1,233 matches
-
baza mediei de la bacalaureat; - tehnică dentară (3 ani), cu admiterea pe baza unei probe practice eliminatorii și a mediei de la bacalaureat; l Facultatea de Farmacie (tel. 204 250), cu specializările: - farmacie (5 ani), cu admiterea pe baza unui test-grilă din botanică și chimie organică; - asistență de farmacie (3 ani), cu admiterea pe baza mediei de la bacalaureat. Studiile postuniversitare Învățământul postuniversitar asigură specializarea în domeniu sau extinderea și perfecționarea pregătirii atestate prin diploma de licență. La Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor
Agenda2005-48-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284431_a_285760]
-
instituțiunilor sociale, cu foarte puțină cronologie și biografie (un profesor). 4. Geografia, cuprinzând întreaga istorie a pământului, cu noțiuni de cosmografie și geologie, de geografie fizică, botanică, zoologică, etnografică, politică, și mai cu seamă economică și socială (un profesor). 5. Botanica, zoologia și mineralogia, cu aplicațiuni practice, mai cu seamă la agricultură (un profesor). 6. Fizica descriptivă, mecanica și chimia, cu aplicațiuni practice mai cu seamă la industrie. Descrierea principalelor producte manufacturate (un profesor). 7. Aritmetica, algebra și geometria elementară, cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
iar În basmul Tipăruș o Împărăteasă găsește un bob de piper În casă și rămâne bortoasă. S-a ținut copilu' noo ani dă zile În burtă Încinsă cu noo cercuri dă fier. Sim. FI. Marian arată În capitolul Piperiul din Botanică românească că, În povești și tradițiuni populare, apar adesea voinici isteți și renumiți, hoți vestiți, care n-au mărturisit În ce constă puterea lor. Nimeni nu l-a putut răpune, până ce el n-a spus fiicei craiului de Baia-Mare În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
al Școlii de la Trei Ierarhi și-i are ca profesori între alții pe Eftimie Murgu și Gheorghe Asachi. Face studiile superioare la Academia Mihăileană, pe care le continuă timp de patru ani în Franța, fiind preocupat de agricultură, viticultură, sericicultură, botanică, chimie și economie politică. Reîntors în Moldova cu o pregătire temeinică și multilaterală, pune bazele primelor cursuri de agronomie în învățământul superior românesc la Academia Mihăileană (1842). În perioada 1848-1857, va fi, sub protecția lui Ion Ghica, director al Școlii
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
biodegradată de către unii fungi imperfecți ca Aspergillus, Penicillium și Pullullaria [87]. O mențiune specială privind rezistența foulingului biologic, se referă la simbioza ce poate fi realizată în cadrul acestuia, între ciuperci și alge. Este vorba de un caz tipic pe care botanica îl cunoaște sub numele de lichen; după părerea noastră, lichenii constituie o formă incipientă, primitivă de biocenoză, extrem de strânsă, de la celulă la celulă (algă și, respectiv, ciupercă), fapt ce conferă acestei asociații, prin anularea reciprocă a efectelor redox specifice autotrofiei
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
al fiecărui organ vegetativ, fără a se lua în atenție structura plantulelor, trecerea de la structura primară la cea secundara a organelor axiale, histogeneza limbului foliar. Structura generală a organelor vegetative la plantele medicinale este prezentată în mai toate tratatele de botanică generală, morfologie și anatomie vegetală, în care sunt date ca exemple și specii din genul Salvia atunci când se detaliază alcătuirea diferitelor țesuturi. Dintre acestea, menționăm pe cele publicate de Sárkány și Szalai (1964), Esau (1969), Fahn (1982), Robert și Catesson
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
E., BRANDT W., 1922 Lehrbuch der Pharmakognosie, Springer Verlag, Berlin 30. GORENFLOT R., 1994 Biologie vegetale. Plantes superieures. 1. Appareil vegetatif, (ed. 4), Ed. Masson, Paris 31. GOSTIN I., TOMA C., 2000 Seedling anatomy in Hyssopus officinalis L, Acta Horti Botanici Bucurestiensis, voi. 28: 5-15 32. GOSTIN I., TOMA C., 2000 Date de ordin histo anatomic referitoare la Chrysanthemum balsamita L., Lucr. șt. Univ. agron. și med. vet. lași, ser. Hortic, 43: 33. GRIMM A. H., 1904Beitrage zur vergleichenden Anatomie der
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
ordin histo anatomic referitoare la Chrysanthemum balsamita L., Lucr. șt. Univ. agron. și med. vet. lași, ser. Hortic, 43: 33. GRIMM A. H., 1904Beitrage zur vergleichenden Anatomie der Compositenblater, Diss., Kiel (cf. Metcalfe și Chalk, 1972) 34. GRINȚESCU I., 1985 Botanica (ed. II), Ed. șt. și Encicloped., București 35. GUPTA M. L, BHAMBIE S., 1980 Foliar appendages in certain species of Salvia L, Folia geobot. et phytotaxon., 15, 1: 95 100 36. GUTTENBERG H., VON, 1940 Der primare Bau der Angiospermenwurzel
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
vameșul se urcă într-un arbore (un sicomor), ca să-L vadă pe Iisus, iar Iisus blestemă tot un arbore (un smochin). Acest concept este prezent în Evanghelia de la Matei, în capitolul 1, în genealogia Mântuitorului (arborele genealogic). Dendrologia (parte a botanicii care se ocupă cu studiul arborilor) are și ea eroii ei. Arborele cu cea mai mare circumferință de pe pământ este Arborele din Tule, care are o circumferință de 54 m și o înălțime de 46 m. El se află în
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
a încercat să se opună desfășurării experimentului până la confirmarea telefonică privind legalitatea acestuia din partea reprezentanților Comisiei Electorale Centrale. Experimentul a avut o receptivitate destul de ridicată la nivelul alegătorilor, majoritatea fiind dispuși să completeze buletinele de vot. În cazul secțiilor de la Botanică și Râșcani, cu precădere alegătorii mai în vârstă, preponderent vorbitori de limbă rusă, nu și-au manifestat disponibilitatea de a participa. Chiar dacă pe fiecare buletin au existat explicații detaliate privind regula de vot, majoritatea alegătorilor au cerut informații suplimentare, apelând
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
cunoscute prin prezentările realizate în revistele de biologie, geografie, geologie sau în cadrul unor sinteze apărute pe plan național. O contribuție deosebită la cunoașterea acestor rezervații au adus-o naturaliștii în cadrul celor 10 Consfătuiri de geobotanică (19581970), organizate de secția de Botanică a Societății de Științe Biologice, sub directa îndrumare a prof. I.T. Tarnavschi, apoi activitățile de cercetare și ocrotire realizate de colectivul Muzeului de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, condus cu dăruire și pasiune de prof. dr. M. Băcescu, membru al Academiei Române
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
CERCETĂRILOR AMPELOGRAFICE PE PLAN MONDIAL Ampelografia a fost introdusă ca știință în anul 1661 de către Philip Iacob Sachs. Descrierea ampelografică a soiurilor de viță de vie s-a desfășurat un timp îndelungat în cadrul altor științe, cum au fost științe naturii, botanica, științele aplicate la agricultură. De la descrieri simple, bazate pe observații întâmplătoare, la descrieri din ce în ce mai complexe și mai complete bazate pe argumente științifice, de la preocupări individuale, izolate la cercetări colective și colaborări internaționale, ampelografia a evoluat continuu, dezvoltându-se în permanență
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
î.e.n.), citat de Ch. Tallavignes (1910) cum că acesta cunoștea toate soiurile care se cultivau, Aristotel (384 - 322 î.e.n.), care a semnalat pentru prima dată existența soiurilor de viță de vie fără semințe, Teofrast (372 - 287 î.e.n.), considerat părinte al botanicii, acesta fiind preocupat mai mult de agrotehnica viței de vie, dar deținând cunoștiințe vaste despre variabilitatea materialului semincer (de înmulțire) al viței de vie, existența unor variații mugurale privind culoarea, calitatea, precum și alte caractere sau însușiri. Studii mai numeroase și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
autorilor din această perioadă, cu preocupări în domeniul ampelografiei, fac referiri fie la soiuri deja cunoscute, fie au adăugat alte câteva soiuri noi, fără însă a le descrie. Rezultate ampelografice deosebite se înregistrează la începutul secolului al XVIII-lea, după ce Botanica își pune la punct bazele sistematice datorită lucrărilor lui M. Malpiglii, P. Magnol, J. Ray, aplicate în practică de Tournefort (1700) și desăvârșite de C. Linée (1753), iar mai târziu de A.L. Jessieu (1789) în lucrarea sa "Geneza planetarum
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
al Școlii de la Trei Ierarhi și-i are ca profesori între alții pe Eftimie Murgu și Gheorghe Asachi. Face studiile superioare la Academia Mihăileană, pe care le continua timp de patru ani în Franța, fiind preocupat de agricultură, viticultura, sericicultura, botanica, chimie și economie politica. Reîntors în Moldova cu o pregătire temeinică și multilaterala, pune bazele primelor cursuri de agronomie în învățământul superior românesc la Academia Mihăileană (1842). În perioada 1848-1857, va fi, sub protecția lui Ion Ghica, director al Școlii
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și carantinele impuse pentru prevenirea declanșării epidemiilor. Avicenna adoptă teza antimistică a răspândirii bolilor datorită poluării aerului și încearcă să găsească explicații materiale ale propagării infecțiilor. Descrie detaliat simptomele bolilor, comentând istoria naturală a evoluției bolii, pe considerente transpolate din botanică. Încercarea de a defini noțiuni de fiziologie, patologie și igienă ca metode de tratament transformă canonul în manual al medicinei pentru universitățile din Louvain și Montpellier (până în anul 1650). Descrie igiena ca metodă de protejare a diferitelor părți ale corpului
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
1480 activează în Academia neoplatonică a artiștilor, poeților și filosofilor din Florența. Enigma celor 1400 de grame ale creierului lui Leonardo, capabil să acumuleze cunoștințe și să realizeze progrese în domeniile matematicii, picturii, sculpturii, arhitecturii, muzicii, ingineriei, geologiei, cartografiei, anatomiei, botanicii și zoologiei, rămâne nedezlegată. Este descris de contemporanul său Vasari 12 ca un om de o rară frumusețe, de infinită grație, puternic și generos, cu o neliniște creatoare permanentă. Leonardo ilustrează conceptul spiralogic al dorinței înnăscute a omului de a
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Beagle în portul Falmouth, Cornwall, la 2 octombrie 1836, Darwin, în vârstă de 29 de ani, era deja o celebritate. Primul lucru pe care-l face este să îl întâlnească pe John Stevens Henslow 59, mentorul său în geologie și botanică, căruia îi împărtășește ideile sale. Cu ajutorul lui Charles Lyell 58 și Richard Owen60, realizează completarea scheletului de mamut, de hipopotam, păsări și diferite animale din Galapagos, din care adusese fragmente. Publicațiile Journal and Remarks și The Voyage of the Beagle
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
un microscop cu care examinează cu atenție diferite plante, devenind obsedat de ceea ce vede. Observă că plantele privite prin microscop au structuri asemănătoare și trage concluzia că fiecare plantă este un agregat de celule individuale și independente. Numit profesor de botanică la Universitatea din Jena, publică prima carte cu titlul Contribuții la fitogeneză (1838), în care, împreună cu Schwann, afirmă că organismul plantelor este format din celule individuale. Această descoperire are o importanță care poate fi asemuită cu teoria atomică în chimie
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
fiind în număr de 24, și abia în 1956 eroarea este corectată și se ajunge la adevărata cifră de 23 cromozomi incluzând perechea XY. Barbara McClintock (1902-1992), citogeneticiană, laureată a Pemiului Nobel în 1983 pentru fiziologie și medicină. După ce studiază botanica la Cornell University, cercetează citogenetica porumbului, schimbarea cromozomilor de-a lungul reproducerii porumbului, dezvoltând tehnici microscopice de vizualizare. Descoperă recombinarea genetică în timpul miozei (prin care cromozomii "schimbă" informații), dar și transpoziția, adică transferul de gene de la un loc la altul
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Cu excepția lui Shakespeare 30 și Spinoza nu recunosc un al treilea om care să mă fi influențat atât de mult", iar August Strindberg 89 scria: "Linnæus este al doilea Adam, ca importanță, și un poet care, întâmplător, se ocupă de botanică". Format la Universitatea Uppsala, la vârsta de 31 de ani publică prima ediție a renumitei sale cărți Systema Naturae ("Sistemul naturii"), după care este numit profesor de botanică și devine unul din cei mai apreciați oameni de știință din Europa
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
doilea Adam, ca importanță, și un poet care, întâmplător, se ocupă de botanică". Format la Universitatea Uppsala, la vârsta de 31 de ani publică prima ediție a renumitei sale cărți Systema Naturae ("Sistemul naturii"), după care este numit profesor de botanică și devine unul din cei mai apreciați oameni de știință din Europa. Carl von Linné A fost toată viața un pasionat al excursiilor în care studia flora și fauna locului, o recolta și o clasifica. Cunoaștea limbile latină, suedeză, ebraică
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de medic la vârsta de 28 de ani, pentru o teză despre cauza malariei. Începe să clasifice plantele achiziționate în excursiile sale conform sistemului Joseph Pitton de Tournefort 90. Studiază sexualitatea plantelor cu Sebastian Vaillant 91. Își îmbogățește cunoștințele de botanică citind cu asiduitate și începe de timpuriu să scrie cărți despre: Praeludia Sponsaliorum Plantarum, Genera Plantarum și Critica Botanica. Ține conferințe publice și obține finanțări cu care întreprinde expediții. Studiază planta Campanula serpyllifolia, denumită ulterior, ca un omagiu adus botanistului
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
în excursiile sale conform sistemului Joseph Pitton de Tournefort 90. Studiază sexualitatea plantelor cu Sebastian Vaillant 91. Își îmbogățește cunoștințele de botanică citind cu asiduitate și începe de timpuriu să scrie cărți despre: Praeludia Sponsaliorum Plantarum, Genera Plantarum și Critica Botanica. Ține conferințe publice și obține finanțări cu care întreprinde expediții. Studiază planta Campanula serpyllifolia, denumită ulterior, ca un omagiu adus botanistului, Linnaea borealis. În Flora Lapponica descrie 534 de specii de plante pe care le clasifică, de astă dată, după
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
serpyllifolia, denumită ulterior, ca un omagiu adus botanistului, Linnaea borealis. În Flora Lapponica descrie 534 de specii de plante pe care le clasifică, de astă dată, după propria sa taxonomie, cea a "nomenclaturii binominale"; cartea este considerată una din capodoperele botanicii. Este înnobilat în 1758. În Systema Naturae, Fundamenta Botanica, Bibliotheca Botanica și Genera Plantarum descrie 935 de plante. În Hortis Cliffortianus descrie în detaliu forma frunzelor. Desenele frunzelor studiate de Carl von Linné De la prima ediție a Systema Naturae (în
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]