295 matches
-
pic curgea un izvoraș cu apă bună și răcoroasă. Aneta i-a dat apă din pumni, apoi i-a prins doi fluturași bleu și la un moment dat i-a zis poruncitor: Stai așa și nu te mișca, deloc! Vezi borta ceia de lângă tufă? Nț! Uită-te după degetul meu! Vezi? Nu văd nica! Că prost ma’ ești! Stai așa și vezi ce fac eu! Aneta s-a ridicat ușor, purta o rochiță din deftină Înflorată, flori roșii pe fond alb
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Chiar așa-i, cumătră Anetă! Ptiu, să nu fie de deochi, dacă s-ar scula mă-sa să-l vadă! Tanti Ileană, aista nu-i copchilașu’ care se urca pe poartă și cânta: „Și saracu’-n urma lui/Suflă-n borta c-----i” Ti-i da ce l-ai mai Înroșit! Ba el este, Savetă-fată! Să fie sănătos, tanti! Mulțam! Fa Ileană, nu te superi că te-ntreb, da Victor ce mai face, s-o Însurat, trăiește bine sau a ajuns un
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
este plecat cu tata la lemne În pădure, iar eu n-am timp de vrăbii și alte chestii, Îmi trebuiesc uși și ferestre pentru casă, vrei să ne mutăm „la vale”? Eu nu știu, dar merg cu ’nevoastră și-n bortă de șarpe!, rosti Valerică, uzând cu bucurie de o vorbă ce i se părea foarte importantă și frumoasă și pe care o spunea Maria, ori de câte ori o Întreba Victor: Oare de ce te-am luat eu după mine, am fost oare legat
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
am luat eu după mine, am fost oare legat la ochi În seara aia?! Maria răspundea crezând că acest răspuns Îi face mare plăcere lui Victor: Eu nu știu de ce m-ai fi luat, da merg cu ’neta și-n bortă de șarpe!, aici femeia mică și bondoacă afișa un zâmbet larg și cinstit. Băiatul Înțelegea, cu mintea sa de copil, necazurile tatălui său, care nu mai putea suporta presiunile ce se făceau pentru a elibera bordeiul bunicului Ghiorghi și Cineva
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
totul sub ochi, de la o înălțime de-un stat de om, și lumea îi părea diferită. Vedea limpede și de sus prigoriile din lan, albăstrelele, ca niște stropi de cerneală, un iepure și un bursuc argintiu, care dispăru într-o bortă. Brusturi cu frunzele grase și ciulini cu flori vineții, aproape trecute. Gâze de lăstăriș și cărări înecate în tăcerea plină a locului, ca în ochiuri adânci de apă. Nu știa prea bine ce face și încotro se îndrepta. Era chiar
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
m-am pomenit bodogănind. Îți plac racii? s-a prefăcut ea interesată. Și mie. Când eram copilă, mergeam la noi în baltă, la bunici, de fapt, la Vorona, pe lângă Botoșani, și prindeam raci. Îi scoteam așa, de cleștii lor, din bortele lor, pișcau, dar îmi plăcea. Mă cufundam în apă, era un mal lutos cu cotloane de raci și-i scoteam de acolo. Mâncam și eu, mai demult. Cu o scordolea după tot dichisul... — Așa, da, văd că știi rostul racilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
mațe. 334 Unde fugi pin ramuri verzi, Gangure, gangure? Vei în lume să te perzi, Gangure gangure? Dar de fugi, tu mă răpui, Pui, pui, pui, pui. Vin la pieptu-mi să te pui. 335 Jocul ciofului Iese cioful dintr-o bortă C-un papuc și c-o ciubotă; Ese cioful din Galați Cu mâneca din trei lați; Ese cioful în cărare Și-ntîlnește o fată mare. - Fată mare pricepută Pentru dragoste făcută, Eu ți-am spus, fată, ți-am spus, 259 {EminescuOpVI
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
chemat și vede - o pasăre, așa de frumoasă era - de aur. Acu el ce să facă, ca doar să n-o-npuște, s-o poată prinde, că vînzînd-o vie mai multe parale ar fi luat. Alungînd-o el pin copac, ea se vîrî-ntr-o bortă... ș-o prinde. El n-o mai stătut către noapte că s-o temut de draci, ci o luat paserea ș-o venit a casă ș-o făcut o cușcă bună ș-o pus paserea-n cușcă. Acu el în
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
el, se dă de trei ori peste cap și sboară ca musca pân-la Prut. Ajunge acolo, da vrăjitorul dormea de amează-zi. Dă să intre... pe unde să intre? Ferestrele cu obloane cum se purta mai de mult. - Mă vâr pe borta cheei. Se vâră. Și se pune pe sobă. Unde se trezește vrăjitorul și unde-ncepe a bate-n mijlocul casei cu niște ciocane și unde-ncepe a eși la draci de te lua fiori. Ș-o-nceput a-i trimite
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ierte. Și iertînd-o, o băut apă și s-a făcut iar la loc. Și erau acum trei Împărați pe o țară. Și-o fost toți fericiți... Și-am încălicat pe o șa și ți-am spus-o așa. {EminescuOpVI 348} BORTA - VÎNTULUI Era un om sărac - sărac, ș-avea o mulțime de copii. Acu era - în vremea foametii și el a muncit v-o săptămână pe un căuș de grăunțe. Acu s-a dus la râșniță cu dânsele. După ce le-o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
luat toată făina din căuș. Da el strașnic s-o mâniat. " Nu mă las eu așa cu una cu două", și face un șumuiag de paie și pornește. Îl întreabă - un om: - Unde te duci, cumătre? - Mă duc s-astup borta vântului, că mi-a luat făina din căuș. - Da unde-i nimeri-o? - Unde-a fi acolo mă duc. Mergând el loc depărtat a ajuns pe Dzeu și sf. Petrea (erau pe pământ pe-atunci). - Unde te duci omule? - Mă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a luat făina din căuș. - Da unde-i nimeri-o? - Unde-a fi acolo mă duc. Mergând el loc depărtat a ajuns pe Dzeu și sf. Petrea (erau pe pământ pe-atunci). - Unde te duci omule? - Mă duc s-astup borta vântului, că mi-o luat făina din căuș. Da D-zeu i-o zis așa: - Omule, nu te mai duce. Na-ți o nucă... da pân a casă să nu zici: nucă, deschide-te. Întorcîndu-se el înnapoi, a-noptat ș-a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
casă să nu zici: nucă, deschide-te. Întorcîndu-se el înnapoi, a-noptat ș-a ajuns la un om și s-a rugat să-l primească să doarmă acolo peste noapte. - De unde vii bade? l-ntreabă omul cela. - Mă duceam s-astup borta vântului ș-am întîlnit un nebun pe drum și mi-o dat o nucă și-a zis să nu zic Pîn-a casă nucă, deschide-te. Ce-a mai fi și asta? Femeea omului vicleană. Ia o nucă-n mână și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cai, hei, o bogăție-ntreagă. Știi mata, putere dumnezeiască! Se duce - a doua zi a casă "Nucă deschide-te". Nuca de unde să se deschidă. - Hai bată-mi-l Dumnezeu vânt și moșneagul lua-l-ar dracu. Mă duc s-astup borta vântului și să bat pe moșneag de ce m-o viclenit. 348 {EminescuOpVI 349} Ajunge iar pe Dumnezeu. Da D-zeu, știi, putere dumnezeiască, acu era altfel la față... nu l-o cunoscut. - Unde te duci, bade? - S-astup borta vântului
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
astup borta vântului și să bat pe moșneag de ce m-o viclenit. 348 {EminescuOpVI 349} Ajunge iar pe Dumnezeu. Da D-zeu, știi, putere dumnezeiască, acu era altfel la față... nu l-o cunoscut. - Unde te duci, bade? - S-astup borta vântului și să ucid moșneagul, la ce m-o viclenit. - Na-ți, bade, un măgar. Da să nu zici pîn-acasă: măgar baligă-te. - N-oi zice. Se-ntoarce el iar pe la omul cela. Da omul cela-l ospătează și-i
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
zi se scoală, ia măgarul și se duce - acasă și-i zice: măgar, fa bani! Măgarul, de unde? El apuc-un druc și-ncepe a dișăla măgarul. - Acu nu-l mai iert eu. Se pornește să-ntîlnească pe moșneag și s-astupe borta vântului. Întâlnește pe D-zeu. - Na-ți bade, o cârjă, da să nu zici pân a casă: cîrje-ncîrjește-te. Ia cârja, vine pe la omul cela. Acu omul i-a dat și mai strașnic ospăț și s-a sfătuit că dac-or
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
apară căruța cu daruri. E o perioadă În care sărbătorile ortodoxe se țin lanț, zile Întregi de-a lungul cărora n-ar trebui să muncești, ci doar să mănânci și să bei, În nici un caz să mergi spre front cu borta goală. Dimineața se apropie totuși cu răcoare și cu senzația de foame mult sporită. ...spre dimineață mi-am schimbat cămașa și m-am spălat și pe urmă, gospodina la care eram cantonat mi-a dat o bucată mică de cozonac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
iarnă cu ger aspru, i-a spus cu glas smerit ursului: Moș-Martine, dumitale îti plac peștii? — Tare-mi plac, însă nu-i știu prinde. Am să te învăț eu, zise vulpea. Mergem amândoi la baltă și tăiem, în gheață o bortă. Tu îți adâncești coada în apă și așteptăm. Au să vină pești mulți și se vor atârna de coadă. Eu stau și pândesc, iar când vor fi atârnați destui pești, îți fac semn și tu îți smuncești coada, scoțând bunătate
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
se vor atârna de coadă. Eu stau și pândesc, iar când vor fi atârnați destui pești, îți fac semn și tu îți smuncești coada, scoțând bunătate de pești. Așa au făcut întocmai. Ursul și-a adâncit mândrețea de coadă prin borta tăiată în gheață și a așteptat. Vulpea de alături zâmbea pe sub mustăți și îl îndemna pe urs să fie cu răbdare. lată că în gerul cel mare apa a înghețat și a prins ca în clește de fier coada ursului
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
colea - nu au mai găsit nimic. Nici o picătură de sânge măcar. „Hai să împrumutăm un hârleț și să săpăm. Cine știe? Poate dăm peste cocoș. Că în cer nu s-o dus.” - și-o dat cu părerea nevasta. „In care bortă să sapi, că sunt vreo șapte-opt? Si dacă ne văd vecinii? Au să spună că îl căutăm pe ducă-se pe pustii acum în mijlocul iernii.” i-a răspuns bărbatul. „Eu mă duc la mătușa Stanca, s-o întreb - poate știe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
în pace...o vreme. Când a văzut că Pâcu o lungește anume, l-a întrebat cu parapon: Cât ai de gând să-l sfredelești pe dracu în fund, Pâcule? Până după miezul nopții, Dumitre, că atunci iese dracu dintr-o bortă cu-n papuc și c-o ciubotă. Măi Pâcule! Eu să fiu în locul babei tale, numai cu melesteul aș sta pe spinarea ta. De ce, Dumitre? Păi cum te miști tu ca ochii mortului, cineva trebuie să-ți încălzească spinarea din
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
premiile: Marina Franca, Palmi, Alfonso Gatto, Tarquinia-Cardarelli, Calliope, Città di Firenze, Città di Venezia, Trastevere, Pino d'Oro, Brutium, Rhegium Julii, Acireale, Lentini, Lanciano, Città di Cariati, Circe-Sabaudia, Montale. Un ponte per l'Europa, Vanvitelli, Insieme nell'Arte, Marineo, Anna Borta, Contini-Bonacossi, D'Alessandro, Anco Marzio, Cirò Marina, Palmi, Viareggio, Stresa. Il Romanzo di Tommaso Campanella (c) Dante Maffìa (c) 2012, Institutul European Iași, pentru prezenta ediție în limba română INSTITUTUL EUROPEAN, Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, cod 700469
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
premiile: Marina Franca, Palmi, Alfonso Gatto, Tarquinia-Cardarelli, Calliope, Città di Firenze, Città di Venezia, Trastevere, Pino d'Oro, Brutium, Rhegium Julii, Acireale, Lentini, Lanciano, Città di Cariati, Circe-Sabaudia, Montale. Un ponte per l'Europa, Vanvitelli, Insieme nell'Arte, Marineo, Anna Borta, Contini-Bonacossi, D'Alessandro, Anco Marzio, Cirò Marina, Palmi, Viareggio, Stresa. Notă bibliografică POESIA Il leone non mangia l'erba, Roma, 1974 Le favole impudiche, Bari, 1977 Passeggiate Romane, Lecce, 1979 L'eredità infinita, Firenze, 1981 Caro Baudelaire, Manduria, 1983 Il
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
facilă; formalismul, expresia directă cu orice risc, schematismul unei poezii de notație prost înțeleasă. Parodiază pe marii poeți și satirizează și desființează ceea ce se situează în afara talentului. Iată-l identificându-se cu Arghezi: "Pândind păcatele femeii,/ O a văzut prin borta cheii" ("Mâhniri"). Același procedeu îl vom descoperi și in parodierea cântecelor de inimă albastră ale lui M. R. Paraschivescu. Poetul îi stăpânește limbajul: "Boarfo! Nu ți-a fost șucar/ Să bagi mâna-n buzunar?". Întoarcerea poeziei la istorie, la tradiție
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
copil de șapte ani care "nici nu umbla, nici nu vorbea, sta în leagăn". Mama copilului recurge la următoarea soluție, învățată de la alte femei, pentru a ieși din impas: "să puie șapte goaci de ouă în vatră, să facă o bortă în pod, să se uite ce va face el în casă. Da el s-a întins din leagăn până la vatră și mânca din carmoajele de ouă. Când a intrat femeia în casă, el iute s-a pus înapoi cum a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]