303 matches
-
A sunat la interfon și l-am primit. De o săptămână suntem nedespărțiți, suntem doar eu și el. L-am dus peste tot, m-a dus peste tot. Să ne fi văzut cum alergam pe Magheru, cum ne strecuram printre bolizi, în rond, la Romană. Am murit de plăcere și lui i-a plăcut, a mers la trap, a mers la galop, un galop de sănătate, cum spune vorba, un galop de fericire, cum l-am trăit noi. http://www.supliment
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
care, în mod logic, nu este decât o reflectare fidelă a felului nostru de a ne comporta în public în acest moment. Ceea ce este cel mai tragic este violența care poate fi descoperită atât de ușor. A suporta flash-urile bolizilor care vor cu disperare să te depășească a devenit un exercițiu de maximă stăpânire de sine, a opri la semafor la culoarea galbenă devine o imensă prostie pentru cel din spatele tău, a tăia linia continuă, o obișnuință, a claxona și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
este cu totul alta. În loc de oameni dispuși să respecte un set de reguli dai peste omul preistoric urcat la volanul unei mașini. Tipul de mașină nu este atât de important chiar dacă sunt dispus să recunosc că există o agresivitate tip bolid, una tip mașină medie și alta tip Dacie 1300. Multe lucruri pot fi înțelese dar această agresivitate din jurul nostru nu. Caracterul românului se relevă extraodinar de bine în trafic. Psihanaliștii cred că ar trebui să-și schimbe locul analizării și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
mlaștina românească și refuză cu încăpățânare să se extindă singură, să se îmbunătățească radical, să-și construiască autostrăzi și sute de tuneluri pentru a se pune la dispoziția noilor barbari români care parcă doar atât așteaptă: piste de avion pentru bolizii lor neîmblânziți. Sunt tare curios dacă peste câțiva ani sau, mai degrabă decenii, se va putea vedea o îmbunătățire a infrastructurii din România în urma aderării la UE. Însă chiar dacă vor fi investite miliarde de euro în acest domeniu atât de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
atât de deficitar, mă tem că nu va fi investit nici un euro în educația participanților la trafic care vor continua să se comporte ca într-o adevărată junglă postmodernă în care cel care este cel mai viril adică posesor de bolid înalt, suplu și puternic va domina asupra celorlaltor viețuitoare auto. Este mult mai ușor să construiești (cel puțin teoretic) o autostradă decât să schimbi atitudinea generală a unei imense mase de conducători auto. Codruț (Adăugat ulterior: citit cu amuzament ultima
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
pentru o nouă zi, îi revenea până și umorul. În timpul orelor, atunci când năvălea către poartă, cu vigoare, cu precizie, simțind cum duduie sub pașii lui dușumeaua, trântind și prinzând ritmic mingea, devenită un ritm interior, când năvălea, imparabil, ca un bolid, anemicii lui de elevi în zadar încercau să-l oprească, el auzea glasul tribunelor de odinioară încurajându-l, o bandă de magnetofon înregistrată cu paraziți, fragmentată pe alocuri, își lua avânt și mingea îi zbura dintre degete propulsată de-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
portarul, îi răspunde și ea, aleargă, zboară spre stație, se urcă în primul autobuz, coboară cu greu împingând, strecurându-se cu violență printre oameni, la aprozar sunt struguri negri, dar ea nu mai are timp să aștepte, pornește ca un bolid către blocul ei. Pe scări, între etaje își mai trage sufletul, se sprijină epuizată de balustradă. Sunt nebună, își zise în timp ce introduce cheia în broască, sunt nebună de legat. Se odihnește sprijinită de perete, în hol poșeta îi alunecă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
răzgîndi, deschise ușa unui frigider și scoase o sticlă de apă minerală. Cele două începuturi de acțiune îl paralizară însă dintr-un motiv greu de înțeles pentru mine în acel moment, două intenții se ciocniră în creierul său ca doi bolizi provocînd o blocare totală a puterii sale de judecată. mîna în care ținea sticla de apă minerală începu să-i tremure, iar ochii i se umeziră brusc de parcă ar fi fost pe punctul de a izbucni în plîns. Privindu-l
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
se păru la fel de liniștit ca Woodbury-ul într-o zi ploioasă de miercuri. — Să vedem, insistă Stevie, dând-o la o parte de la mașina de scris. — Doamne, Fran, nu putem să folosim chestia asta. „Ar trebui să lăsăm niște nebuni în bolizi periculoși să amenințe viețile copiilor noștri sau să ne protejăm copiii așa cum cuvine, permițând instalarea unor denivelări care să-i facă pe nemernici să reducă viteza? Citizen spune Da Denivelărilor...“. Fran, ai început să te droghezi? Noi nu scriem niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
făcut ca și fiul - peste ani - să fie strivit sub roțile unui automobil bezmetic. S-au stins din viață în acest mod violent și nedrept - dintr-o listă mult mai lungă - Mihail Sebastian, Valentin Silvestru, Ion Iancu Lefter. Numărul victimelor bolizilor pe patru roți este nesfârșit și cuprinde nu puține celebrități străine și românești, inclusiv pe autoarea faimosului roman Pe aripile vântului. După terminarea liceului, tânărul Poamă a urmat o școală postliceală cu profil energetic și a lucrat o vreme ca
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
fie străin la C., în orașul adolescenței sale. Și, totuși... Mașina aleargă prin ceață, o ceață opacă, încât îți vine să crezi că sărmanul șofer e ca un timoner de vas navigând pe furtună. Pe unde să fi ajuns acum bolidul? “Folești!”, îi vine-n ajutor vocea de stenor a omului de la volan. “Imposibil!”, se aude strigând. “Ba, e foarte posibil, dom’le! Cunosc traseul ăsta mai bine de cum îmi cunosc buzunarele, că, uite, nu știu câți bani am în buzunarul din stânga, dar
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
o spărtură în coasta dealului, adâncimea ei e de numai câțiva metri. Pătruns de răspunderea sa, Ion al Vasilicăi Timofte vrea să-și arate priceperea și încearcă să stăpânească cum poate mai bine volanul bobului. Dar, parcă-i un făcut! ,,Bolidul” se-ndreaptă cu maximum de viteză în direcția de nimeni dorită. Ionică face eforturi disperate să-l redreseze dar nici pomeneală de așa ceva! Paul, aflat lângă ,,șoferul” ghinionist, încearcă el să repună bobul pe direcția cea bună. Îi dă ajutor
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
muțenia cu care de obicei urmărea, stând la dreapta Ioanei Sandi, fâșia de asfalt înghițită cu repeziciune de automobil, în timp ce carburatorul gâfâia, curbele la dreapta și la stânga, porțiunile drepte și întinse ca în palmă, în care mașina zvâcnea ca un bolid, câmpurile, arborii răzleți, satele mărunte, stâlpii de înaltă tensiune, pădurile, de o parte și de alta. Ioana Sandi conducea cu siguranța dintotdeauna, după un timp cu o singură mână, cu cealaltă mângâindu-i piciorul și coapsa, când nu schimba vitezele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
linia albă din centrul șoselei. În oglinda retrovizoare apar alte faruri. Și faru rile astea se apropie cu viteză crescândă. Un șmecher. Instinctiv, mișcă volanul un centimetru mai spre dreapta. Farurile din oglindă se măresc și se apropie amenințător. Un bolid trece pe lângă noi, iar Gagarin modifică puterea farurilor și trece la faza scurtă. Boli dul luminează tunelul de pomi prin care trece, apoi se pierde în depărtare. Vruuum. Dispare după o curbă, la vreun kilometru distanță. Capătul șoselei e iar
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
eventual Apocalipsa; contopirea la loc sau distrugerea în bucăți care vor începe să hoinărească prin Sistemul Solar. Dar în oricare din situații viața de pe Pămănt va dispărea imediat căteva milioane de ani. Sigur există și miracolul Cosmic ca Pămăntul și bolidul care l-a lovit să rămănă sau să iasă din Sistemul Solar și să hoinărească prin Univers pănă îl atrage în sfera lor de gravitație o planetă sau finalul - o Gaură Neagră. Dar toată această tragedie este posibilă în Univers
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
râs. „Cum adică”, făcu nedumerit Noimann, „intrăm din nou În aceeași gară...” „Exact”, zise piciorul și, apropiindu-se de medic, Îi făcu vânt din tren. Noimann simți cum trupul său, Învârtindu-se În aer, se lovește de un obiect, un bolid. O lumină orbitoare Îi năvăli În piept și medicul Își pierdu cunoștința. Spre dimineață, când Își reveni În simțiri, Noimann se trezi stând față În față cu omul-locomotivă Hendel, mânjit pe roți și pe tampoane cu compot. Dând nas unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Îndemână alte cuvinte. „Te iubesc“, „Și eu te iubesc“, „Te iubesc doar pe tine“, „Spune-mi că mă iubești doar pe mine“. Drogurile, banii, experiențele trăite până atunci ne-au propulsat cât ai clipi Într-o zonă roșie, ca un bolid de curse lansat la peste trei sute de kilometri pe oră de cum și-a pornit toate motoarele. O să vă dau un mic exemplu, altfel nu văd cum v-ați putea imagina ce vreau să vă spun: la o lună după prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ani, sătui deja de umblatul din floare În floare, hotărîseră să moară din iubire și să Întîlnească fiecare, pentru asta, femeia fatală! Ce ani! Thomas Încă Își mai potrivea casca roșie, nu o mai purtase de multă vreme. Va Încăleca bolidul de oțel, se va simți senin, fără grija urmașilor și a planetei, fără teamă de proorocirile Antoniei, de Sodoma, care nu era decît o poveste. Urletul motorului s-a amestecat cu al său. Așa Își propuseseră, cu mintea lor de
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
căruciorul paraliticului, naiba îl găsise, porni în transă. Fără țintă, cu țintă precisă, nu mai vedea nimic, vedea totul, traversă strada, nu exista nimeni în jur, doar Robotul Fluieră-Vânt, orb, surd, perfect. Doxa defectă, mecanismul impecabil, mare viteză, aiuritul venea bolid. La un pas de șir, viră, se îndreptă brusc spre coada șirului. Nimeni nu-i dădu atenție, apucase deja căruciorul, pardon, vă rog, dați voie. Lumea se dăduse, intimidată, în lături, Domnul rotea cu mare grijă căruciorul paraliticului, eaia, iae
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
pleacă pârțâind neutrino îmbâcsiți cu hidrocarburi. De la Barieră până la Insula Mare, acolo unde întorc autobuzele la capătul orașului, se-nșiruiau blocuri suple cu 10 etaje magazine moderne susțineau înălțimile flancate de trotuare largi, mașinile zburau pe stradă cu viteză infernală, bolizi luminoși pe griul lucios al șoselei. Dincolo, pândite de orașul devorator, foșneau, în noapte, lanurile. Ce poate fi mai sinistru decât obeliscurile oprite brusc la 45 de metri înălțime, ca tăiate de un buldozer uriaș și la ale căror ferestre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
în lumea noastră izvorul. Și fiindcă orice efect se ivește dintro cauză, care ea însăși este o consecință, nu-i exclus ca uitarea să fi apărut odată cu germenii vieții, ca și negarea acesteia, moartea. Homer Hidden stătea melancolic în cabina bolidului său, în care avea să străbată întregul stat Alabama, de la Mobile, portul sudic, până la Huntsville, aproape de granița cu Tennessee. Homer stătea cu privirea pironită pe indicatorul vitezometrului ce oscila nervos în jurul a 950 km/oră, dar gândurile lui gravitau aiurea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
presimțire a teribilului thrill ce-l aștepta în următoarele patru minute. De fapt, cum ar fi putut slaba-i minte umană, ce-și înțelegea atât de puțin propria alcătuire, să se îndoiască de agerimea cu care minusculul creier electronic al bolidului îl conducea, menținându-l deasupra pernelor de aer, de-a lungul super-autorutei din rășini aliate cu titan? De ce a fost nevoie să plece din Mobile, să abandoneze viața de până atunci, să se certe cu Barbara? Viteza vertiginoasă a existenței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
priveliștea exaltantă a unei estacade brăzdate de mii de aeroglisoare, dar totul îl lăsa acum rece, ba chiar îi provoca un fel de greață. De altminteri, regulamentul circulației pe benzile ultrarapide recomanda celor cu nervii slăbiți să nu privească traiectoriile bolizilor. În stânga, se distingeau zecile de culoare cu diferite viteze - pete policrome rămase în urmă pe măsură ce gravitau spre exterior. În dreapta, se întindea o faleză, sub care curgeau apele tumultoase ale lui Tombigbee River. Înaintea lui Homer și îndărăt se vedeau, parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
de greșeală, comandă absurd oprirea... "zero"!... Comanda manuală a unui hovercraft în plină cursă era în acea vreme la fel de rară ca tragerea alarmei în epoca trenurilor străvechi. Puteai cere schimbarea culoarului sau parcarea, ambele manevre efectuate prin țâșnirea verticală a bolidului; oricum, ordinele trebuiau să nu fie confuze sau contradictorii. Pe majoritatea drumurilor nici nu era posibilă intervenția pasagerului: călătoria putea fi programată la început, iar în caz de forță majoră sistemul tuturor vehiculelor ejecta mașina accidentată. Megaruta, pe care circula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
li se împotrivească, să le atenueze efectele, să localizeze catastrofa... Pe sute de kilometri tablourile de bord au dat alarma... Cei mai surprinși au fost pasagerii din capul giganticei coloane, supuși, fără de veste, unor cumplite suprasarcini. Ordinatoarele de la bordul primilor bolizi, primind comanda, accelerară viteza. Unele după altele, mașinile izbucneau în rafală înainte. Câțiva piloți ai reactoarelor care zburau deasupra convoiului înregistrară uimiți fenomenul. Aproape simultan interveni stopul cerut de Homer. Excedat de aceste ordine sau dându-și în sfârșit seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]