868 matches
-
Borza (în maghiară: "Egregyborzova") este un sat în comuna Creaca din județul Sălaj, Transilvania, România. Așezat pe malul drept al Agrijului, satul Borza a fost pomenit pentru prima dată în documentele vremii în anul 1469 sub numele de Berzowa ( "Petri Mór
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
Borza (în maghiară: "Egregyborzova") este un sat în comuna Creaca din județul Sălaj, Transilvania, România. Așezat pe malul drept al Agrijului, satul Borza a fost pomenit pentru prima dată în documentele vremii în anul 1469 sub numele de Berzowa ( "Petri Mór, Szilagyi varmegye monographiaja, Zalău, 1904"). Date despre numărul de locuitori au apărut abia în sec. XVIII când în Imperiul habsburgic încep să
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
pentru bărbați. Nu existau în sat proprietari de teren (nemeși) care să fi fost consemnați în recensământ. În anul 1837 Hodor Karoly în lucrarea sa ",Doboka vármegye természeti ées polgári esmértetesé, által Koloszvártt, 1837"” la pagina 537 arată că în Borza acelui an erau 52 de case și 284 locuitori. O altă conscripție, cea din anul 1848 arată că Borza avea 303 locuitori. Începând cu anul 1865 Arhidieceza Albei Iulii și Făgărașului a publicat o dată la câțiva ani niște documente numite
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
1837 Hodor Karoly în lucrarea sa ",Doboka vármegye természeti ées polgári esmértetesé, által Koloszvártt, 1837"” la pagina 537 arată că în Borza acelui an erau 52 de case și 284 locuitori. O altă conscripție, cea din anul 1848 arată că Borza avea 303 locuitori. Începând cu anul 1865 Arhidieceza Albei Iulii și Făgărașului a publicat o dată la câțiva ani niște documente numite șematisme în care erau prezentate date statistice despre biserică și școală. Din acestea sunt extrase datele prezentate în continuare
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
Borz᾽a, Borzova-260 locuitori (pag. 107) 1890: Borzova avea 77 case cu 332 locuitori (319 români, 11 unguri, 2 de altă naționalitate); 315 erau greco-catolici, 1 ortodox, 1 romano-catolic, 4 reformați și 3 izraeliți Ca o curiozitate, în 1895, în Borza oamenii aveau 9 cai, 14 boi, 37 bivoli, 1 catâr, 11 asini, 122 vaci, 2 măgari, 57 capre, 68 porci, 113 oi, 444 păsări, 26 coșnițe de albine; 118 meri, 45 peri, 5 vișini, 48 piersici, 24 caiși, 652 pruni
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
Atât la înființare, cât și de-a lungul timpului au susținut mișcarea profesori, ofițeri, ziariști, oameni de litere și politicieni (Gheorghe Munteanu Murgoci, Gheorghe D. Mugur, Gheorghe Adamescu, Nicolae Iorga, Constantin Costa-Foru, Simion Mehedinți, Ion Simionescu, Ion G. Duca, Alexandru Borza). Alte personalități au contribuit ca cercetași, printre ei regele Mihai, Mircea Eliade sau Ion Rațiu. Inspirați de către cercetașii din Marea Britanie, aflată în război încă din 1914, la data ieșirii României din neutralitate (august 1916) cercetașii români s-au organizat în
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Satul Racâș se întinde de-a lungul văii Almașului, iar biserica de lemn face parte dintr-o salbă de asemenea lăcașuri, cum ar fi Baica, Sânpetru Almașului, Sânmihaiu Almașului, Bălan, Borza, Var. Data edificării sale este incertă, dar in orice caz exista la mijlocul secolului al XVIII-lea. O cercetare bazată pe aplicarea metodei dendrocronologice, aduce informația că o parte a construcției, respectiv corpul principal (“butea”) ar data de la mijlocul secolului al
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
acest spațiu al bisericii pictura s-a păstrat în bună măsură și prin comparație cu ceea ce există în naos și foarte redus in pronaos, se poate crede că zugrav a fost Ioan Pop din Românași, același care a pictat la Borza, la Păușa, la Brusturi. De altfel, satul său de naștere era foarte aproape de Racâș. În absida altarului de află friza Ierarhilor plasată pe pereții de sud-est, iar scena Nașterii lui Isus, pe peretele de nord. Suprafața destinată nu era mare
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
cohortă de cercetași numită „"Virgil Onițiu"”. Cu această cohortă de cercetași a depus jurământul în luna iunie 1913 în fața directorului liceului și a lui Valeriu Braniște. Din toamna anului 1913 urmează cursurile de teologie de la Blaj sub conducerea profesorului Alexandru Borza și a activat cohorta de cercetași care au purtat numele „"Simion Bărnuțiu"”. În paralel a frecventat la Blaj cursurile libere de pictură organizate de către profesorul Antonius Zeiler, devenind astfel un bun peisagist a cărui tematică principală a fost cu precădere
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
ai acesteia; Marius Chivu critică dur demersul editorial, dar după câteva luni menționează antologia în topul celor mai bune cărți ale anului 2010. Tot în topul celor mai bune cărți ale anului, antologia mai este nominalizată de critici precum Cosmin Borza, Bogdan Cretu sau Paul Cernat și Adina Dinițoiu. „Cei 25 de poeți incluși, clasificați până acum de critică sau de ei înșiși în fracturisti, utilitariști, deprimisti, neoexpresionisti sau minimalisti, alcătuiesc un tablou de familie care n-a părut atât de
Daniel D. Marin () [Corola-website/Science/333424_a_334753]
-
în semn de respect și recunoștere pentru meritele sale în susținerea învățământului românesc pe aceste meleaguri. Liceul Vasile Lucaciu a avut parte de nume reprezentatice ale dăscălimii de la acea dată,dintre care îi amintim pe prof.Aurel Coza,pr.Ignatie Borza,prof.Bogdan Andrei,viitor rector al UBB Cluj Napoca,pro.Matei Francis,participant ca gimnast în echipa olimpică a României la Olimpiada de la Berlin din 1936,prof.Leontin Ghergariu,publicist la săptămânalul careiean Graiul Neamului,viitor Inspector General al județului Cluj
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
Iulia. Al 5-lea an de existență aduce CSO Cugir în lumina reflectoarelor județului Alba. Peste 500 de copii din Cugir implicați în sport, 6 secții sportive cu rezultate notabile la nivel județean și național, secția de tenis cu Bogdan Borza triplu campion European (la categoria de vârstă 14 ani în anul 2012) responsabilizau echipa de fotbal seniori care nu mai avea voie să facă nici un pas greșit. Ghidați de vorba , acum ori niciodată " CSO Cugir își zdrobește adversarii din campionat
Metalurgistul Cugir () [Corola-website/Science/329611_a_330940]
-
conferențiar (1973-85) și profesor (din 1993) la Universitatea Națională de Muzică București și a predat orchestrație și compoziție. A avut ca studenți, printre alții, pe Liana Alexandra, Maia Ciobanu, Horia Rațiu, Șerban Nichifor, Gabriel Vlădescu, Carmen Stoianov, Petru Stoianov, Adrian Borza, George Draga, Smaranda Oțeanu-Bunea, Fred Popovici și Violeta Dinescu. A predat ca profesor asociat la University of Illinois (S.U.A.) între 1985-1986. A predat la Școala normală a Universității din Strasbourg (1972) și a susținut cursuri de vară la Piatra Neamț (1982
Aurel Stroe () [Corola-website/Science/314250_a_315579]
-
Creaca (în maghiară: "Karika") este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Borza, Brebi, Brusturi, Ciglean, Creaca (reședința), Jac, Lupoaia, Prodănești și Viile Jacului. Comuna Creaca este așezată în zona de contact dintre Munții Meseș, Dealurile Dumbrava și Depresiunea Almaș-Agrij. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Creaca se ridică la locuitori, în
Comuna Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/310738_a_312067]
-
atestarea creștinismului încă din secolul al VIII-lea (chilia creștină de la Jac), funcția de vamă, sunt câteva elemente care confirmă importanța comunei Creaca de-a lungul istoriei. Deși dispune de bogate resurse ale subsolului, cărbune la Lupoaia, nisipuri cuarțoase la Borza, calcare aflate în exploatare la Prodănești, activitatea principală ca ramură a comunei rămâne agricultura.
Comuna Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/310738_a_312067]
-
pe structura Orchestrei Crișana, orchestră profesională cu o tradiție de peste 50 de ani. Încă de la începuturi, orchestra a avut ca obiectiv prelucrarea cântecului popular. În prezent Ansamblul Profesionist "Crișana" este printre primele ansambluri folclorice din țară. Soliștii Ansamblului sunt Cornel Borza, Leontin Ciucur, Luminița Tomuță, Viorica Bradea, Cornelia Covaciu, Voichița Mihoc, Felicia Costin și "Floricile Bihorului": Florica Duma, Florica Ungur, Florica Zaha, Florica Bradu, iar instrumentiștii cei mai cunoscuți sunt Gheorghe Rada, Stângaciu, Mitică Negrean, Adi Miclăuș, Liviu Butiu și Petre
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
mărturiile arheologice care confirmă existența unui cimitir săsesc în localitate care a fost datat încă de la mijlocul secolului al XII-lea, perioadă cunoscută a fi primul val al colonizării sașilor în Transilvania. Ca urmare, teutonii s-au stabilit în ""Terra Borza"" (Țara Bârsei), ei având inițial doar dreptul de ridicare al fortificațiilor din lemn și de pământ. Cum în Europa Occidentală astfel de fortificații erau deja de domeniul trecutului și cum probabil au construit fortificația direct din piatră, Andrei al II
Cetatea Feldioarei () [Corola-website/Science/326754_a_328083]
-
localizată la Nu se cunoaște data exactă când a fost descoperită peștera. Cea mai veche mențiune asupra peșterii este făcută de A. Szirtfi în 1847. K. F. Peters și A. Schmidl dau primele informații științifice în 1861, respectiv 1863. Al. Borza studiază repartiția florei și fenologia vegetației din pereții avenului, Emil Racoviță (1927) cercetează formațiunile de gheață iar V. Pușcariu (1934) face o prezentare științifică și turistică. "Rezervațile" Ghețarului sunt explorate de-abia în 1947 de Maxim Pop și Mihai Șerban
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
este un roman realist magic scris de Mihail Sadoveanu și publicat în noiembrie 1934 de către Editura Cartea Românească din București. Romanul prezintă încercarea de apărare a unei păduri vrăjite (codrul Borzei) în fața amenințării de a fi tăiată pentru a acoperi datoriile unei familii de boieri nevrednici, care irosiseră agoniseala mai multor generații. Autorul pune în opoziție tradiționalismul și cumpătarea lumii satului românesc cu lăcomia civilizației capitaliste orientată numai către profit. Tulburarea
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
Autorul pune în opoziție tradiționalismul și cumpătarea lumii satului românesc cu lăcomia civilizației capitaliste orientată numai către profit. Tulburarea liniștii patriarhale de către mașinile „nemțești” produce o răzvrătire nu numai a oamenilor locului, ci și a naturii. Moșia Necșeni și pădurea Borzei din zona Vasluiului au fost stăpânite de generații întregi de boierii din familia Mavrocosti. Ei erau străini de aceste meleaguri, fiind urmașii unui crescător de oi nomad pe nume Costea Negru. Sosiți în Moldova, Mavrocosteștii ar fi slujit întâi la
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
cunoscuseră în timpul Primului Război Mondial, când Bernard fusese membru al Misiunii Militare Franceze conduse de generalul Henri Mathias Berthelot, iar prințul Mavrocosti condusese două baterii de obuziere în bătăliile de la Mărăști și Mărășești. Inginerul Bernard îi propune prințului Mavrocosti să vândă pădurea Borzei de lângă Necșeni, "„acea rezervă a pădurilor vasluiene (...) cu desimile ei înfricoșate, cu râpile țesute de spinării și străpunse numai de dihănii prin tuneluri șerpuite; cu meandrele pârâului Borzei, cu tăurile mistreților, cu poienile căprioarelor, cu refugiile celor din urmă castori
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
Mărăști și Mărășești. Inginerul Bernard îi propune prințului Mavrocosti să vândă pădurea Borzei de lângă Necșeni, "„acea rezervă a pădurilor vasluiene (...) cu desimile ei înfricoșate, cu râpile țesute de spinării și străpunse numai de dihănii prin tuneluri șerpuite; cu meandrele pârâului Borzei, cu tăurile mistreților, cu poienile căprioarelor, cu refugiile celor din urmă castori și a celor din urmă ierunci și cucoși sălbatici”". Propunerea nu are la bază doar prietenia, ci vine mai ales din convingerea că din lemnul Borzei "„se pot
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
meandrele pârâului Borzei, cu tăurile mistreților, cu poienile căprioarelor, cu refugiile celor din urmă castori și a celor din urmă ierunci și cucoși sălbatici”". Propunerea nu are la bază doar prietenia, ci vine mai ales din convingerea că din lemnul Borzei "„se pot scoate multe milioane”". Sosit la Necșeni în 24 iunie 1927, Bernard reușește să-l convingă pe prinț să semneze un contract prin care inginerul francez primește dreptul de a tăia și vinde frasinii din pădurea Borzei. În aceeași
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
din lemnul Borzei "„se pot scoate multe milioane”". Sosit la Necșeni în 24 iunie 1927, Bernard reușește să-l convingă pe prinț să semneze un contract prin care inginerul francez primește dreptul de a tăia și vinde frasinii din pădurea Borzei. În aceeași noapte (noaptea de Sânziene), pădurarul Neculai Peceneaga "„coborâtor din serii de pădurari”" asistă la un sobor tainic al animalelor și păsărilor care își exprimă îngrijorarea față de planurile de defrișare a pădurii. După semnarea contractului, prințul simte unele mustrări
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
faptului că localnicii refuză să participe la tăierea pădurii, inginerul Bernard este obligat să aducă tăietori de lemne huțuli din Cehoslovacia. Pe lângă opoziția exprimată de oameni sau doar bănuită de francez, se pare că și bătrânul și miticul codru al Borzei se apără de primejdia care-l pândește. Drumurile cărăușilor sunt oprite de evenimente meteorologice stranii sau uneori de fugarul Liță Florea, lucruri de valoare dispar inexplicabil din coliba francezului, inginerului îi trece un glonte „rătăcit” pe la ureche în timpul unei vânători
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]