9,865 matches
-
PG XLIV, col. 369BC. footnote>. Harul primit la Botez devine lucrător doar în măsura împlinirii poruncilor sfinte și primitorul trebuie să se angajeze și în stăruința pentru sporirea harului, darurile Botezului trebuind cultivate și desăvârșite prin voința liberă a omului. Botezul a curățit caracterul de păcat al poftei noastre obișnuite cu păcatul, dar ne-a lăsat nouă dezrădăcinarea totală a ei, în mod treptat, lucru pentru care am primit puterea la Botez, prin sălășluirea lui Hristos în noi. Dumnezeu respectă libertatea
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
trebuind cultivate și desăvârșite prin voința liberă a omului. Botezul a curățit caracterul de păcat al poftei noastre obișnuite cu păcatul, dar ne-a lăsat nouă dezrădăcinarea totală a ei, în mod treptat, lucru pentru care am primit puterea la Botez, prin sălășluirea lui Hristos în noi. Dumnezeu respectă libertatea omului, nu o violentează, și nici nu acționează în locul lui, subminându-i demnitatea și voința spre bine. Dumnezeu dăruiește harul Său doar în măsura în care omul voiește și își deschide sufletul spre a
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
lui Hristos în noi. Dumnezeu respectă libertatea omului, nu o violentează, și nici nu acționează în locul lui, subminându-i demnitatea și voința spre bine. Dumnezeu dăruiește harul Său doar în măsura în care omul voiește și își deschide sufletul spre a-l primi. Botezul ne dă toată puterea de a nu mai păcătui, însă nu ne ia libertatea care ne-ar face incapabili de păcat. Se cade „să întoarcem sporită comoara, pe care am primit-o când am venit pe lume. Și pentru că toți
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
pentru puțin, mult se va da, răsplătind cu cele cerești în locul celor pământești, cu cele veșnice în locul celor vremelnice”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre înțelesul numelui de creștin, PSB, vol. 30, pp. 442-443. footnote>. Moartea față de păcat, săvârșită în Botez, se prelungește în viața duhovnicească prin efortul depus pentru despătimire și cultivarea virtuților, activând energiile divine așezate în suflet prin botez. Botezul nu ne oferă desăvârșirea sau îndumnezeirea finală, fără participarea activă a credinciosului, ci ea ne deschide calea spre
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Grigorie de Nyssa, Despre înțelesul numelui de creștin, PSB, vol. 30, pp. 442-443. footnote>. Moartea față de păcat, săvârșită în Botez, se prelungește în viața duhovnicească prin efortul depus pentru despătimire și cultivarea virtuților, activând energiile divine așezate în suflet prin botez. Botezul nu ne oferă desăvârșirea sau îndumnezeirea finală, fără participarea activă a credinciosului, ci ea ne deschide calea spre aceasta. E limpede că schimbarea vieții noastre dobândită prin Botez „nu-i propriu-zis o schimbare, dacă noi rămânem tot în starea
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
de Nyssa, Despre înțelesul numelui de creștin, PSB, vol. 30, pp. 442-443. footnote>. Moartea față de păcat, săvârșită în Botez, se prelungește în viața duhovnicească prin efortul depus pentru despătimire și cultivarea virtuților, activând energiile divine așezate în suflet prin botez. Botezul nu ne oferă desăvârșirea sau îndumnezeirea finală, fără participarea activă a credinciosului, ci ea ne deschide calea spre aceasta. E limpede că schimbarea vieții noastre dobândită prin Botez „nu-i propriu-zis o schimbare, dacă noi rămânem tot în starea în
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
despătimire și cultivarea virtuților, activând energiile divine așezate în suflet prin botez. Botezul nu ne oferă desăvârșirea sau îndumnezeirea finală, fără participarea activă a credinciosului, ci ea ne deschide calea spre aceasta. E limpede că schimbarea vieții noastre dobândită prin Botez „nu-i propriu-zis o schimbare, dacă noi rămânem tot în starea în care am fost. Despre cel ce rămâne același, nu știu cum s-ar putea crede, că a devenit alt om, câtă vreme în el nu s-a schimbat nici una din
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
bune. Altfel, Eu nu recunosc în tine icoana ființei Mele»”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De Oratione dominica, PG XLIV, col. 1144A, 1148C. footnote>. Cel ce nu-și stinge dorința de a păcătui este ca și cum nu a trecut prin apa Botezului Precum vom vedea în citatul următor al Sfântului Grigorie, el precizează că cei ce păcătuiesc, chiar dacă au trecut prin apă, n-au trecut prin apa tainică, însă aceasta poate că ar trebui înțeleasă în sensul că nu au luat, botezându
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
ce păcătuiesc, chiar dacă au trecut prin apă, n-au trecut prin apa tainică, însă aceasta poate că ar trebui înțeleasă în sensul că nu au luat, botezându-se, toată hotărârea de a folosi puterea ce li s-a dat la Botez, pentru a opri pofta să treacă la păcat. Sau, în cazul botezului copiilor, cei din jurul lor nu pun toată sârguința în a-i deprinde să folosească puterea primită în Botez, pentru a nu mai cădea în robia păcatelor<footnote Pr.
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
tainică, însă aceasta poate că ar trebui înțeleasă în sensul că nu au luat, botezându-se, toată hotărârea de a folosi puterea ce li s-a dat la Botez, pentru a opri pofta să treacă la păcat. Sau, în cazul botezului copiilor, cei din jurul lor nu pun toată sârguința în a-i deprinde să folosească puterea primită în Botez, pentru a nu mai cădea în robia păcatelor<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 32, PSB, vol. 29, pp.
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
de a folosi puterea ce li s-a dat la Botez, pentru a opri pofta să treacă la păcat. Sau, în cazul botezului copiilor, cei din jurul lor nu pun toată sârguința în a-i deprinde să folosească puterea primită în Botez, pentru a nu mai cădea în robia păcatelor<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 32, PSB, vol. 29, pp. 63-64. footnote>. „Dar mulți din cei ce au primit botezul tainic, nesocotind învățăturile Legii, au amestecat aluatul vechi
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
a-i deprinde să folosească puterea primită în Botez, pentru a nu mai cădea în robia păcatelor<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 32, PSB, vol. 29, pp. 63-64. footnote>. „Dar mulți din cei ce au primit botezul tainic, nesocotind învățăturile Legii, au amestecat aluatul vechi al păcatului cu viața de după botez și poartă prin faptele lor oastea egipteană cu ei vie și după trecerea prin apă. Căci cel ce s-a îmbogățit prin răpire sau nedreptate, ori
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
în robia păcatelor<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 32, PSB, vol. 29, pp. 63-64. footnote>. „Dar mulți din cei ce au primit botezul tainic, nesocotind învățăturile Legii, au amestecat aluatul vechi al păcatului cu viața de după botez și poartă prin faptele lor oastea egipteană cu ei vie și după trecerea prin apă. Căci cel ce s-a îmbogățit prin răpire sau nedreptate, ori a câștigat vreun pământ oarecare prin jurământ mincinos, sau trăiește cu vreo femeie în
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
prin apă. Căci cel ce s-a îmbogățit prin răpire sau nedreptate, ori a câștigat vreun pământ oarecare prin jurământ mincinos, sau trăiește cu vreo femeie în preacurvie, sau cutează să facă orice altceva din cele ce le făcea înainte de botez, socotește că s-a eliberat din robia păcatelor, rămânând totuși în desfătarea de obișnuințele sale cele rele și după baia botezului, nevăzându-se pe sine spus răilor stăpâni. Un astfel de stăpân sălbatic și furios este patima desfrânării care îmboldește
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
sau trăiește cu vreo femeie în preacurvie, sau cutează să facă orice altceva din cele ce le făcea înainte de botez, socotește că s-a eliberat din robia păcatelor, rămânând totuși în desfătarea de obișnuințele sale cele rele și după baia botezului, nevăzându-se pe sine spus răilor stăpâni. Un astfel de stăpân sălbatic și furios este patima desfrânării care îmboldește gândul robit, cu plăcerile ei ca cu niște bice. Un alt stăpân de felul acesta este lăcomia, care nu lasă nici un
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
tainică, a cărei lucrare pricinuiește tiranilor celor răi pieirea”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise ..., PSB, vol. 29, p. 63. footnote>. Pentru cel ce nu-și înăbușă dorința de a păcătui și nu urmează calea virtuților, apa Botezului rămâne numai apă, pentru unul ca acesta fiind ca și cum încă nu a trecut prin apa tainică a Botezului<footnote Jean-Claude Larchet, Terapeutica bolilor spirituale, traducere de Marinela Bojin, Editura Sofia, București, 2001, pp. 276-278. footnote>. Pentru a se apropia din ce în ce mai
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
PSB, vol. 29, p. 63. footnote>. Pentru cel ce nu-și înăbușă dorința de a păcătui și nu urmează calea virtuților, apa Botezului rămâne numai apă, pentru unul ca acesta fiind ca și cum încă nu a trecut prin apa tainică a Botezului<footnote Jean-Claude Larchet, Terapeutica bolilor spirituale, traducere de Marinela Bojin, Editura Sofia, București, 2001, pp. 276-278. footnote>. Pentru a se apropia din ce în ce mai mult de Dumnezeu și a se uni cu El, omul trebuie să se îndepărteze de cele ce îl
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
în traduceri din engleză sau franceză în limbile naționale africane. O altă afirmare în istoria recentă a creștinismului african este pronunțata și dramatica dezvoltare a bisericilor independente. Cântecele în viața religioasă avea funcții și scopuri diferite: rugăciune, catehism, închinare, nuntă, botez, înmormântare, etc. Odată consimțite de către congregație, aceste melodii erau preluate de coruri sau cantorii bisericilor. Muzica Creștină din secolul al XIX-lea s-a dezvoltat pe continentul Africa în mod gradat, pornind de la stilul European al închinării liturgice introdus de
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
după chipul lui Dumnezeu, dintru început a fost făcut întru asemănarea cu Hristos, pentru ca să poată vedea în El, la vremea cuvenită, Arhetipul său; și de aceea i s-a dat în rai poruncă omului<footnote Sf. Grigorie Palama, Omilie la Botezul Domnului, apud Jean-Claude Larchet, Terapeutica bolilor spirituale..., p. 22. footnote>. Porunca indica omului că nu spre cele sensibile trebuie să-i fie creșterea, sau nu fără Dumnezeu, ci în Dumnezeu și prin Dumnezeu. Părintele Stăniloae menționează în acest sens: nu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
cel care L-a botezat pe Hristos, afirmă despre sine: „Nu sunt vrednic, ca plecandu-ma, să-I dezleg cureaua încălțămintei” (În 1, 27). Deși afirmă de două ori: „Iată Mielul lui Dumnezeu: Cel ce ridică păcatul lumii”, iar după botezul Domnului în Iordan: „Am văzut Duhul coborandu-Se din cer că un porumbel și a rămas peste El”, mărturisește: „Eu trebuie să mă micșorez, iar El trebuie să crească.” Pare nefiresc că un om să dorească să se micșoreze, cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93782_a_95074]
-
se desfășoară în această perioadă, ritualuri de renovare simbolică a lumii, de alungare a spiritelor rele, sau de divinație. A doua zi, de ziua Sfântului Vasile, copii cu sorcove frumos ornate, transmit urări oamenilor mari: Urmează, pe 6 ianuarie, Boboteaza (Botezul Domnului). Este o sărbătoare religiosă. La sfârșitul sfintei liturghii, în această zi, din nou întâlnim diferite obiceiuri: oamenii se stropesc cu apă, unii se aruncă în râuri pentru a aduce „crucea” aruncată de preoți. Ciclul sărbătorilor de iarnă, se încheie
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
precum și un colectiv de autori de bază constant, care îi conferă bună reputație revistei. În acest proaspăt, desi cam întârziat, vorba dnei M.P.,număr al revistei i-am regăsit, cu drag, pe dnele și dnii Preoteasa, Stuparu, Zavati Gardner, Smarandache, Botez, Țene. Pe noi, basarabenii, salvați numai prin limba și neuitare de tăvălugul jugului străin, nu poate să nu ne emoționeze elogiul adus de dl Al. Fl. Tene nemuritoarei limbi române. Mi s-a părut extrem de original și credibil comentariul poetului-matematician
Revista „ Scurt Circuit Oltean ” nr. 15 – 16/2013 -din partea cititorilor – [Corola-blog/BlogPost/93811_a_95103]
-
istoric, marele român contemporan cu noi, Ion Coja. Despre strădania revistei de a-l ține pe cititor la curent cu toate tertipurile care se pun la cale privind înstrăinarea bogățiilor țării - a se vedea interviurile cu și intervențiile dlor Piperea, Botez, Zarnescu-. Extrem de emoționantă reîntâlnirea cu Leons Briedis, poetul leton care a studiat în anii puterii sovietice la Universitatea Chișinău limba „moldoveneasca” și care a fost profund mirat, venind la București, să constate că e aceeași limbă română! Îi mulțumim lui
Revista „ Scurt Circuit Oltean ” nr. 15 – 16/2013 -din partea cititorilor – [Corola-blog/BlogPost/93811_a_95103]
-
270 de pagini, format mare, cum este cea de față, implică și trecerea în revistă a numelor celor antologați, zeci de poeți și prozatori, cu toții cunoscuți de cititorul român și nu numai. Conform structurii antologiei, să începem cu poeții: Adrian Botez, Adrian Erbiceanu (Montreal, Canada), Al. Florin Țene, Anca Florentina Popescu, Camelia Ioniță Mikesch (Elveția), Cristina Ștefan, Elena Angheluță Buzatu (SUA), Elena Trifan, Elisabeta Iosif, Emil Bucureșteanu, George Ioniță, George Roca (Australia), Ioan Adrian Tufan, Lia Ruse, (Montreal, Canada), Liliana Petcu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93839_a_95131]
-
a cuprinsului final, care ar fi fost ca o „cheie”, în fond, și un mijloc de verificare. N-am descoperit acea listă, presupun existența ei, și fac sugestii de reconstituire în consecință. Un procedeu oarecum asemănător am surprins la C. Botez, care trimitea la tipografie fragmente din ediția sa, indicând locul fiecărei piese pe formatul cărții, cu numărul paginii etc. Consider că e posibil ca Eminescu să fi colaborat cu Stabilimentul grafic Socec & Teclu, care se afla pe strada Berzei, lângă
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]