257 matches
-
z, iar regula Borda, pe x. Dintre x, y și z, regula pluralității însă produce ca învingător pe x, aceasta fiind o exemplificare a rezultatului prezentat de Borda în (1784) care demonstra că regula pluralității determină rezultate diferite de regula Borda. [e.1.2.2*]<footnote Exemplul îi aparține lui Condorcet [Condorcet, în Miroiu, 2006, pp. 173-175]. footnote>: Fie o mulțime a alternativelor, și un grup G2. Luăm următorul profil al grupului. a) regula majorității b) regula pluralității c) regula Condorcet
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
2.2*]<footnote Exemplul îi aparține lui Condorcet [Condorcet, în Miroiu, 2006, pp. 173-175]. footnote>: Fie o mulțime a alternativelor, și un grup G2. Luăm următorul profil al grupului. a) regula majorității b) regula pluralității c) regula Condorcet d) regula Borda e) regula Dodgson În acest caz, există un învingător Condorcet. Prin definiție, regula Condorcet produce o mulțime de alegere identică învingătorului Condorcet. La fel, prin definiție, învingătorul Dodgson este identic cu învingătorul Condorcet. Regula Borda însă dă un rezultat diferit
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
c) regula Condorcet d) regula Borda e) regula Dodgson În acest caz, există un învingător Condorcet. Prin definiție, regula Condorcet produce o mulțime de alegere identică învingătorului Condorcet. La fel, prin definiție, învingătorul Dodgson este identic cu învingătorul Condorcet. Regula Borda însă dă un rezultat diferit<footnote Aceasta este o exemplificare a analizei făcută de Condorcet în (1792). footnote>. În acest caz, regula pluralității dă un rezultat identic cu regula Borda (în ceea ce privește câștigătorul), dar diferit de învingătorul Condorcet, Dodgson și regula
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prin definiție, învingătorul Dodgson este identic cu învingătorul Condorcet. Regula Borda însă dă un rezultat diferit<footnote Aceasta este o exemplificare a analizei făcută de Condorcet în (1792). footnote>. În acest caz, regula pluralității dă un rezultat identic cu regula Borda (în ceea ce privește câștigătorul), dar diferit de învingătorul Condorcet, Dodgson și regula Condorcet. 1.3.* Teorema generală de posibilitate Arrow<footnote Versiunea demonstrației teoremei lui Arrow, prezentată aici, este asemănătoare celei formulate de Sen în (1995). Nu am folosit demonstrația oferită de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
diferite tipuri de informații, consider că ambele pot fi tratate drept restricții informaționale. footnote>, am fi putut identifica un număr extrem de mare de reguli arrowiene de agregare a preferințelor individuale. Spre exemplu, atâta vreme cât nu impunem independența față de alternativele irelevante, regula Borda este o FBSA acceptabilă. La fel, atâta vreme cât nu impunem condiția Pareto, regula unanimității este o FBSA acceptabilă. Dacă renunțăm la condiția de nondictatură, regula dictatorială este acceptabilă, iar dacă renunțăm la criteriul paretian, putem formula drepturi inalienabile ca FBSA. Aceste
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiții, creează un cadru informațional puternic neutru. Nu voi dezvolta însă aici această idee. În al doilea rând, prin folosirea independenței față de alternativele irelevante, toate regulile poziționale sunt eliminate din mulțimea FBSA acceptabile. Între ele, cea mai cunoscută este regula Borda (1781) care alocă fiecărei alternative un număr de puncte pe care îl înmulțește cu numărul indivizilor. Aceasta este un rezultat, de asemenea important, deoarece exclude concurentul clasic al regulii majorității. Această regulă este Pareto inclusivă și funcționează pentru toate profilurile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
miozinei și promovează tonusul muscular. Această acțiune este crescută printr-un nivel ridicat al PGF2-α (PĂUȘESCU E., și col.1980,1981). Pe de altă parte prostaglandina(PG) F2-α, facilitează acțiunea acetilcolinei în mușchi pe calea unei inhibiții a activității colinesterazei (BORDA și col. 1982, citați de BARNOUIN J., 1990). Nivelele insuficiente de PGF2-α în preajma parturiției la vaci ar putea împiedica creșterea normală a acetilcolinei, ceea ce ar conduce la o scădere a tonusului muscular și la apariția febrei vitulere. S a stabilit
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]