335 matches
-
la celalaltă, pe când ocnițele mici se prelungesc până în dreptul pridvorului. Acoperișul bisericii este din șindrilă și a avut două boltituri mici la capete. Ulterior, acoperișul a fost înălțat, boltiturile au fost suprimate, acoperișul turlei a fost făcut țuguiat (anterior era boltit), iar deasupra altarului a fost înălțat tot un acoperiș țuguiat. Deasupra naosului se află o turlă octogonală zveltă cu patru ferestre dreptunghiulare în cele patru puncte cardinale, așezată pe două rânduri de baze stelate suprapuse și sprijinită de patru contraforturi
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
nivelului solului din exteriorul incintei, care a ajuns astăzi la 0,5 m înălțime față de podeaua sacristiei. Probabil și podeaua inițială a lăcașului se situa la un nivel inferior celui actual. Încăperea principală a sacristiei se compune din două travee boltite în cruce pe ogive. Complexul a fost completat în 1934 printr-o încăpere mai mică, care este racordată prin sistemul de boltire sacristiei inițiale și formează un fel de nartex al acesteia. Cronologia construcției nu a fost încă tratată în
Beeskow () [Corola-website/Science/309361_a_310690]
-
intrare, brâul care înconjura biserica, toate foarte asemănătoare celor întâlnite la Fildu de Sus. Biserica din Ban nu se deosebea de majoritatea celorlalte biserici sălăjene în ceea ce privește interiorul. Acesta avea o tindă îngustă și întunecoasă, tăvănită pe sub tălpile turnului. Naos era boltit și luminat prin o singură fereastră măruntă pe latura de sud. Tinda și naosul erau, conform tradiției secolului 18, despărțite de un perete cu o ușă în el. Spre altar erau, după cum ne informează Leontin Ghergariu, numai două uși, un
Biserica de lemn din Ban () [Corola-website/Science/310413_a_311742]
-
prin Pasul Oituz, iar în vest dealurile premontane coboară până în Depresiunea Târgu Secuiesc. Este un lanț muntos de înălțimi mijlocii, vârfurile cele mai înalte (peste 1600 m) apar abia în partea centrală a crestei principale. Munții Nemira formează un horst boltit în zona crestei principale, din care se desprind spre Est câteva creste secundare lungi și paralele între ele ca:plaiurile Groza, Prihodiște, Ciunget, Dofteana și altele. În SE și Sud apar niște muncei deparați de văi adânci de corpul principal
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
câte o clasă de 28 locuri în limbile română, respectiv maghiară. Hramul bisericii este „Înălțarea Sfintei Cruci” (14 septembrie). Biserica dispune de o singură navă, având un transept scurt cu două turnuri amplasate simetric la capătul acestuia și o absidă boltită în trei pânze. Fațada bisericii și turnul elansat contrastează cu volumele masive ale clădirilor laterale. Contraforturile de la baza turnului au și o funcție estetică, conferind turnului un aspect inedit, cu linii curbe și lungi. Turnul este prevăzut în partea mediană
Liceul Piarist din Timișoara () [Corola-website/Science/313023_a_314352]
-
naosului. În compartimentarea și boltirea interiorului bisericii, s-a abordat o împărțire realizată printr-un arc dublou ce desparte nava în două unităti inegale, boltite diferit. La vest se găsește intrarea principală a bisericii delimitată de încăperea de la baza turnului, boltită semicilindric și străpunsă pe partea de nord de scara clopotelor, cu o pătrundere în pronaos facută pe sub un arc în mâner de coș, urmează nava unde are loc o asociere între un semicilindru dispus transversal încadrat de două panouri curbate
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
căreia s-a ridicat un turn puternic și înalt. Deasupra porții mănăstirii se află clopotnița, foarte înaltă, clădită într-un stil măreț, avântat. Porțile sunt de fier și sunt noi; chiliile sunt frumos clădite, iar bucătăria și grajdurile sunt toate boltite cu piatră. Se spune că, mai întâi, domnul a început să construiască biserica din apropierea acelui sat, apoi a înfrumusețat locul de acolo și a început să construiască curtea, adică palatul său personal. După ce acesta a fost terminat, mai mulți i-
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
a răspuns <Este pe cale de a fi prefăcută într-o mănăstire>; și a terminat clădirea în acest fel. Din această cauză, construcția mănăstirii este de o mare frumusețe, trainică și bine întărită. În centrul curții este așezată pivnița sau încăperile boltite pentru păstrarea vinului, iar de-asupra acestora sunt camere mărețe și un divan mare, cu un pridvor în jur, folosit ca loc de ospăț. Toate aceste clădiri sunt spoite cu var și pe dinăuntru și pe dinafară. În partea de
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
Biserica de lemn cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Miroslovești, a fost construită în anul 1756. Această biserică de țară prezintă trăsăturile specifice stilului moldovenesc, distinse aici în cupola boltită peste navă și în absidele laterale. Biserica este cuprinsă în noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Tradiția "„rămasă din om în om”" amintește de o biserică de lemn mai veche în cătunul Dărăbeni, arsă de turci în noaptea
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]
-
paralele cioplite în relief, probabil asemănătoare celor de la Sârbi, Tusa, Mal și Ban. Tinda joasă era tăvănită pe sub tălpile puternice ale unui turn montat deasupra ei. Printr-un portal scund se intra mai departe în biserica bărbaților. Această încăpere era boltită cu scânduri groase și se încheia spre răsărit cu un iconostas prevăzut cu uși spre altar. Lăcașul primea lumina zilei înăuntru prin câteva ferestre mărunte. Biserica avea dimensiunile aproximative de 4,5 m lățime și 11 m lungime, din care
Biserica de lemn din Bănișor () [Corola-website/Science/314332_a_315661]
-
s-au zugravit această sfântă biserică cu toata cheltuiala cinstitului popor la anul Domnului 1829 prin M.Borsos și Simon Silaghi." Din pictură pronaosului s-a conservat pe plafon Adam și Eva, Maria Egipteanca și părintele Zosima. Partea superioară a boltii naosului cuprinde cercurile cu reprezentările: Dumnezeu Tatăl; Is.Hr., Sf .Duh (porumbelul). Chenare, pe motivul frunzei de stejar, împart transversal și longitudinal restul boltii. În capete sunt zugrăviți evangheliștii, între aceste compoziții temele fiind repartizate pe două registre. La nord
Biserica de lemn din Birtin () [Corola-website/Science/317915_a_319244]
-
s-a conservat pe plafon Adam și Eva, Maria Egipteanca și părintele Zosima. Partea superioară a boltii naosului cuprinde cercurile cu reprezentările: Dumnezeu Tatăl; Is.Hr., Sf .Duh (porumbelul). Chenare, pe motivul frunzei de stejar, împart transversal și longitudinal restul boltii. În capete sunt zugrăviți evangheliștii, între aceste compoziții temele fiind repartizate pe două registre. La nord: Petru pe mare; Dumineca Samarinencei; Pildă lui Ioan proorocul cu gaturile de balaur (scenă din Apocalipsa). La sud:Alungarea duhurilor rele; Dumineca orbului; Dumineca
Biserica de lemn din Birtin () [Corola-website/Science/317915_a_319244]
-
Din punct de vedere planimetric se înscrie în tipul IV, cu absida altarului semicirculară. Pronaosul (3x6m) este tăvănit și este prevăzut cu un sistem de grinzi longitudinale și transversale care au menirea de a sușține turnul. Naosul (7,20x5m), este boltit, cu o boltă semicilindrică longitudinală, clădită din scânduri late de brad. Raza altarului este de 3,5 metri. S-au păstrat fragmente din vechea talpă, înnădită cu scoabe de fier de la ultima restaurare, doar la fațada apuseană talpa a fost
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
descoperit la Romă și în călătoriile sale prin Italia anilor de început de mileniu trei istoria, trecutul mai mult anonim decât pe cel glorificat de cărți, acela al mormintelor antice, al ruinelor unor epoci faimoase. Lucrările sale expuse în sălile boltite de la Cotroceni rețin imaginea morții strecurata că printr-un praf fin, al timpului să zicem, în culori întunecate, dar deloc sumbre. Combinația de lumină și exultanta solară, specifică Italiei, si nostalgie a unor vieți și întâmplări încheiate și uitate de
Bogdan Vlăduță () [Corola-website/Science/319410_a_320739]
-
pe care se afla o icoană pictată pe sticlă ce o înfățișa pe Maica Domnului. În naosul bisericii se ajungea din pronaos de care era despărțit printr-o ușă tot din lemn de plop cu închizătoare de lemn. Naosul era boltit iar fruntariul și pereții fiind zugrăviți. Nici naosul bisericii nu avea podea. Strana cantorului, cu patru picioare, era acoperită cu pânză albă. Pentru închinare exista un tetrapod, acoperit cu o față de masă de hârtie pe care se afla icoana Învierii
Biserica de lemn din Târlișua () [Corola-website/Science/318940_a_320269]
-
de articole, manifestul cerea, printre altele, autonomie internă, drepturi civile și politice, separația puterilor în stat, abolirea privilegiilor boierești, desființarea clăcii și unirea cu Țara Românească. Referindu-se la acest din urmă ideal, Kogălniceanu a scris că el reprezintă: „cheia boltii, fără care s-ar prăbuși tot edificiul național”. În același timp, el a publicat un proiect explicit de constituție, care dezvoltă felul în care "Dorințele" se pot traduce în realitate. Kogălniceanu a trimis articole și revistei "Bucovina", publicație a revoluționarilor
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
schimb, parohia a fost despăgubită cu unele terenuri din zona centrală a orașului, terenuri pe care biserica a ridicat cele 2 clădiri „în oglindă” de pe actuala stradă Iuliu Maniu. Edificiul este o biserică gotică de tip hală, cu un cor boltit în cruce pe ogive și flancat de altare laterale. Bolta, vitraliile și sculpturile se remarcă prin măreția specifică a catedralelor gotice. Deasupra porții de intrare se află un blazon reprezentând pe Sfântul Mihail, sub el aflându-se stema Sfântului Imperiu
Biserica Sfântul Mihail din Cluj () [Corola-website/Science/298216_a_299545]
-
lăcaș de cult. În anul 1858 a fost transformată în biserică filiala a Bisericii Nașterea Sf. Ioan Botezătorul. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, peretele nordic se crăpase din cauza greutății naosului, ceea ce a necesitat în 1873 înlocuirea boltii vechi și a acoperișului. Reparațiile din 1890 au dus la înlocuirea acoperișului de șindrila cu unul din olane, fațadele au fost tencuite și s-a adăugat o turla falsă deasupra naosului. Ulterior pereților li s-au alipit tălpi de piatră
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
portal de intrare, intrându-se printr-o ușa direct în pronaos. Pronaosul prezintă o fereastră de mici dimensiuni pe latura sudică, în naos sunt două, iar în altar încă una situată pe axul absidei. Pronaosul este dreptunghiular și îngust, fiind boltit cu un semicilindru care pleacă direct de pe zidurile exterioare. Pronaosul este separat de naos printr-un perete gros de piatră, în mijlocul căruia se află o ușă arcuita mică. Naosul este alungit în sensul axei longitudinale, fiind acoperit cu o cupola
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
a fi sculptați în perioada Renașterii (ultima treime a secolului al XVI-lea). La parter se află o amplă trecere boltită care face legătura între Piața Mică și Piața Mare. De asemenea, în 1930 a fost deschisă o nouă trecere boltită pe sub turn, în partea dreaptă, prin demolarea unei părți din clădirea învecinată aflată în Piața Mare nr. 2. Accesul în interiorul turnului se face pe o ușă de mici dimensiuni, amplasată în Piața Mică. De aici se urcă pe o scară
Turnul Sfatului din Sibiu () [Corola-website/Science/317112_a_318441]
-
zincată. Interiorul bisericii este compartimentat în trei încăperi: pronaosul, naos Și altar. Pronaosul este delimitat de naos prin două grupuri de câte doi stâlpi alăturați din lemn, pe care se sprijină un fronton vertical îngust. Tavanele pronaosului și naosului sunt boltite diferit. Deasupra naosului se află o turlă scundă, octogonală, luminată prin patru mici ferestre simetrice, amplasate în cele patru puncte cardinale. Absida altarului are formă poligonală. Biserica se află în prezent în faza de reconstrucție, înlocuindu-se acoperișul din șindrilă
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
un soclu mai înălțat pentru a feri pereții de umezeală. Înainte sub tălpile bisericii se afla doar un șir de bolovani de râu. În interior, absida are un tavan drept, din scânduri de brad. „Biserica bărbaților”, adică naosul bisericii, este boltit semicircular, cu scânduri prinse de arcuri ce nu se văd din interior. O grindă tirant leagă peretele de nord cu peretele de sud al naosului spre a consolida rezistența bolții. Biserica a fost pictată în anul 1861 de zugravul bihorean
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
râu fixați cu liant. La exterior sunt tencuiți doar pereții pronaosului care sunt și pictați, iar pe jumătatea pereților naosului și altarului este o funie excizată din lemn. În interior sunt tencuiți și pictați toți pereții. Altarul este poligonal și boltit cu o fereastră mică la est și una la sud. Tâmpla are trei deschideri pentru acces. Naosul este boltit cu ferestre mici pe pereții de nord și sud, pronaosul este mai mic, prevăzut cu două ferestre mici, tot la nord
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
naosului și altarului este o funie excizată din lemn. În interior sunt tencuiți și pictați toți pereții. Altarul este poligonal și boltit cu o fereastră mică la est și una la sud. Tâmpla are trei deschideri pentru acces. Naosul este boltit cu ferestre mici pe pereții de nord și sud, pronaosul este mai mic, prevăzut cu două ferestre mici, tot la nord și sud. Naosul și pronaosul sunt despărțite printr-un zid cu o deschidere prin care se face accesul. Pridvorul
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
ea are ziduri de peste un metru grosime. În exterior, în partea superioară se află un brâu de ocnițe care înconjoară biserica. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul este de dimensiuni mici și este boltit cu o calotă sferică, iar ușa de intrare în biserică fiind situată pe peretele vestic al acestuia. De asemenea, pronaosul este și el mic și are doar două ferestre. Zidul dintre pronaos și naos a fost dărâmat pentru lărgirea spațiului
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]