neoclasicism �n manieră antic?: portic auster, spa?iu unitar pe plan bazilical bine luminat sub bolț? cu chesoane, colonade ionice. Acest model este r?s-p�ndit, dar nu �ntotdeauna la fel de bine st?p�nit: Saint-Symphorien-de-Montreuil, de Trouard (Versailles, 1764-1770). 4. Arhitec?i vizionari Aceast? genera?ie de la 1730 trateaz? cu originalitate ?i sim? practic comenzi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Franche-Comt�, 1774-1779) este construit? dup? un plan semicircular, casa directorului, �n egal? m?sur? palat ?i sanctuar, fiind �n centru. �n partea diametral opus?, pe un arc de cerc, pavilionul de la intrarea �n salin? combin? un portic doric ?i o bolț? fasonat? că o grot?. C�ț despre cl?dirile industriale, acestea pun �n acord arhitectură savant? ?i arhi-tectura rural? regional?. Astfel, ra?ionalitatea idealului antic ?i cea a programului industrial cad la �nvoial? pe ascuns cu gustul romantic al naturii
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
dec�ț celelalte niveluri ?i separat de ele printr-o cor-ni??, o friz? etc. Baie: Deschidere � cu ancadramentul s?u � practicat? �ntr-o construc?ie pentru trecere, iluminat, vedere, aerisire etc. Blocaj: Zid?rie din materiale neregulate scufundate �n mortar. Bolț?: Lucrare de zid?rie cintrat?, construit? �ntre pere?i care �i servesc drept sprijin. Suprafa?a curb? inte-rioar? astfel determinat? se nume?te intrados. Bosaj: Prelucrare a pietrei astfel �nc�ț s? ias? �n afar? fă?? de suprafa?a vertical
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
nume?te intrados. Bosaj: Prelucrare a pietrei astfel �nc�ț s? ias? �n afar? fă?? de suprafa?a vertical? a zidului. Cintru: Lucrare de schel?rie provizorie care men-?ine �n form? sc�ndurile pe care se construie?te o bolț?. Cheson (cașet?): Compartiment că o ad�ncitur? de forme geometrice, care decoreaz? plafoane ?i bol?i, urm�nd o tram? sistematic?. Chevet: Extremitatea exterioar? a unei biserici, �n spatele altarului. Coard?: Pies? de ?arpant? orizontal? care leag? picioarele arbaletierelor � oblice
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Suport vertical cu sec?iune cel mai adesea circular?. Comble:�Spa?iu interior delimitat de panțele acoperi?ului ?i de plan?eul care �l separ? de etajul inferior. Corni??: Coronament alungit f?cut din muluri plasate unele deasupra altora. Cupol?: Bolț? pe plan circular, oval sau poligonal, cu volum emisferic sau derivat. �nvelitoarea să este adesea un dom cu care exist? tendin?a s? fie confundat?. Dom: Acoperi? de plan centrat, circular sau de alt? form? ?i de volum convex. Elevă
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ului, a unui dom, de exemplu. Lanternou: Construc?ie mic?, scund?, deschis? pe laturi, la culmea acoperi?ului. Lan?: Ansamblu orizontal sau vertical de elemente f?cute dintr-un alt material dec�ț restul zid?riei. Lunet?: Por?iune de bolț? �n form? de leag?n care str?punge transversal o bolț? sau o cupol?. Modenatur?: Efect plastic ob?inut prin alegerea mu-lura?iei cu rol de decoră?ie. Naos: Parte a unei biserici de plan alungit cuprins? �ntre intrare ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
deschis? pe laturi, la culmea acoperi?ului. Lan?: Ansamblu orizontal sau vertical de elemente f?cute dintr-un alt material dec�ț restul zid?riei. Lunet?: Por?iune de bolț? �n form? de leag?n care str?punge transversal o bolț? sau o cupol?. Modenatur?: Efect plastic ob?inut prin alegerea mu-lura?iei cu rol de decoră?ie. Naos: Parte a unei biserici de plan alungit cuprins? �ntre intrare ?i cor ?i destinat? credincio?ilor. Ea se sub-divizeaz? adesea, longitudinal, �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
unmpluturi de c?r?mi-d?, ghips etc. Pilastru: Cu baza ?i cu capitelul s?u, nu este dec�ț un ornament. Plafon: Ceea ce formeaz? limită superioar? ?i inte-rioar? a unui spa?iu construit: gol, �nc?pere, nav?; exemple: arc, bolț?, ?arpant? etc. Plan centrat: Dispunere la sol a unui edificiu concentric ?i simetric urm�nd axe, contrar planului alungit. Portic:�Galerie deschis? la parter, deschiz�ndu�se printr�o colonad? sau arcade, de exemplu. Pot��feu: Element decorativ sculptat con
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i compus din ar-me, drapele, armuri; �n general, plasate �n amortisment. Triforium:��ntr�o biseric?, pasaj �ngust care se deschide spre o suit? de goluri deasupra marilor arcade ale naosului. Ansamblu de trepte de scar? delimitat de paliere. Vut?: 1.�Bolț? dimensionat? dup? ad�ncimea ambrazurii golului care o are; 2.�Suprafa?? arcuit?, care leag? plafonul cu pere?îi unui salon, de exemplu. BIBLIOGRAFIE 1. Lucr?ri generale MONNIER, G�rard, Histoire de l�architecture, Paris, Presses Universitaires de France, 1994
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
of the box with something („a se arunca/lansa într-o acțiune”) (n.t.). Toate trei sunt polisemantice și au aceeași grafie ca substantiv sau verb (bolt poate fi și adverb). Bolt înseamnă, printre altele, „săgeată”, „fulger”, „trăsnet”, „cui”, „nit”, „bolț”, „zăvor”, „pivot”, „legătură (de vreascuri)”, „cupon, bucată (de stofă)”, „înghițire pe nerăsuflate (a mâncării)”, „a goni”, „a fugi mâncând pământul”, „(despre cai) a sări într-o parte”, „a fixa (cu un bulon etc.)”, „a zăvorî”, „a înfuleca”, „a dezerta dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de funcționare : Asamblarea presată, formată din bucșa 3 și arborele 1 va fi demontată datorită forței axiale FA dezvoltată de șurubul 6 cu acționare normală și transmisă arborelui 1. Bucșa va fi susținută de ghearele brațelor extractoare 2, rabatabile, datorită bolțurilor 4 montate în urechile cadrului 5, în care se mai află și piulița 7, fixată prin șuruburile 8. În principiu, momentul de acționare (la cheie) Mtc trebuie să asigure prin cupla șurub 6 - piuliță 7 realizarea unei forțe FA care
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]