779 matches
-
dezvoltarea sunt precondiții pentru dezvoltare; reciclarea fondurilor obținute din petrol care a obținut facilitarea programelor de dezvoltare prin credite internaționale ieftine și a dus la supraîndatorarea externă a țărilor sărace și la criza lor financiară din anii ’80; finalmente cruciada boom-ului populației (explozia demografică), indiferent din amalgamul dezvoltării sustenabile care a argumentat necesitatea controlului sporului demografic deoarece creșterea exponențială a populației era văzută ca principalul obstacol în calea dezvoltării economice. La sfârșitul anilor ’60 Paul Elchrich, atunci profesor de ecologie
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
de prezența capitalului străin, atras de către dobânzile mari. Pe termen scurt, această mișcare a fost benefică, deoarece a sporit lichiditatea capitalului, a contracarat existența unei rate înalte a dobânzilor și a alimentat creșterea consumului. Acești factori au creat un adevărat boom al piețelor financiare americane și au încurajat crearea unor instrumente financiare din ce în ce mai sofisticate. Din aceeași perioadă datează "mania fuziunilor", care a condus la crearea unor companii-gigant; așa a apărut percepția că asemenea companii-mamut sunt prea mari pentru a putea fi
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Ceea ce reprezintă un factor de scumpire a prețului acestei materii prime și, implicit, de sporire a veniturilor statelor care exportă petrol. Într-o primă fază, aceste sume uriașe sunt absorbite de către țările producătoare, fiind folosite în modernizarea propriilor economii. Cum boom-ul economic s-a prelungit în anii care au precedat criza, prețurile petrolului au crescut. Economiile producătorilor nu au mai putut "recicla" banii rezultați și a apărut ceea ce se numește excedentul de dolari. Care a luat forma unor adevărate "râuri
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
altul, când trăiești din împrumut în împrumut, dar nu pentru că ai făcut o investiție, ci pentru a duce un trai mult peste posibilitățile tale de câștig. SUA au un deficit structural, pentru că au apelat la împrumuturi atât în perioade de boom economic (atunci când, de fapt, trebuiau să economisească, să chivernisească banii), cât și în perioade de contracție. Atât în perioadele de creștere, cât și în cele de dificultăți. Ceea ce arată că împrumutul nu a mai fost corelat cu acțiunea economică pe
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
că ele nu au trezit reacții, nu au condus la o modificare de atitudine, și acest lucru îngrijorează cel mai mult. Între 1995 și 2000, SUA au cunoscut o perioadă de speculații excesive în industria IT. Este vorba despre un boom investițional în domeniul afacerilor legate de internet, fibră optică, telecomunicații, comerț electronic, telefonie mobilă. Această exuberanță a investițiilor în IT s-a manifestat mai cu seamă în SUA, dar a cuprins și companii din Italia, Germania sau Marea Britanie. Perioada a
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
discutăm fără revoluția în domeniul internetului și telecomunicațiilor. Companiile americane încep să externalizeze, pe rând, serviciile financiare și de contabilitate, apoi cele referitoare la IT, la transcrierea de date și operațiunile legate de servicii pentru clienți. Urmează o perioadă de boom, care a primit denumirea "globalizarea corporatistă", fiind asociată cu administrația Clinton. Aderarea Chinei la Organizația Mondială a Comerțului a stimulat o altă dimensiune a procesului de externalizare, anume mutarea unei întregi unități de producție într-o altă țară. Iată explicația
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
lucrurile prin prisma a ceea ce s-a întâmplat în timpul Războiului Rece. Într-adevăr, atunci, din mai multe motive, cercetarea în domeniul militar avea o deschidere formidabilă către domeniul civil, iar rezultatele obținute în urma acestor cercetări au condus la un adevărat boom în IT, telecomunicații, industria aerospațială, sateliți. Din cauza specializării extreme a cercetării în domeniul militar, posibilitatea transferului, spun specialiștii, se diminuează vizibil. În felul acesta, și investițiile făcute în cercetarea din domeniul militar se valorifică foarte puțin din perspectivă civilă. Nu
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
deschis despre rolul Rezervelor Federale ale SUA în crearea crizei, "prin cele două păcate ale sale", cel al girării (menținând o politică monetară laxă) și cel al omisiunii, când nu a intervenit în procesul de spiralare a împrumuturilor din timpul boom-ului imobiliar și nici măcar nu a avertizat asupra riscurilor. Când criza apare în sistemul de circulație al organismului social, în sistemul financiar, lucrurile devin, brusc, mult mai complicate. Dificultatea este că avem de-a face cu o boală mai puțin
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
poziția în ceea ce privește protejarea dreptului la proprietate al străinilor. Schimbare care, așa cum preciza Alan Greenspan, s-a făcut într-un mod subtil, dar suficient de substanțial încât să producă o adevărată explozie în evoluția investițiilor străine directe. Din 1992 a început boom-ul investițiilor străine, care au fost însoțite de o creștere spectaculoasă a producției, a exportului, a puterii economice propriu-zise a țării. Etapa după 2006 este mai așezată. Ideea aproape obsesivă a îmbogățirii peste noapte face loc grijii pentru menținerea decalajelor
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
a încurajării investițiilor străine, a eforturilor de a stimula dezvoltarea. În evoluția chineză identificăm un context prielnic, acțiunea atent construită de valorificare a sa, dar și un element de risc. Prudența cu care a debutat reforma a continuat cu un boom care a arătat multă hotărâre, chiar o oarecare înfrigurare de a acelera lucrurile. China trebuia să ia în stăpânire regiunea și nu putea face acest lucru decât accelerând propria sa modernizare. Mărimea țării nu putea fi suficientă. În plan regional
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
mantra: "Respectați calm regulile; conservați-vă șansele; abordați cu calm orice situație; nu vă etalați atuurile; așteptați momentul prielnic; fiți abili în a nu ieși în evidență; niciodată nu pretindeți poziția de lider." Mulți autori consideră că, mai ales după boom-ul economic din anii '90, când China a devenit mai conștientă de forța sa, această strategie s-a schimbat. O prefacere de substanță a intervenit după 1990 în ceea ce privește conținutul politicii externe, dar nu forma, stilul ei prudent și pragmatic. Mai
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
ea se află la capătul acesteia, o încheie, tot așa se vor întâmpla lucrurile și în plan politic. Ceea ce îi va conferi Chinei o cu totul altă importanță și relevanță geopolitică. China s-a ridicat în timpul ordinii mondiale actuale, iar boom-ul ei economic a coincis cu procesul de afirmare a globalizării. În toată evoluția sa, se poate descifra preocuparea pentru valorificarea avantajelor globalizării, a proceselor care o însoțesc. Grație noilor realități contemporane, China are la dispoziție piața unică globală. Este
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
a reprezentat un gen de Eden al acestor centre, care beneficiau de forța de muncă ieftină, de oferta generoasă de specialiști ai acestei țări în domeniul informaticii, al medicinei și în alte ramuri ale științei moderne. După o perioadă de boom, ritmul de delocalizare a facilităților de cercetare-dezvoltare către India a încetinit. Una din explicații este că, între timp, a început să se ridice China, care a oferit condiții mai tentante, a atras multinaționalele și, încet, încet, s-a instalat la
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
învins sau corectat. La 1900, populația din Europa se situa cam la jumătate din cea care locuia în Asia. Debalansul îngrijorător s-a instalat după 1950, când populația Europei a crescut foarte puțin, iar cea asiatică a înregistrat un adevărat boom. Astfel, în momentul de față, populația asiatică este de peste cinci ori mai mare decât cea europeană, decalaj care se va accentua și mai mult în deceniile următoare.344 Astăzi, ponderea populației asiatice în ansamblul populației lumii se ridică la 60
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
fel și nivelul managementului, numărul brațelor de muncă se dovedește decisiv. Iată ce ne spune în această privință Jack Goldstone, pornind de la o analiză a istoricului american al economiei Angus Maddison. Populația din țările dezvoltate ale lumii a consemnat un boom de-a lungul secolului al XIX-lea și, în unele cazuri, în prima parte a secolului al XX-lea. În ajunul Primului Război Mondial, populația cumulată a Europei, SUA și Canadei deținea un procent de 33% din populația lumii (în acel moment
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
dintre secțiile politehnicii abia se acoperea numărul de locuri scoase la concurs. Astfel, în momentul revoluției, erau foarte multe persoane care rămăseseră în afara sistemului de învățământ superior în ciuda voinței lor. Acestea au reprezentat o parte a celor care au constituit boom-ul de studenți de după 1990. Pe de altă parte, dorința de a obține acreditări, care se dovedesc indispensabile pentru accesul la anumite poziții ocupaționale și, în cele din urmă, sociale, explică mărimea cererii pentru diplome universitare, indicând în același timp
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
explozia postbelică a efectivelor școlare poate fi pusă pe seama fenomenului de baby boom1, adică pe seama sporului însemnat de natalitate care s-a înregistrat în țările dezvoltate imediat după încheierea celui de-al doilea război mondial. Noile generații rezultate din baby boom ar explica într-o măsură suficientă creșterile evidențiate mai sus. În ceea ce privește fenomenele corespunzătoare din țările Lumii a Treia, explicația de factură demografică face trimitere la procesul de tranziție demografică prin care trec multe dintre aceste societăți, proces al cărui debut
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
parte, sporul demografic impune o anumită presiune asupra bugetelor pentru învățământ, care nu pot spori în ritmul populației școlarizabile, consecința fiind diluarea calității instituțiilor de învățământ (ONU, 2003). Chiar și în SUA, în perioada intrării în școală a generației baby boom s-au înregistrat frecvent aglomerări în școli și deficit de cadre didactice. Totuși, este evident că fenomenele demografice explică doar parțial dinamica populațiilor școlare. Astfel, în țările dezvoltate, după 1950, creșterea este constantă atât pentru școala primară, cât și pentru
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mare pentru diplome universitare și de interesele celor care oferă diplome de absolvire a învățământului superior. • Expansiunea învățământului de masă a fost explicată prin factori demografici sau politico-instituționali. Datele comparative internaționale infirmă teza potrivit căreia explozia demografică de tipul baby boom sau cea generată de tranziția demografică ar explica sporurile exponențiale, uneori, ale efectivelor școlare. O explicație mai solidă atribuie răspândirea modelului educației de masă răspândirii modelului de organizare al statului națiune. • Deși educația de masă în România pare o cucerire
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
școala funcționalismului tehnologic. Mai mult, formulările funcțiilor educației în cadrul acestei școli reiau, în alt limbaj, punctul de vedere funcționalist. Pentru tehnofuncționalism, oferta unui sistem educativ puternic dezvoltat este un răspuns la cerințele (imperativele funcționale) ale producției industriale, în condiții de boom economic și tehnologic: - dezvoltarea resurselor umane ale unei națiuni industriale; - selecția și alocarea justă a acestor resurse; - realizarea coeziunii sociale prin transmiterea către noile generații a valorilor centrale ale respectivei societăți. Astfel, diviziunea tot mai accentuată a muncii în condițiile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
deci, într-un raport de dependență economică care avantaja bugetul destinat politicilor de redistribuire a bunăstării. În categoria condițiilor care au făcut posibilă o ofertă generoasă de politici sociale se încadrează rata creșterii economice și rata inflației. Ca urmare a boom-ului economic specific anilor postbelici, statele occidentale înregistrează creșteri economice semnificative. În plus, în aceeași perioadă, rata inflației s-a situat la niveluri scăzute, în timp ce deficitul bugetar nu era considerat o problemă din perspectiva politicilor economice ale vremii. Valorile acestor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
atât mai ridicat cu cât societatea/comunitatea este mai dezvoltată. Absența sa constituie un factor de excluziune de la dezvoltare (Castells, 1996-1998; Mansell și Wehn, 1998; Mansell et al., 2002), chiar dacă, cel mai adesea, comunitatea/societatea nu îl percepe ca atare. Boom-ul extraordinar cunoscut de Internet în a doua parte a anilor ’90 (Nadolu, 2004), l-a transformat într-o sursă importantă de promovare, respectiv limitare a dezvoltării pentru societățile și indivizii în afara fluxului contemporan al comunicării electronice. Importanța accesului la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cât de cât parametrii de categorie, «nu ești în cărți», adică printre primii trei jucători în mintea consumatorilor” (Bolodea, cf. Bârligă, 2003, p. 26). Autorul menționează că „există și strategii de media diferite, care nu presupun o frecvență ridicată sau boom-ul de reclame pe perioade scurte. Un exemplu ar fi modelul recency, care asigură săptămânal un număr constant și optim, pe perioade lungi de timp, de persoane care văd o anumită reclamă, la un nivel mai mic al frecvenței spotului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
făcută cu profesionalism, tentativele disparate de analiză istorică sînt vagi și chiar pe alocuri naive. De exemplu, creșterea cererii de locuințe pe piață este pusă la un moment dat pe seama „economiei puternice a României În această perioadă” (?), cînd de fapt boom-ul constructiv cel mai important al perioadei, cel de la Începutul anilor ’30, este rezultatul crizei economice adînci În care s-a aflat Întreaga Europă Între 1929 și 1933, criză care făcea ca una dintre puținele investiții percepute ca sigure În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de la Societatea comunală pentru locuințe ieftine și Creditul Funciar Urban; În 1932-43; 1933-51; 1934-74; 1935-95; 1936-103; 1937-126. În 1939 se construiesc 197 de locuințe ieftine, considerate o mare realizare față de cele 164 din 1938. Aceasta În timp ce În 1935, În toiul boom-ului constructiv, s-au eliberat 2.473 de autorizații de construcție (Anuarul statistic al Bucureștiului, 1931-1936; „Note” În Urbanismul, 5-7, 1940, p. 129. De exemplu: „Avem părți din centru și din periferiile capitalei unde rămîi Înmărmurit cînd vezi că acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]