451 matches
-
mărirea ta?... / Toate trecură: / Viermele vremilor roade-n noi" ( În van căta-veți...) " În domele largi, prin palate deșarte Răsună doar vântul... cu glasuri departe. Și spiritual morții eterne-n ruine Își mișcă imperiul fără de fine... Dar astăzi sunt frânte boltitele porți Pustiu e în dome-și zeii sunt morți" (Diamantul Nordului) Ce poate urma după pulbere dacă nimeni nu poate gândi pulberea, dacă pulberea nu se poate gândi pe sine, cu această întrebare eșafodajul eminescian se prăbușește în sine. Drumul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ales de dânsul, nu s-ar putea oare doborând acum de îndată clădirile ruinate ale monastirii, să se creeze pre platforma acelui deal o esplanadă înălțată și frumos potrivită, pre care locul altarului actual ar fi prefăcut într-o criptă boltită subterană d asupra căreia s-ar înălța monumentul planând astfel asupra unei mari părți a orașului? În acea criptă s-ar depune și s-ar păstra cu religiozitate, pre vechiul lui altar, capul lui Mihai Viteazul, care, cu onoarele cuvenite
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
iar cele din care pleacă sângele spre corp, respectiv spre plămân se numesc ventricule (Ventriculus cordiș), separate unele de altele prin septul atrioventricular (Septum atrioventriculare). - Atriul drept (Atrium dextrum), de forma cuboidă, este alcătuit din două părți distincte: una posterioara, boltita și cu pereți netezi, în care se varsă cele două vene cave (Sinus venarum cavarum) și alta ce corespunde atriului primitiv, delimitata de primă printr-un șanț la suprafață (Sulcus terminalis) și o creasta spre interior (Crista terminalis), fiind străbătuta
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
frecat cu leșie. Ferestrele acoperite pe jumătate. Neagră, cealaltă jumătate, vergele subțiri de plumb, pe acolo vine lumina, un fals vitraliu, aș zice, și o lumină cu totul neobișnuită, atât cât îi trebuie femeii să citească. Un cufăr cu capacul boltit ferecat în fier, un lucru solid făcut pentru lungi călătorii peste mări pe un vas cu trei catarge, prora în formă de leu. Dar pătura care îl acoperă face din el un obiect domestic. Scaune de lemn. Și ceva piele
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
frecat cu leșie. Ferestrele acoperite pe jumătate. Neagră, cealaltă jumătate, vergele subțiri de plumb, pe acolo vine lumina, un fals vitraliu, aș zice, și o lumină cu totul neobișnuită, atât cât îi trebuie femeii să citească. Un cufăr cu capacul boltit ferecat în fier, un lucru solid făcut pentru lungi călătorii peste mări pe un vas cu trei catarge, prora în formă de leu. Dar pătura care îl acoperă face din el un obiect domestic. Scaune de lemn. Și ceva piele
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
la care școala medicală nu a putut găsi nimic remarcabil, așa că ea stă Înaintea unei enigme. Știința expresiei figurii a Întrecut-o și În cazul acesta. Cu toate că ilustrația pentru noi nu este făcută conform scopului, totuși se observă fruntea tare boltită, care trădează o presiune mare spre ochi. Aceștia apar sticloși. Băiatul nu se bucură, deci, de o digestie normală. El are o Încărcare anterioară și laterală destul de puternică, ceea ce, bine Înțeles că, pe ilustrație, nu este de recunoscut, creierul este
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
ferestrele mari și nespălate o lumină murdară, mai slăbită încă prin stropii de ploaie ce inundase sticlele (Geniu pustiu Eminescu: 2011, II, 96). (h4c) Corabia aceasta este o crâșmă unde se găsește vin unguresc bun.[...] Corabia era o odaie mare, boltită și întunecoasă în care și ziua ardea lampă ([Archaeus] Eminescu: 2011, II, 205). Nucleul intratextual al acestei structuri construite din două serii paralele este dat de prezența sinecdotică sau doar imaginată a viorii. Instrumentul muzical nu este vizualizat, dar sunetul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
erau „găzduiți”, înainte de judecarea proceselor și cei care fuseseră arestați din motive politice și urmau să fie judecați de Curtea Marțială. începând din 1933 legionarii erau „locatarii” obișnuiți ai acestei sumbre închisori, care era formată dintr-un inel de celule boltite peste care se depusese pământul rezultat din excavațiile, de câțiva metri grosime și dintr-un sâmbure central ”reduitul”, cu camere mai mari, cu un singur ochi de geam, care, în concepția militară, trebuia să fie ultima rezistență, în cazul când
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și de propria-mi experință. Celulele din Cazimcă se caracterizau printr-o umezeală permanentă, care se simțea și în aer. Aburii respirației se condensau pe pereți și șiroiau spre pardoseală, care era permanent cu pete de apă. Tavanul de beton boltit, era și el o sursă de alimentare a apei de pe jos, prin picăturile de condens, care, ca într-o peșteră, cădeau peste tot. Când se ieșea la plimbarea în cerc, în zilele călduroase, din îmbrăcămintea celor închiși ieșeau aburi datorită
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ea. Sunt femei de aceeași vârstă cu ea, cu figuri „ortodoxe” extrem de bine construite : haine negre lungi, matlasate, batice negre acoperind fața, parcă și mersul le era măsurat, fără grabă. Privindu-le cum ieșeau încet din incinta mănăstirii, pe sub poarta boltită a acesteia, ca niște văduve ale istoriei, mi-am amintit ceea ce-mi spunea pelerina Ana în timpul așteptării : „Mă tot întrebi ce-i pelerinajul, uite, ăsta-i pelerinajul, pasul, pasul acesta adunat, mărunt și adunat, metrul pus peste metru pentru
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mănăstirea ? O pelerină, o țărancă în vârstă, a început să râdă, a fluturat din mână zicând apoi: „Pădurea, pădurea ! E mai ușor !”. O doamnă, genul femeie-de-afaceri-cu-BMW-X5-negru, oprește nărăvașul dispozitiv mecanic chiar la poarta mănăstirii, apoi intră în mănăstire, pe sub poarta boltită, de lemn. Mă întreb deja cum a izbutit să ajungă până aici, prin mulțimea de pelerini. Din mașină coboară o femeie ușor trecută de 40 de ani. Fină, cu aerobic și ore de sală cu sutele, se vede acest lucru
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
arată încă o dată puterea integratoare, disciplina impusă de ansamblul perimetrului sacru. Mai puțini pelerini ca anul trecut, efectele crizei economice, migrației și îmbătrânirii satelor sunt mai evidente în aceste pelerinaje locale. La acest lucru mă gândesc când ies pe poarta boltită a mănăstirii, cu un sentiment dulce-amar de bucurie și regret. Mănăstirea Nicula, august 13 august 2013 CD-ul cu pricesne, vândut la pachet cu un tabloid. Drumul pe jos către mănăstire : fac cunoștință cu spațiul spiritual transilvănean. Comerțul din zonă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dărâma acest sfânt lăcaș sub pretextul sistematizării. Atunci se putuse evita crima, pe care nimic nu a mai putut-o opri, în cazul altor biserici, în timpul din urmă. în pridvorul cu coloane al Bisericii Crețulescu, sus în stânga, într-un colț boltit, este Hora domnițelor, una din acele imagini care te înseninează ori de câte ori le contempli. Intram adeseori pe vremuri, în această liniștită tindă, în care zidul Bisericii în jurul porții te întâmpină cu imaginile consacrate ale apocalipsului. Am intrat și de această dată
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de soare pătrundeau printre stâlpii scorojiți ai bisericii și am privit spre colțul atât de bine cunoscut al Horei domnițelor. Dar nimic. Fetele zvelte prinse în dans au dispărut, pete mari albicioase, ca o cocleală, ori o pecingine, acoperă unghiul boltit. Priveam înmărmurit fresca bolnavă, muribundă, în dispariție, a apocalipsei. Culorile s-au stins, hora domnițelor a dispărut. Niciodată, nu o voi mai vedea niciodată, îmi spuneam în timp ce părăseam tulburat biserica uitată de cei care ar trebui să se îngrijească de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ar putea să-i pară cititorului grăbit, ci, asemenea liricii lui Bacovia, o poezie cu acces la viziune și la mit: Un pas, atât: un singur pas Strigată dogmă: „Nu se poate!“, „Noapte... friguri... ploi... Cerșesc la punțile-Ți închise... Boltită dogmă peste noi; Mi-a înghețat șira spinării... Trec căruțele dogmei departe falii imense; La dreapta mâinii lor voi sta atent la ultima lumină - în lături toți! O clipă-n lături! Atent la ultima lumină... Un nenorocit accident, soldat cu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cu copaci bătrâni și înțelepți, cu un deal scund, pe care-l escaladam cu mândrie de alpinist, cu un chioșc în care duminicile fanfara militară cânta valsuri de Johann Strauss și cu un lac cu bărci și cu un podeț boltit. Am mai spus-o: când treceam cu barca pe sub pod, dincolo, aveam o senzație de stranietate pe care n-am încercat-o nici la Veneția, când am trecut cu gondola pe sub Ponte Rialto. Două cinematografe, Modern și Trianon, la care
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
vizitat Moldova pe la 1653. El spune că: „Nu are pereche în toate aceste țări prin înălțime, lărgime și măreție. Dacă vrei să ajungi în vârful lui trebuie să urci cele 120 de trepte trecând prin cele două caturi cu încăperi boltite, o încăpere a clopotelor, o galerie superioară și în sfârșit terasa de unde ți se deschide o vastă panoramă a Iașului.” Si a dealurilor albastre ale acestuia, aș adăuga eu. Pe fața turnului scrie: „Această veche clopotniță în urma focurilor și cutremurelor
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pahare: Miresmele grădinii în noi se răspândesc. S-a destupat clondirul cu vin moldovenesc, Mai toarnă, cârciumare, mai cântă, lăutare.” Îți mai aduci aminte, cred, vorbele lui Ionel Teodoreanu despre „Crâșma cu zid adânc,ferestre zăbrelite,păreți afumați și plafon boltit. Lampa cu gaz e chioară ca un opaiț, cu sticla afumată...Încăperea nu-i arătoasă, dar simți în străfundul ei beciul cu strășnicia butoaielor, ca un glas de bas în barba încâlcită a unui călugăr”, citite de noi în „Masa
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
artist o ispită, nu lipsită de primejdie, ca și o incursiune efectivă în junglă, dar e o ispită a raționalului și a consecvenței imaginației ; Leonardo da Vinci i-a cedat nu o dată, cel mai de seamă exemplu fiind pictura plafonului boltit al unei săli din Palatul Sforza de la Milano. II Inima regelui ...What infinite heart’s ease. Must kings neglect that private men enjoy ! (Shakespeare, Henry V, act 4, I) Convorbirile lui Mircea Ciobanu cu regele Mihai I al României au
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
nord a curții găsim: 2. O clădire mare de piatră, cu acoperiș de țiglă roșie, având în vârf un buton de tinichea. E conacul în care astăzi locuiește domnul prefect. În ambele capete ale clădirii se află câte patru camere boltite, având la mijloc un pridvor. Sub horn este bucătăria, despărțită printr-un perete de scânduri; dincolo de bucătărie se află intrarea în pod făcută din scări late de stejar. De această clădire este lipit closetul de piatră, cu două compartimente. În mijlocul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
trei țâțâni tot din fier, sprijinită pe o altă ușă de stejar, prinsă într-un zid de piatră. Urcând două scări, am dat iarăși de o ușă, în două canate, confecționată tot din stejar, prin care se ajunge în pridvorul boltit, despărțit de bucătărie prin peretele de scânduri, de unde mergând spre dreapta, trecând printr-o altă ușă de scânduri de brad, cu țâțâni de de fier, de culoare albă, se ajunge într-o cameră boltită, cu o suprafață mijlocie, cu podea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
prin care se ajunge în pridvorul boltit, despărțit de bucătărie prin peretele de scânduri, de unde mergând spre dreapta, trecând printr-o altă ușă de scânduri de brad, cu țâțâni de de fier, de culoare albă, se ajunge într-o cameră boltită, cu o suprafață mijlocie, cu podea, cu două ferestre etc., etc., Se trece apoi printr-o grădină de flori, în care se află un soi de seră, numerotată cu cifra 3. În procesul verbal al subcomisiei, se descrie apoi cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
săvârșește de către greci. Poate vor veni timpuri în care se va sluji și în românește. Mormântul Proorocului David Tot pe Muntele Sion este o clădire care se aseamănă cu o sinagoga. Cripta se înalță într-o încăpere ca un cavou boltit, semicilindric. Și este acoperit cu catifea mov, cu semnul cultului mozaic pe ea. Și o stea galbenă cu șase colțuri cum e la evrei. Doi rabini stau în fața mormântului, după un mic grilaj de fier, si mângâie poporul care vine
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
moderații de toate tendințele. Mai exact spus: pe non-islamiști. Mă primește în biroul său de primar, sub un tablou mare, naiv, în care, îmbrăcată în rochie albă de mireasă și cu un buchet în mână, Sfânta Fecioară primește în grota boltită vizita unor îngerași cu înfățișarea cam tristă, alături de un Iosif cu brațele ridicate spre cer. Primarul e dornic să afle cum organiza Che (Guevara) guerila, eu ce face el ca s-o evite în circumscripția sa. "Reducând pe cât se poate
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
terenuri și să clădească ceva interdicția nu va fi ridicată decât în 1867. Orașul vegeta uitat de lume. Tocmai de aceea a putut vedea vicontele fantome trecând în amurg pe străduțele urât mirositoare. "Un cimitir în mijlocul deșertului"? Doar niște bazare boltite și infecte, câteva prăvălioare infecte și, "din când în când, câte o cavalcadă prin deșert: ienicerii aducând capul vreunui beduin sau jeluind vreun felah". Marasmul afacerilor dă un pic de culoare tenului saturnienilor. Flaubert va fi mai puțin tributar conjuncturii
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]