399 matches
-
fost prima dată raportată de către preotul by Father Acuña în anul 1639. Dar declarația părintelui Roman a fost prea puțin crezută până când a fost verificată, în 1756, de către "Comisia Yturriaga și Solano". În 1800 savantul german Alexander von Humboldt și botanistul francez Bonpland Aimé au explorat râul. În 1924-1925 Alexander H. Rice Jr. a condus expediția de la Universitatea Harvard, el a călătorit până la Orinoco, a traversat canalul Casiquiare, și a coborât spre Rio Branco la Amazon lângă Manaus. A fost prima
Canalul Casiquiare () [Corola-website/Science/322017_a_323346]
-
resembles that of a Negro"), care fusese publicat în 1818. Însă observațiile lui Wells se limitau doar la specia umană și numai la anumite caracteristici. Când Darwin și-a dezvoltat teoria, a fost influențat de "sistemul natural" de clasificare al botanistului elvețian Augustin Pyramus de Candolle (1778 - 1841) care punea accentul pe competiția dintre diversele specii care intră in concurență. Scoțianul Patrick Matthew (1790 - 1874) a scris, în 1831, o carte rămasă un timp necunoscuta: "Naval Timber & Arboriculture", unde susține că
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
pentru a contribui la formarea a două particule de apă. Astfel, Avogadro a putut oferi estimări mai exacte ale masei atomice a oxigenului și a diverselor altor elemente, și a făcut o distincție clară între molecule și atomi. În 1827, botanistul englez Robert Brown a observat că particulele de praf din interiorul granulelor de polen plutind în apă se agită în mod constant fără vreun motiv aparent. În 1905, Albert Einstein a teoretizat că această mișcare browniană este cauzată de ciocnirile
Teoria atomică () [Corola-website/Science/337522_a_338851]
-
212 locuitori, dintre care 866 români, 216 maghiari, 100 țigani și 30 evrei. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 920 greco-catolici, 115 reformați, 111 romano-catolici, 33 ortodocși, 30 mozaici și 3 adventiști. Aici s-a născut în anul 1881 botanistul Erasmus Gyula Nyárády. Orașul Ungheni este înfrățit cu următoarele localități:
Ungheni, Mureș () [Corola-website/Science/299240_a_300569]
-
alături de care a condus multe dintre expedițiile sale științifice. După anularea călătoriei în jurul lumii planificată de căpitanul Nicolas Baudin și la care fusese invitat în mod oficial să participe, Humboldt părăsește Paris pentru a merge la Marsilia împreună cu Aimé Bonpland, botanistul desemnat pentru respectiva experidiție, în speranța că de a i se alătura lui Napoleon Bonaparte în Egipt. Aflați în imposibilitatea de a găsi un mijloc de transport, cei doi aleg drept destinație Madridul, unde ministrul Don Mariano Luis de Urquijo
Ploaia de stele (roman) () [Corola-website/Science/327448_a_328777]
-
furtună cu grindină care i-a rupt săgeata principală a coronamentului, brațul din partea nordică, precum și ramurile din celelalte brațe. În 1953 a fost segmentat, curățat și dezinfectat, trunchiul fiind legat cu cercuri metalice și brațele sprijinite pe console. La inițiativa botaniștilor Mandache Leocov și Ionel Lupu au urmat alte două tratamente, în 1990 și 2014, respectiv. Teiul supraviețuiește astăzi grație unui fenomen biologic rar, care a permis unor rădăcini adventive să crească prin interiorul trunchiului și să pătrundă în pământ. Arborele
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
O mare sărbătoare neoficială este și ziua Sfântului Nicolae, o sărbătoare pentru copii, și, la Liège, pentru studenți. Înflorirea Europei Occidentale în secolul al XVI-lea a fost bazată și pe lucrările cartografului Gerardus Mercator, ale anatomistului Andreas Vesalius, ale botanistului Rembert Dodoens și ale matematicianului Simon Stevin printre cei mai influenți oameni de știință. Chimistul Ernest Solvay și inginerul Zenobe Gramme (École Industrielle de Liège) sunt cunoscuți pentru procesul Solvay și, respectiv, dinamul Gramme, dezvoltate în anii 1860. Bachelita a
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
octombrie 1821, savantul a fost ales corespondent al „Academiei de Stiinte” în secțiunea medicină și chirurgie. Câteva lucrări ale marelui savant: [[Categorie:Nașteri în 1740]] [[Categorie:Nașteri pe 26 aprilie]] [[Categorie:Decese în 1826]] [[Categorie:Decese pe 4 august]] [[Categorie:Botaniști cu abreviere de autor]] [[Categorie:Biologi ai secolului al XVIII-lea]] [[Categorie:Biologi ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Medici ai secolului al XVIII-lea]] [[Categorie:Medici ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Micologi]]
Jean-Jacques Paulet () [Corola-website/Science/337286_a_338615]
-
important pentru știință în primul rând în complexul de fenomene care se datoresc prezenței gheții și structurii generale a peșterii: morfogeneză și evoluția formațiunilor de gheață, stratificarea masivului de gheață etc. Avenul, prin flora sa variată, diferențiată pe nivele, oferă botaniștilor un interesant și permanent teren de cercetare. Fauna cavernicolă este săracă, cel mai de seamă reprezentant fiind Pholeuon proserpinae glaciale Jeann. În gheața peșterii s-a descoperit un schelet aproape întreg de Rupicapra. Peștera este amenajată și are corp de
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
locurile unde cădeau perpendicular razele Soarelui la solstițiu cu obelsicuri asemănătoare (numiți "stâlpi de priponire a Soarelui"). Construcții asemănătoare a descoperit în largul insulelor Bahamas scafandrul italian R. Rola în anii 1970. În 1970, o echipă ONU de experți (antropologi, botaniști, geologi, etnografi) au studiat în Canare tribul guanchos-ilor - băștinați de 1,8 - 2 m înălțime, cu piele albă și păr blond și ochi albaștri. Motivele decorative de pe ceramica din Canare este tot discul solar cu 16 raze care apare în
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
din Montpellier. Alphonse a continuat lucrările tatălui său. Ca copil, Augustin sa bucurat de școală și după absolvirea ei, a început un studiu de medicină la "Collège Calvin" (fostul "Collège de Genève", fondat de Jean Calvin) sub tutela teologului și botanistului elvețian Jean-Pierre Étienne Vaucher (1763-1841) care l-a încurajat pe tânărul student să-și concentreze atenția în principal pe botanică. A terminat studiile sale la Paris, unde a găsit primul loc de muncă într-un ierbar din oraș. Acolo a
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
Strada Candolle în Paris amintește de el. [[Categorie:Nașteri în 1778]] [[Categorie:Nașteri pe 4 februarie]] [[Categorie:Decese în 1841]] [[Categorie:Decese pe 9 septembrie]] [[Categorie:Biologi ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Medici ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Botaniști cu abreviere de autor]] [[Categorie:Botaniști elvețieni]] [[Categorie:Briologi]] [[Categorie:Micologi]] [[Categorie:Pteridologi]] [[Categorie:Membri ai Academiei Franceze de Științe]] [[Categorie:Membri străini ai Royal Society]] [[Categorie:Membri ai Academiei Prusace de Științe]] [[Categorie:Membri corespondenți ai Universității de Stat
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
el. [[Categorie:Nașteri în 1778]] [[Categorie:Nașteri pe 4 februarie]] [[Categorie:Decese în 1841]] [[Categorie:Decese pe 9 septembrie]] [[Categorie:Biologi ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Medici ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Botaniști cu abreviere de autor]] [[Categorie:Botaniști elvețieni]] [[Categorie:Briologi]] [[Categorie:Micologi]] [[Categorie:Pteridologi]] [[Categorie:Membri ai Academiei Franceze de Științe]] [[Categorie:Membri străini ai Royal Society]] [[Categorie:Membri ai Academiei Prusace de Științe]] [[Categorie:Membri corespondenți ai Universității de Stat din Sankt Petersburg]] [[Categorie:Membri ai
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
papas" și "papa". Pius a trimis o parte din cartofi cardinalului Olandei și prefectului spaniol De Mons în Hainaut, Filip de Silvry, care era și el bolnav. Câțiva tuberculi obținuți prin înmulțire au ajuns la grădina botanică din Viena, potrivit botanistului Carolus Clusius, care era custode al acestei grădini din 1573. În 1576 publică "Rariorum aliquot stirpium per Hispanias observatarum historia" și în 1601 "Rariorum plantarum historia" în care descrie planta. Botanistul englez William Turner (decedat în 1568) nu cunoștea cartoful
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
înmulțire au ajuns la grădina botanică din Viena, potrivit botanistului Carolus Clusius, care era custode al acestei grădini din 1573. În 1576 publică "Rariorum aliquot stirpium per Hispanias observatarum historia" și în 1601 "Rariorum plantarum historia" în care descrie planta. Botanistul englez William Turner (decedat în 1568) nu cunoștea cartoful, deși călătorise prin toată Europa. Primul englez care scrie despre cartofi este John Gerard, care, în 1596-97, îl descrie în lucrarea sa "Great Herball, or Generall Historie of Plantes" sub denumirea
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
să fi găsit cartofi și să îi fi plantat, potrivit lui Salaman. Tot Salaman consideră că în Irlanda cartoful a fost introdus în perioada 1586-1588, dar nu adus de Francis Drake. După John Gerard primul care a descris cartoful a fost botanistul elvețian Gaspard Bauhin. Acesta, în 1596, în lucrarea sa "Pinax theatri botanici" a dat cartofului denumirea de "Solanum tuberosum", denumire preluată de Carl Linné în sistematica sa. În 1620, în lucrarea sa "Promos", Gaspard Bauhin completează denumirea cartofului în "Solanum
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
pentru modul cum a pătruns marele pictor în circuitul valorilor europene. „Stejarul lui Andreescu” încă mai rezistă vremurilor și se găsește în parcul Crâng din Buzău. El se află în partea stângă cum se merge spre obelisc dinspre poarta Crângului. Botaniști și iubitori de natură îl îngrijesc pentru a-i prelungi viața. Articole biografice
Ion Andreescu () [Corola-website/Science/297784_a_299113]
-
(n. 31 mai 1718, Querfurt - d. 5 ianuarie 1790, Regensburg) a fost un teolog luteran german precum unul di cei mai faimoși botaniști, micologi, entomologi, ornitologi, inventatori și scriitori științifici din secolul al XVIII-lea. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Schaeff.. Fiul arhidiaconului Johann Christoph Schäffer a urmărit școala primară la Querfurt și Glaucha, astăzi suburbie de Halle, apoi liceul din
Jacob Christian Schäffer () [Corola-website/Science/335208_a_336537]
-
1901 "La Botanica in Italia". În anul 1915, omul de știință s-a retras din posturile universitare pentru a avea timp pentru finalizarea marii lui opere "Sylloge fungorum omnium hucusque cognitorum" (24.000 de pagini). El a cooperat cu mulți botaniști și micologi renumiți, între alții cu Antonio Baldacci (1867-1950), Giacomo Bresadola sau cu zoologul Alessandro Pericle Conte Ninni (1837-1892), împreună cu care a publicat ziarul "Commentario della Fauna, Flora e Gea del Veneto e del Trentino" deja în 1867. Saccardo a
Pier Andrea Saccardo () [Corola-website/Science/337242_a_338571]
-
România, chiar dacă au caracter istoric, toate exemplarele fiind colectate în diferite localități din România. La Universitatea din Strasbourg se păstrează un ierbar cu specimene din România, recoltate, în majoritate, între 1830 și 1910, la care au contribuit aproape 40 de botaniști. Marcel Brândză a contribuit și el cu plante recoltate în perioada 1921-1929.
Marcel Brândză () [Corola-website/Science/308545_a_309874]
-
fi digerata și pentru oameni este un laxativ. Populația Seri, care utilizau aproape orice plantă comestibila de pe teritoriul lor,nu foloseau boabele în alimentația zilnică, numai în cazuri excepționale. Cu toate că denumirea plantei este "Simmondsia chinensis", Jojoba nu provine din Chină; botanistul Johann Heinrich Friedrich Link, inițial a numit speciile "Buxus chinensis", după interpretarea greșită a denumirii colecției lui Thomas Nuttall "Calif" că "Chină". Jojoba a fost redenumită în "Simmondsia californica",dar normele solicitau utilizarea epitetului original. Denumirea generală și pronunția este
Jojoba () [Corola-website/Science/322995_a_324324]
-
aceeași zi unui alt tei bătrân (460 ani) din Grădina Copou, aflat în spatele Muzeului Literaturii. Ulterior tratamentului, la 15 iunie 2014, inițiatorii demersului au comemorat teiul în cadrul unui eveniment public la care au participat intelectuali precum scriitorul Liviu Antonesei și botanistul Mandache Leocov, alături de inginerul silvic Ionel Lupu și alți membri ai publicului interesat. Primarul Gheorghe Nichita nu a delegat niciun participant din partea municipalității la comemorare. Ulterior, inițiatorii evenimentului au acuzat Primăria Iași că și-ar fi asumat inițiativa tratării teiului
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
bazate pe aceeași argumentație și propuse în același an în care primăria a suferit un scandal de imagine în urma tăierii aliniamentului de tei din centrul orașului, au fost contestate vehement de societatea civilă. Numeroși intelectuali și personalități culturale locale, alături de botaniști precum Mandache Leocov și Ionel Lupu, au argumentat în favoarea păstrării vegetației înalte a parcului și au solicitat găsirea unei locații alternative pentru parcarea subterană. După numeroase dezbateri și contestații legale înainte de grupări civice precum Asociația Dendro-Ornamentală "Anastasie Fătu" Iași, Grupul
Esplanada Teatrului Național din Iași () [Corola-website/Science/336365_a_337694]
-
inexact, căci se susține de ex. că evreii nu s-au bucurat în România pîn-acuma de nici un drept, pe când noi știm din contra că s-au bucurat de toate, afară de unul. Partea literară a primului număr e o monografie a botanistului M. I. Schleiden, tradusă în românește. În această monografie ni se spune că evreii sânt și rămân cel mai remarcabil popor, cu drept cuvânt "poporul ales al lui Dumnezeu" și alte... cestiuni de apreciație! Acest studiu cuprinde următoarea mărturisire: Evreii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
anticităței mai tîrzie: Pliniu, Quintilian, Tacit, Juvenal și mulți alții. Același sentiment trăi mai târziu în toate popoarele romanice și germanice; la ce atrocități au dus e îndestul zugrăvit cu culori vii în cunoscuta scriere volantă a lui Schleiden. Scrierea botanistului creștin mi se arată de cătră amicii d-lui Graetz ca un luminos prototip. Din nefericire d. Schleiden n-a scăpat de soarta comună. a tuturor naturaliștilor, diletanți în istorie: arată o respectabilă sârguință de compilator, dar o deplină lipsă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]